Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 5595/2016. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5595/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 20-05-2016 în dosarul nr. 5595/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDS4B :2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
Sentința Civilă nr.5595/2016
Ședința din Camera de Consiliu din data de 20 Mai 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. C.
Grefier: C. M. T.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. R.&R. S.A și pe pârâta ., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2016 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20.05.2016, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin formularul de cerere înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 26.02.2016, sub nr._, reclamanta . a solicitat obligarea pârâtei . la plata sumei 316,34 lei reprezentând debit principal la care se adaugă penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, de la scadența fiecarei facturi și până la momentul plății.
Totodată, aceasta a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că părțile au încheiat contractul de prestări servicii de comunicații electronice nr._/17.10.2012 ce avea ca obiect furnizarea serviciilor de internet, telefonie, CATV în schimbul plății tarifelor stabilite prin contract, fiind emise în acest sens o . facturi fiscale.
Reclamanta a învederat că pârâta nu a contestat valoarea facturilor fiscale emise în condițiile art. 3.3 din contract, astfel încât necontestarea facturii reprezintă acceptarea necondiționată a sumelor facturate.
A mai susținut reclamanta că potrivit art. 3.4 din contract, în caz de întârziere la plată, debitoarea datorează penalități de 0,2% pe zi de întârziere din suma datorată.
În drept, aceasta si-a întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 1025-1032 C.pr.civ.
În dovedirea cererii, acesta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În susținerea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri: situație pârât (f. 6), extras ONRC (f.7-15), contract nr._/17.10.2012 (f.16-21), declarații (f.39, 41, 43), carte de identitate (f. 40), process verbal de instalare (f. 46-47), facturi (f. 50-57).
Cererea a fost legal timbrată cu 50 lei conform art. 6 alin. (1) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâta, legal citată, nu a comunicat formularul de răspuns și nu s-a prezentat în fața instanței.
La termenul de judecată din 13.02.2016 instanța a încuviințat pentru reclamantă probele cu înscrisuri și interogatoriul pârâtei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Părțile au încheiat contractul de prestări servicii nr._/17.10.2012 (f. 16-21) ce avea ca obiect prestarea de servicii de comunicației electronice, astfel cum prevede art. 1.1 din contract.
Totodată, la art. 3.4 din condițiile generale pentru furnizarea serviciilor părțile au stipulat că pârâta va achita contravaloarea serviciilor contractate aferente fiecărei luni, până în ultima zi a lunii în care sunt furnizate serviciile.
Au mai stabilit părțile că în cazul neplății contravalorii facturilor până la expirarea termenului de plată, pârâta va datora penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, astfel cum reiese din art. 3.7 din contract.
În derularea relațiilor contractuale, reclamanta a emis următoarele facturi fiscal pentru perioada iunie-septembrie 2013: factura fiscală_/18.06.2013 pentru suma de 110,56 lei, scadentă la data de 31.07.2013, factura fiscală nr._/18.07.2013 pentru suma de 112,41 lei, scadentă la data de 31.08.2013, factura fiscală nr._/20.08.2013 pentru suma de 111,85 lei, scadentă la data de 30.09.2013, factura nr._/18.09.2013 pentru suma de 89,82 lei, scadenta la data de 31.10.2013, astfel cum rezultă din facturile depuse (f. 50-57).
Urmare a neexecutării obligațiilor contractuale, pârâta figurează cu un debit restant în cuantum de 316,34 lei.
În drept, instanța constată că potrivit art. 1.026 alin. (1) C.pr.civ. procedura cererii cu valoare redusă se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.
Întrucât pretențiile reclamantei sunt inferioare sumei de_ lei, instanța reține că formularea pretențiilor reclamantei pe cale procedurii speciale a cererilor de valoare redusă este admisibilă.
Instanța reține totodată că potrivit dispozițiilor art. 1166 C.civ contractul este acordul de voință dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic, contractul valabil încheiat având putere de lege între părțile contractante, astfel cum prevede art. 1270 din același act normativ.
Conform art. 1.201 C.civ dacă prin lege nu se prevede altfel, părțile sunt ținute de clauzele extrinseci la care contractul face trimitere.
Or, în contractul încheiat de părți (f. 16), pârâta a arătat că este de acord cu condițiile generale ale contractului, fiecare fila a acestora fiind semnată de reprezentantul pârâtei.
Potrivit dispozițiilor art. 1469 C.civ. obligația se stinge prin plată, iar dacă prin lege nu se prevede altfel, dovada acesteia se face prin orice mijloc de probă. Ca atare, instanța reține că reclamanta a făcut dovada existenței creanței privind plata serviciilor furnizate, astfel cum rezultă din contractul încheiat de părți, revenind pârâtei obligația de a face dovada stingerii datoriei, dovadă pe care aceasta nu a făcut-o.
În ceea ce privește răspunsul la interogatoriu depus de pârâtă, instanța nu va tine seama de acesta având în vedere că a fost depus după închiderea dezbaterilor și reținerea cauzei în pronunțare, cu încălcarea art. 394 alin.(3) C.pr.civ potrivit cărora după închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seama.
De asemenea, instanța va face aplicarea regulii statornicite de art. 1516 C. civ., potrivit căreia creditorul are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar având dreptul la despăgubire.
Or, cum anterior a fost arătat, în derularea raporturilor contractuale reclamanta a emis o . facturi fiscale care însumează contravaloarea serviciilor de comunicații electronice de care a beneficiat pârâta, pârâta nefăcând dovada achitării acestor facturi.
Ca atare, prin raportare la aceste dispoziții legale, instanța reține că sunt întrunite cerințele pentru atragerea răspunderii civile contractuale a pârâtei, având în vedere că aceasta, prin fapta sa culpabilă de a nu achita contravaloarea serviciilor de care a beneficiat, i-a creat reclamantei un prejudiciu, între aceste două elemente existând o legătură de cauzalitate.
Prin urmare, instanța va admite capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 316,34 lei reprezentând contravaloarea facturilor fiscale anterior arătate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere, instanța reține că și acesta este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Astfel cum anterior a fost arătat, la art. 3.7 din contractul încheiat de părți, acestea au convenit ca în cazul în care debitoarea va întârzia în efectuarea plății, aceasta va plăti penalități de întârziere în cuantum de 0,2%/zi de întârziere calculate asupra sumei scadente.
Totodată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 1535 C.civ în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu, iar potrivit dispozițiilor art. 1538 C. civ clauza penală este aceea prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale, creditorul putând cere executarea clauzei penale fără a fi ținut să dovedească vreun prejudiciu.
Ca atare, întrucât în contract părțile au stipulat o clauză penală în sensul că pârâta va fi obligată la plata penalităților de întârziere în cazul în care nu-și va executa la termen obligațiile, instanța reține că este îndreptățită reclamanta să solicite obligarea pârâtei la plata acestor sume. Astfel, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 663 C. pr. civ și cu privire la acest capăt de cerere, creanță fiind certă, lichidă, cuantumul acesteia fiind determinabil, fiind totodată și exigibilă, motiv pentru care instanța va obliga pârâta la plata penalităților de întârziere de 0,2%/zi de întârziere, penalități datorate de la scadența fiecărei facturi și până la achitarea debitului.
În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. pr. civ, care prevăd că partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, la plata cheltuielilor de judecată, instanța va obliga pârâta la plata sumei de 50 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta . cu sediul in București, .. 75, Forum 2000 Building, ., sector 5 J40/_/1994, CUI RO_ împotriva pârâtei . cu sediul în Bucuresti, .-5, cam 1, ., ., sector 4, CUI_, J_ .
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 316,34 lei cu titlu de debit principal reprezentând contravaloare facturi, la care se adaugă penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, penalități care curg de la scadența fiecărei facturi și până la data plății efective.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Executorie.
Pronuntata in sedinta publica, astăzi, 20.05.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. C. C. M. T.
Red. Jud. C.M./ Tehn. Jud. MC./ 4 ex.23.05. 2016
| ← Validare poprire. Sentința nr. 5404/2016. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4935/2016. Judecătoria... → |
|---|
