Validare poprire. Sentința nr. 264/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 264/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 15-01-2016 în dosarul nr. 264/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 264
Ședința publică din data de 15.01.2016
Instanța constituită din:
Președinte: M. D. E.
Grefier: E. C.
Pe rol se află soluționarea cererii privind pe petentul B. T. G. SI M. I. în contradictoriu cu creditoarea C. SA prin DRDP BUCURESTI, debitorul S. I. și terțul poprit . ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că procedura de citare nu este legal îndeplinită cu terțul poprit.
Instanța invocă excepția necompetenței teritoriale a instanței în temeiul art. 790 rap. la art. 651 alin. 1 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții.
INSTANTA
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
P. cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3, la data de 22.07.2015, sub nr._, petentul B. T. G. SI M. I. a solicitat in contradictoriu cu creditoarea C. SA prin DRDP BUCURESTI, debitorul S. I. și terțul poprit . creditoarea BANCA COMERCIALA R. SA, ca instanța să dispună validarea popririi până la concurența sumei de 84 EUR, la care se adaugă cheltuielile de executare silită.
In motivare, s-a arătat că in dosarul de executare silită nr. 1377/T/2014 adresa de înființare a popririi a fost comunicată terțului poprit la data de 16.06.2015, iar acesta nu s-a conformat obligațiilor legale, din relațiile furnizate de ITM rezultând că debitorul avea calitatea de angajat al terțului poprit. Astfel, acesta cu rea credință a refuzat să își îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi, fiind incidente prev. art. 789 alin. 9 C., motiv pt. care s-a solicitat și amendarea acestuia.
In drept, au fost invocate prev. art. 789 C.. In probațiune, s-au depus înscrisuri și s-a solicitat această probă.
Debitorul, creditorul și terțul poprit, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
In ședința din data de 15.01.2016, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Jud. Sectorului 3.
Analizând cererea prin prisma înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, a excepției invocate și dispozițiilor legale incidente, instanța constată următoarele:
Cf. art. 132 C. pr.civ. atunci când în fața instanței se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă, ori dacă este cazul un alt organ cu activitate jurisdicțional competent.
În conformitate cu prev. art. 248 C. pr.civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte administrarea de probe, ori după caz cercetarea în fond a cauzei, in materia executării silite, competenta teritoriala exclusivă a instanței de executare fiind de ordine publică, cf. prev. art. 129 alin. 2 pct. 3 C..
Sesizarea executorului judecătoresc cu sediul in sectorul 4 s-a realizat prin cererea de executare silită din data de 19.06.2014, debitorul având domiciliul in sectorul 2 din București, iar creditoarea având sediul in sectorul 6 din București –f. 22. P. încheierea din data de 27.10.2014, Judecătoria Sectorului 2 a încuviințat executarea silită - f. 34, nefiind dovedită existența unei încheieri de încuviințare a executării silite pron. de judecătoria sectorului 3 București.
Sunt incidente prev. art. 24 din Legea 134/2014, care stipulează că dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după . acesteia, astfel că sesizarea executorului in anul 2014 este supusă reglementării prev. de Codul de Procedură Civilă.
P. Decizia nr. 348, din data de 17.06.2014, publicată în MOF 529/16.07.2014, Curtea Constituțională a stabilit neconstituționalitatea prevederilor art. 650 alin.1 C. pr.civ. in ceea ce privește competența teritorială a instanței de executare, respectiv judecătoria in circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea. S-a reținut in considerentele deciziei amintite că în ceea ce privește stabilirea instanței de executare, aceasta trebuie să se circumscrie unor soluții clare și consacrate in legislație precum judecătoria in circumscripția căreia se află imobilul, domiciliul sau sediul debitorului sau locul unde urmează să se facă executarea.
In cf. cu prev. art. 650 alin.1 C., instanța de executare este judecătoria in circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea in afara cazurilor in care legea dispune altfel. Cf. prev. art. 650 alin.2 C., instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute in cursul executării silite.
In acest caz, este adevărat că sesizarea executorului s-a realizat anterior publicării decizie Curții Constituționale in Mof și a modificării C. prin Legea nr. 138/2014, dar executorul judecătoresc a sesizat Judecătoria Sectorului 2 in vederea încuviințării, soluție care este in spiritul celor statuate de Curtea Constituțională in decizia amintită și a fost consacrată legislativ la data de 16.10.2014. In plus, prev. art. 650 alin.2 C. nu au fost modificate in niciun mod, astfel că validarea popririi ca incident ce apare in cursul executării silite trebuie soluționată de instanța care a încuviințat executarea silită și care in fapt in această speță este Judecători Sectorului 2 București.
In cf. cu prev. art. 790 C., daca terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pt. efectuarea popririi creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc poate sesiza instanța de executare in vederea validării popririi, instanța de executare fiind in acest caz Judecătoria Sectorului 2 București, ca instanța de executare cf. art. 650 alin.2 C..
P. urmare, având in vedere prev. art. 131 și art. 650 alin.2 și 790 alin.1 C. pr.civ. instanța va admite excepția invocată din oficiu și va dispune declinarea soluționării cauzei in favoarea Judecătoriei Sectorului 2, urmând ca in conformitate cu prev. art. 132 alin. 3 C. pr.civ. dosarul să fie înaintat de îndată la instanța competentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe petentul B. T. G. SI M. I. C._, cu sediul în sector 4, București, .. 1, . cu creditoarea Compania Naționala de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania, prin DRDP București, CUI_, cu sediul în sector 6, București, .. 401A, debitorul S. I. CNP_, cu domiciliul în sector 2, București, ., ., . poprit . CUI_, cu sediul în sector 2, București, .-198 in favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.01.2016.
Președinte Grefier
M. D. E. E. C.
| ← Plângere impotriva refuzului executorului judecatoresc.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1602/2016. Judecătoria... → |
|---|
