Validare poprire. Sentința nr. 7423/2016. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7423/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 18-05-2016 în dosarul nr. 7423/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
HOTĂRÂRE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7423
Ședința publică de la 18.05.2016
Instanța constituită din:
Președinte – P. D. O.
Grefier – T. C. N.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe creditorul C. T. în contradictoriu cu debitorul P. G. C. L. DE F. F. și terțul poprit D. G. R. A F. P. I. MINISTERUL F. P. TREZORERIA I., având ca obiect validare poprire.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 04.05.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18.05.2016 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 15.12.2015 cu nr. de mai sus, creditorul C. T. a solicitat în contradictoriu cu debitorul P. G. C. L. DE FOND F. și terțul poprit D. G. R. A F. P. I. MINISTERUL F. P. TREZORERIA I., validarea popririi înființată în dosarul de executare nr. 340/2015 al B. D. D. Crenguța până la concurența sumei 25.995,40 lei compusă din suma de 22.850 lei debit și 3.145,40 lei cheltuieli de executare.
În motivarea cererii creditorul a arătat, în esență, că debitorul nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în baza încheierii din data de 06.11.2015 pronunțate de către Judecătoria Sector 3 în dosarul nr._, astfel creditoarea a început executarea silită a acestuia. S-a înaintat astfel către terțul poprit DGFP I. – Trezoneria I. adresa de înființare a popririi, primită de către aceasta la data de 19.11.2015, debitoarea Instituția Prefectului – C. de Fond F. efectuând plata și cheltuielile de executare, respectiv_,40 lei, însă debitoarea Primăria Găneasa – C. Locală de Fond F. nu a efectuat nici o plată, comunicându-i Biroului Executorului Judecătoresc D. D. Crenguța un răspuns în care se prevala de dispozițiile OG nr. 22/2002.
Creditorul a mai arătat că adresa de înființare a popririi a fost emisa la data de 17.11.2015 de către B. D. D. Crenguța către terțul poprit și că nici pana la data prezentei terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile, motiv pentru care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună validarea popririi.
In drept, au fost invocate disp. art. 789 Cod Proc. Civ. și au solicitat judecata în lipsă
În dovedire, creditoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru (f. 3).
Ca urmare a adresei instanței, la data de 10.02.2016 au fost depuse la dosar, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, actele din dosarul de executare nr. 340/2015 de către B. D. D. Crenguța.
Legal citat terțul poprit D. G. R. A F. P. I. MINISTERUL F. P. TREZORERIA I. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția prematurității și excepția lipsei calității procesual pasive a terțului poprit, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât și-a îndeplinit obligațiile legale care îi revin, efectuând demersurile ce țin de competența sa.
În drept a invocat prevederile art. 205 Cod de procedură civilă.
În probațiune a solicitat încuviințare probei cu înscrisuri.
La data de 01.03.2016, creditoarea a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea excepției prematurității și excepția lipsei calității procesual pasive a terțului poprit invocate prin întâmpinare de către terțul poprit, în temeiul art. 2 lit. g din HG. Nr. 34/2009, debitorul și terțul poprit neputându-se prevala de dispozițiile OG nr. 22/2002, pentru a se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin titlul executoriu, întrucât ordonatorul de credite, respectiv debitorul, fiind obligat să includă în bugetul de plăți creditele necesare pentru achitarea sumelor datorate și stabilite prin titluri executorii.
În cauza a fost propusă și administrată proba cu înscrisuri.
Prin încheierea de dezbateri din data de 04.05.2016 au fost calificate ca apărări de fond excepțiile prematurițării și lipsei calității procesuale pasive invocate de terțul poprit, urmând a fi analizate pe fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că următoarele:
Prin cererea de executare silită din data de 06.11.2015 (f. 25) înregistrată pe rolul B. D. D. Crenguța (citat în continuare B.), creditoarea C. Tănasa a solicitat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de Încheierea pronunțată în data de 04.09.2015 de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar nr._ (f. 28 – 29) fiind constituit dosarul de executare silită nr. 340/2015.
Prin Încheierea emisă în data de 06.11.2015 (f. 30), B. a încuviințat începerea executării silite solicitată de creditoarea C. Tănasa împotriva debitorilor Instituția Prefectului – C. Județeană de Fond F. și Primăria Găneasa – C. Locală de Fond F., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Încheierea pronunțată în data de 04.09.2015 de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar nr._, până la concurența sumei de 45.700 lei.
Prin încheierea din data de 10.11.2015 (f. 31) au fost stabilite cheltuieli de executare în valoare de 6.290 lei, anume 3.145,40 lei în sarcina fiecărui debitor.
Prin somația emisă în data de 10.11.2015 (f. 32) au fost somați debitorii să achite, fiecare suma de 25.995,40 lei, compusă din 22.850 lei debit și 3.145,40 lei cheltuieli de executare.
În baza încheierii de încuviințare a executării silite, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi în conformitate cu dispozițiile art. 783 alin. 1 Cod procedură civilă prin adresa emisă în data de 17.11.2015 ( f. 38) asupra sumelor datorate de terțul poprit Trezoreria I. debitoarei Primăria Găneasa – C. Locală de Fond F. până la concurența sumelor de 25.995,40 lei, compusă din 22.850 lei debit și 3.145,40 lei cheltuieli de executare. Adresa de înființare a popririi a fost primită de către terțul poprit Trezoreria I. în data de 19.11.2015 conform dovezii de primire de la f. 42.
Terțul poprit Trezoreria I. a comunicat B. că a luat act de înființarea popririi, iar conform anexei 2 (care nu există în dosarul de executare) cuantumul sumelor ce pot fi indisponibilizate este de 0 lei. (f. 44).
Conform art. 790 alin. 1 C.proc.civ., dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a eliberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, in termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Prin validarea popririi se ajunge la crearea unui nou raport obligațional între creditorul popritor și terțul poprit, prin obligarea terțului poprit să plătească direct creditorului popritor suma datorată debitorului poprit. Între părțile implicate trebuie să existe două raporturi juridice: un raport între creditorul popritor și debitorul poprit și un raport între debitorul poprit și terțul poprit.
Creditorul este cel care trebuie să justifice calitatea procesuală a tuturor părților implicate în procedura popririi, existența creanței față de debitorul poprit precum și creanța pe care acesta din urmă o deține asupra terțului poprit.
În cauză se constată dovedit primul raport juridic, creditoarea C. T. deținând o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva debitoarei Primăria Găneasa – C. Locală de Fond F. în baza titlului executoriu reprezentat de Încheierea pronunțată în data de 04.09.2015 de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar nr._ .
Cu privire la cel de-al doilea raport juridic instanța apreciază că și acesta a fost dovedit în prezenta cauză în condițiile în care debitoarea Primăria Găneasa – C. Locală de Fond F. este o instituție publică locală care efectuează operațiuni prin conturile deschise la Administrația Județeană a Finanțelor P. I. – Trezoreria I..
Instanța nu reține apărările formulate de terțul poprit referitoarea la prematuritatea acțiunii deoarece creditoarea nu a formulat până la data emiterii actelor de executare silită o cerere prin care să solicite punerea în executare a hotărârii judecătorești, apreciindu-le ca fiind neîntemeiate în condițiile în care nicio prevedere legala nu stabilește obligația creditorilor de a se adresa debitorului cu o cerere de executare înainte de a se adresa executorului judecătoresc, cu atât mai mult cu cât în dosarul de executare este pus în executare un titlul executoriu împotriva unei instituții a statului, care în calitate de depozitar al forței publice, este chemat să manifeste un comportament vigilent și să-l asiste pe creditor în executarea hotărârii care îi este favorabilă.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat, în repetate rânduri România, tocmai datorită faptului că nu s-a pus în executare o hotărâre judecătorească sau că procedura executării silite a unei hotărâri judecătorești a durat prea mult. De asemenea, în cauza Metaxas contra Greciei, CEDO a afirmat că nu este oportun a cere unei persoane care, în urma unei proceduri judiciare, a obținut o creanță împotriva statului să recurgă la procedura de executare silită pentru a obține satisfacție. În plus, dacă administrația nu execută hotărârea din proprie inițiativă, iar reclamantul recurge la executarea silită, acest aspect poate fi reținut ca o circumstanță agravantă. Așadar, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești care constituie titlu executoriu, debitoarea, ca instituție publică, avea obligația de a executa voluntar obligațiile sale, creditorului neputându-i-se pretinde nici măcar recurgerea la procedura executării silite, iar faptul că a recurs la o asemenea procedură în nici un caz nu poate fi reținut împotriva sa.
Terțul poprit a mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, ce a fost calificată ca o apărare de fond în cadrul validării de poprire, întrucât viza chiar existența raportului juridic dintre debitor și terțul poprit, motivat de faptul că Trezoreria I. derulează doar operațiuni de încasări și plăți privind veniturile și cheltuielile bugetelor instituțiilor publice, iar atâta timp cât contul de trezorerie nu este alimentat nu are cum să efectueze plăți.
Din dispozițiile art. 12 alin. 1) și 2) din legea nr. 18/1991 (în forma în vigoare la data înființării popririi coroborat cu art. 52 din același act normativ rezultă că C. locală de fond funciar din cadrul Primăriei Găneasa esteautoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională(potrivit art. 52 alin. 1 din Legea nr. 18/1991) și condusă de primarul Comunei Găneasa și efectuează operațiuni bugetare prin conturile deschise la Administrația Județeană a Finanțelor P. I. – Trezoreria I., aspect care de altfel nu a fost contestat în prezenta cauză.
Cu privire la lipsa disponibilităților în cauza de față se constată că terțul poprit nu face dovada că ar fi urmat procedura reglementată prin dispozițiile Ordinului Ministrului Finanțelor P. nr. 2336/2011 la care face referire în cuprinsul întâmpinării.
Astfel, potrivit art. 2 din OMFP 2336/2001 - (1) Cel târziu în prima zi lucrătoare de la data primirii de la executorul judecătoresc sau de la organul fiscal competent în executarea silită a adresei de înființare a popririi asupra conturilor unei instituții ori autorități publice, însoțită de copia certificată de pe titlul executoriu, unitatea teritorială a Trezoreriei Statului va înștiința în scris instituția sau autoritatea publică cu privire la data primirii adresei de înființare a popririi și suma pentru care se dispune poprirea. La adresa care se transmite instituției sau autorității publice se anexează situația disponibilităților de fonduri/creditelor bugetare deschise și neutilizate, după caz, prevăzută în anexa nr. 1, existente la data primirii adresei de înființare a popririi. (2) Adresa prin care se înștiințează instituția sau autoritatea publică și documentele anexate vor fi transmise acesteia prin e-mail, fax, înmânate direct unui reprezentant al instituției ori autorității publice sau prin orice altă modalitate care reduce timpul de transmitere, astfel încât acestea să poată fi recepționate de debitor în cadrul aceleiași zile în care adresa a fost emisă.
De asemenea, conform art. 3. - (1) Cel târziu în prima zi lucrătoare de la primirea adresei de înștiințare însoțită de situația prevăzută în anexa nr. 1, instituția sau autoritatea publică are obligația de a comunica în scris unității teritoriale a Trezoreriei Statului informații în legătură cu sumele existente în conturi la data primirii adresei de înființare a popririi care se indisponibilizează, completând în acest scop formularul prevăzut în anexa nr. 2, astfel: a) instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate și bugetele locale vor completa sumele care se indisponibilizează pe capitole de cheltuieli bugetare și pe titluri de cheltuieli bugetare la care există disponibilități de credite bugetare deschise și neutilizate; b) instituțiile publice și autoritățile publice finanțate parțial sau integral din venituri proprii, care își gestionează bugetele prin conturi de disponibilități, vor completa sumele care se indisponibilizează pentru toate conturile de disponibilități deschise pe numele acestora la Trezoreria Statului.
Totodată, potrivit art. 4. - (1) În situația în care instituția publică sau autoritatea publică nu transmite situația prevăzută în anexa nr. 2 în termenul stabilit la art. 3 alin. (1), unitatea teritorială a Trezoreriei Statului va proceda la indisponibilizarea sumelor din conturile instituției sau autorității publice până la nivelul sumei totale înscrise în titlul executoriu. (2) Din sumele indisponibilizate potrivit alin. (1), instituțiile publice și autoritățile publice nu pot dispune plăți decât în cazul în care din situația prevăzută în anexa nr. 2 prezentată unității Trezoreriei Statului rezultă că sumele care pot fi indisponibilizate potrivit legii sunt inferioare celor care au fost indisponibilizate de unitatea Trezoreriei Statului. (3) Sumele indisponibilizate potrivit alin. (1) peste nivelul sumelor înscrise de instituția publică sau autoritatea publică în situația prevăzută în anexa nr. 2 vor fi repuse de unitățile Trezoreriei Statului în conturile de disponibilități ori de credite bugetare deschise, după caz, din care acestea au fost transferate, înștiințând despre această operațiune executorul judecătoresc sau organul fiscal competent în executarea silită, după caz. (4) În cazul în care instituția publică sau autoritatea publică nu transmite situația prevăzută în anexa nr. 2 în cadrul perioadei de indisponibilizare de 15 zile calendaristice de la data primirii la Trezoreria Statului a adresei de înființare a popririi, unitatea Trezoreriei Statului va vira în conturile indicate de executorul judecătoresc sau de organul fiscal competent în executarea silită sumele care au fost indisponibilizate potrivit alin. (1).
În cauza de față se constată că terțul poprit s-a limitat la a comunica executorului judecătoresc că a luat act de înființarea popririi, iar conform anexei 2 cuantumul sumelor ce pot fi indisponibilizate este de 0 lei (f. 44). Cu toate acestea, la dosarul de executare nu a fost depusă anexa 2 completată în mod corespunzător de către debitoare și nici dovada înștiințării în scris a debitoarei cu privire la data primirii adresei de înființare a popririi și suma pentru care se dispune poprirea, astfel încât susținerile terțului poprit referitoare la lipsa de disponibil în conturile debitoarei rămân la nivelul unor simple alegații care nu au fost dovedite în nici un mod.
Nu în ultimul rând, referitor la aplicarea dispozițiilor OG 22/2002 se reține că potrivit art.1 din O.G. 22/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Pe de altă parte, conform art.3 din același act normativ, în procesul executării silite a sumelor datorate de către instituțiile publice, în baza unor titluri executorii, trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii.
Cu toate acestea, instanța va ține seama în vederea soluționării cauzei și de dispozițiile art.11 alin.2 din Constituția revizuită, potrivit cărora tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. Este și cazul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr.30/1994, care a devenit parte integrantă a sistemului român de drept și care a dobândit aplicabilitate directă.
Pe de altă parte, dacă există neconcordanță între dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, ca tratat privitor la drepturile omului la care România este parte și legile interne, are prioritate, potrivit art. 20 alin.2 din Constituția revizuită, Convenția europena a drepturilor omului, acesta fiind o reglementare internațională, cu excepția cazului când Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Din punct de vedere procedural, invocarea unei eventuale contrarietăți între o normă internă privitoare la un drept protejat de Convenție și dispozițiile acesteia pe temeiul art.20 alin.2 din Constituția revizuită se poate face în fața instanțelor judecătorești, pe baza principiului liberului acces la justiție. Sancțiunea aplicabilă într-o asemenea ipoteză este aceea a inaplicabilității normei interne contrare Convenției pentru raportul juridic concret dedus judecății, producând efecte numai între părțile litigante. Pe de altă parte, prevederile Convenției și ale protocoalelor sale adiționale nu pot fi interpretate și aplicate decât prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, instanța are în vedere că în cauza Sacaleanu c. România (cererea nr._/01, hotărârea din 6 septembrie 2005, definitivă la 12 decembrie 2005) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului întrucât s-au executat cu întârziere hotărâri judecătorești irevocabile pronunțate împotriva unor instituții publice bugetare, cauzată de refuzul Trezoreriei Statului de a plăti respectivele sume.
S-a reținut de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului că reclamanta obținuse mai multe hotărâri judecătorești irevocabile prin care o instituție publică bugetară era obligată să-i plătească anumite sume de bani. Instituția publică a refuzat cererea reclamantei de executare de bună-voie a hotărârilor judecătorești executorii. Instanța judecătorească de executare a încuviințat cererea de executare silită prin poprire, terț poprit fiind Trezoreria Statului, care a informat-o pe reclamantă că nu poate vira creditorilor instituțiilor publice decât sumele afectate utilizării proprii a instituției în cauză, astfel că plata va fi efectuată periodic, în funcție de disponibilul existent în cont. Cu privire la pretinsa violare a art.6 (“Dreptul la un proces echitabil”) paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că executarea unei hotărâri judecătorești trebuie considerată ca făcând parte din proces, în sensul art.6 din Convenție. Dreptul la o instanță ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică a unui stat parte la Convenție ar permite ca o hotărâre judecătorească să rămână inoperantă în detrimentul unei părți. Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că administrația constituie un element al statului de drept, interesul ei identificându-se cu acela al unei bune administrări a justiției, iar dacă administrația refuză sau omite să execute ori întârzie să o facă, garanțiile de care a beneficiat justițiabilul în timpul fazei judiciare a procedurii își pierd orice rațiune de a exista. Se mai spune de către Curte în această hotărâre că, atunci când autoritățile sunt ținute să acționeze pentru executarea unei hotărâri judecătorești și omit să o facă, această inerție angajează răspunderea statului pe terenul art.6 din Convenție. Curtea a amintit că o autoritate a statului nu poate pretexta lipsa de resurse pentru a-și onora o datorie întemeiată pe o hotărâre judecătorească.
Pe de altă parte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în cauza Angelov c.Bulgariei (cererea nr._/98, hotărârea din 22 aprilie 2004) încălcarea art. 1 din Protocolul nr.1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului întrucât hotărârea tribunalului regional pronunțată împotriva unei instituții publice a fost executată cu o întârziere de aproape 2 ani, iar motivele invocate de Guvern, cum ar fi lipsa fondurilor în bugetul instituțiilor vizate nu ar putea justifica o asemenea întârziere.
Față de aceste considerente, instanța va înlătura apărarea terțului poprit în privința aplicării OG nr. 22/2002.
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 790 C.pr.civ., constatând că raporturile juridice dintre creditoare și debitor pe de o parte, și debitor și terțul poprit au fost dovedite în cauză, instanța constata întemeiata cererea formulata de creditoarea C. T., urmând a o admite si a dispune validarea popririi instituită prin adresa de înființare a popririi emisă la data de 17.11.2015, în dosarul de executare nr. 340/2015 al B. D. D. Crenguța și a obliga terțul poprit la plata către creditoare a sumelor datorate debitoarei în prezent și pe viitor, în limita creanței datorate de acesta din urmă creditoarei, respectiv în sumă de 22.850 lei debit și 3.145,40 lei cheltuieli de executare.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 C.proc.civ., instanța va obliga terțul poprit la plata către creditoare a sumei de 520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 20 lei taxă judiciară de timbru și 500 lei onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditorul C. T., CNP_, cu domiciliul în com. Afumați, .. 83 jud. I. și cu domiciliul procesual ales în București, Calea Călărașilor, nr. 173, ., ., sector 3, București,
în contradictoriu cu debitorul P. G. C. L. DE F. F., cu sediul în G., ., nr. 34, jud. I. și terțul poprit D. G. R. A F. P. I. MINISTERUL F. P. TREZORERIA I., cu sediul în sector 2, București, ..
Dispune validarea popririi instituită prin adresa de înființare a popririi emisă la data de 17.11.2015, în dosarul de executare nr. 340/2015 al B. D. D. Crenguța.
Obligă terțul poprit la plata către creditoare a sumelor datorate debitoarei în prezent și pe viitor, în limita creanței datorate de acesta din urmă creditoarei, respectiv în sumă de 22.850 lei debit și 3.145,40 lei cheltuieli de executare.
Obligă terțul poprit la plata către creditoare a sumei de 520 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 20 lei taxă judiciară de timbru și 500 lei onorariu avocat.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare.
Cererea de apel, sub sancțiunea nulității, se va depune la Judecătoria sectorului 3 București.
Pronunțată astăzi, 18.05.2016, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Președinte Grefier
P. D. O. T. C. N.
Red. și tehnored. ODP/TCN
07.06.2016
Comunicat …………………
Ex. …………………
| ← Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 8092/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8106/2016.... → |
|---|
