Contestaţie la executare. Sentința nr. 1096/2016. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1096/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 01-02-2016 în dosarul nr. 1096/2016
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr. 1096
Ședința din Publică din data de 01.02.2016
INSTANȚA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. C.
GREFIER: M. F.
Pe rol soluționarea cererii formulată de contestatoarea . împotriva intimatei C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA având ca obiect: contestatie la executare-suspendarea executarii silite.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatoarea prin avocat, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța în baza art. 121 alin 5 din Regulamentul de Ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, față de lipsa intimatei.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatoarea prin avocat S. L. cu împuternicire avocațială aflată la fila 1 din dosar, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, verificând din oficiu la prima zi de înfățișare competența acestei instanțe, potrivit art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză față de dispozitiile art. 650 C.p.c. după care acordă cuvântul pe probe.
Apărătorul contestatoarei solicită proba cu înscrisurile de la dosar.
In temeiul art. 258 C.p.c. instanța încuviințează pentru contestatoare proba cu înscrisurile de la dosar si nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul contestatoarei solicită admiterea contestatiei la executare așa cum a fost formulată arătând că executarea silită a fost incepută in baza unui titlu care nu constituie titlu executoriu; procesul verbal de contraventie nu a fost comunicat iar termenul de 15 zile incepând sa curga de la data de 14.10.2015, data la care s-a luat cunoștință de existenta procesului verbal de contravenție; cu cheltuieli de judecată depunând la dosar dovada in acest sens.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.10.2015, sub nr._, contestatoarea . împotriva intimatei C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA, a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea actelor de executare emise în dosarul nr. 8473/2014 al B. T. B. O., cu cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatorul a susținut în esență că procesul verbal de contravenție în baza căreia s-a pornit executarea silită nu i s-au comunicat până la data de 14.10.2015, când a primit înștiințarea de la executorul judecătoresc. Totodată, a susținut că procesul verbal nu a fost comunicat potrivit legii și nu a fost încheiat în termenul de o lună, astfel că a intervenit prescripția executării silite.
În drept au fost invocate prevederile art. 711 și urm. din C.p.civ.
Prin întâmpinarea depusă prin Serviciul Registratură, intimata a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, arătând că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea tuturor condițiilor impuse de lege.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Legii nr. 455/2001, Ordinului MTI nr. 769/2010.
În dovedire, intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
În urma cererii creditoarei intimate COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA, T. B. O. a format dosarul de executare nr. 8473/2014 pentru punerea în executare a titlului reprezentat de procesului-verbal de contravenție . 12, numărul_ din 11.01.2012 încheiat de intimată, împotriva contestatoarei, pentru o creanță de 28 euro (tarif de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002).
În cadrul dosarului de executare nr.8473/2014, B T. B. O. a întocmit adresa de înființare a popririi din data de 12.10.2015 pentru suma de 28 euro și 495,30 lei cheltuieli de executare.
Potrivit art. 27 din O.G nr. 2/2001, comunicarea procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
În cauza de față, instanța reține faptul că nu există dovada că procesul verbal de contravenție s-ar fi comunicat mai întâi prin poștă cu aviz de primire, iar în caz de imposibilitate de comunicare prin afișare, modalitatea afișării fiind singura dovada de comunicare, dar care nu îndeplinește cerințele art. 27 din OG 2/2001 și deciziei RIL 10/2013.
În fapt, la data de 11.01.2012, a fost întocmit de către intimată procesului-verbal de contravenție . 12, numărul_ din 11.01.2012 prin care petentei i s-a aplicat câte o amendă în cuantum de 250 lei și 28 euro tarif de despăgubire, reținându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare_ , aparținând petentei, a circulat la data de 31.07.2011 fără a deține rovinietă valabilă.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal contestat, instanța reține că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.
Instanța reține că deși procesul-verbal cuprinde data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații faptei; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea, acesta nu a fost întocmit în termenul legal de 30 de zile de la data constatării faptei.
Instanța apreciază că nerespectarea termenului stabilit de lege pentru aplicarea sancțiunii contravenționale reprezintă un motiv de nulitate de ordine publică pe care este obligată să îl analizeze din oficiu, chiar în lipsa invocării acestui aspect de către petent deoarece, la momentul încheierii procesului verbal de sancționare a contravenției, este necesar ca acesta să îndeplinească toate condițiile fond și de formă, inclusiv faptul ca la acest moment să nu fi trecut termenul pentru aplicarea sancțiunii incidente.
Totodată, instanța reține că normele ce reglementează prescripția aplicării sancțiunii contravenționale sunt de interes general în sensul că vizează activitatea agentului constatator ca reprezentant al statului, fiind, totodată, edictate în favoarea petentului.
În acest sens, instanța apreciază că aplicarea sancțiunii contravenționale în termenul legal este necesară pentru respectarea securității raporturilor juridice, precum și pentru respectarea celerității aplicării sancțiunilor contravenționale, astfel încât contravenientul să fie atenționat, într-un termen rezonabil stabilit de legiuitor, că a săvârșit o contravenție.
Concluzionând, instanța reține că agentul constatator este obligat să aplice sancțiunea contravențională în termenul stabilit de legiuitor, iar în cazul nerespectării acestui termen, instanța, din oficiu, poate invoca acest motiv de nulitate al procesului-verbal de contravenție, întrucât agentul constatator nu poate amâna sine die aplicarea sancțiunii.
Astfel, în ceea ce privește termenul în care agentul constatator trebuia să aplice sancțiunea, instanța reține că potrivit art. 13 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Conform art. 14 alin. 1, executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii.
Pe de altă parte, art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012, prevede că procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1.
Comparând prevederile normei speciale cu cele ale legii generale în materie contravențională, se constată că, dacă în ceea ce privește termenul de comunicare a procesului-verbal de sancționare, nu sunt diferențe esențiale, respectiv 30 de zile, față de 1 lună, referitor la termenul de aplicare a sancțiunii amenzii, acesta diferă semnificativ, respectiv 30 de zile, față de 6 luni.
Cum în legea specială nu sunt prevăzute expres sancțiunile care intervin în cazul nerespectării acestor termene, devin aplicabile dispozițiile normei generale, respectiv prescripția aplicării și cea a executării sancțiunii amenzii contravenționale.
Instanța apreciază că, pe lângă interdicția încheierii altor procese verbale de sancționare în intervalul celor 30 de zile ulterioare momentului constatării contravenției și până la comunicarea actului sancționator, legea nouă a impus și un termen special de prescripție a sancționării contravenționale, de 30 de zile, de la momentul constatării contravenției și până la întocmirea procesului-verbal de contravenție.
În acest sens, nu se poate vedea care a fost rațiunea legiuitorului la modificarea O.G. nr. 15/2002, în cazul în care, raportat la norma generală, s-ar fi schimbat doar termenul de comunicare a procesului-verbal de sancționare, de la 1 lună la 30 de zile.
În ceea ce privește momentul constatării faptei, raportat la specificul acestei contravenții, instanța reține că, potrivit art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002, începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Totodată, potrivit art. 11 alin. 1 din Ordinul nr. 769/2010, constatarea contravențiilor prevăzute la art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, se efectuează cu ajutorul mijloacelor tehnice, parte a SIEGMCR, care, conform alin. 2 lit. b, pot fi dispozitive amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, respectiv sisteme de camere video, fixe sau mobile și care au rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul verificat.
A.. 3 stipulează că, în cazul utilizatorilor români, dacă se constată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute la alin. 2 lit. b, lipsa rovinietei valabile pentru vehiculul verificat, în baza datelor privind utilizatorul acestuia furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția regim permise de conducere și înmatriculare vehicule, personalul abilitat aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției. Conform alin. 5, procesul-verbal de constatare a contravenției prevăzut la alin. 3 se încheie ulterior, în lipsa contravenientului.
Potrivit alin. 7, procesul-verbal de constatare a contravenției, încheiat conform alin. 3 sau 6, se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002.
Sintetizând aceste dispoziții legale, instanța reține că, în cazul comiterii contravențiilor incriminate de O.G. nr. 15/ 2002, atunci când sunt utilizate sisteme de camere video amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, ca în cauza de față, constatarea abaterii se face în momentul folosirii respectivului dispozitiv, care identifică numărul de înmatriculare al vehiculului, și, prin interogarea bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul verificat, se poate stabili lipsa rovinietei.
Ulterior acestui moment, în baza datelor privind utilizatorul autovehiculului, furnizate de Ministerul Administrației și Internelor, se aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.
Față de cele de mai sus, instanța constată că fapta care face obiectul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției analizat a fost constatată la data de 31.07.2011, iar procesul-verbal a fost întocmit la data de11.01.2012, deci la mai mult de 30 de zile de data constatării faptei, astfel că dreptul de a aplica sancțiunea contravențională s-a prescris.
Totodată, instanța constată că potrivit art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dintre elementele ce trebuie să figureze în procesul-verbal de constatare a contravenției, numai lipsa unora dintre ele atrage nulitatea procesului-verbal, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Nulitatea se constată și din oficiu.
Instanța constată că modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Nu se poate aprecia că, prin imprimarea procesului-verbal pe suport hârtie și comunicarea persoanei sancționate contravențional în această formă, impusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având mențiunea că a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare, se poate acoperi nulitatea absolută, întrucât, de principiu, o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă fiind considerat de lege esențial.
Totodată, instanța e reține că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă. Însă această prezumție nu funcționează împotriva terților (în cauzele analizate, persoanele sancționate contravențional), ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
Așadar, față de considerentele mai sus expuse, instanța reține că executarea silită este nelegală, executarea fiind prescrisă, situație în care se impune anularea executării silite.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 711 alin. 1 și art. 719 alin. 1 C.pr.civ., instanța va admite contestația la executare și va anula executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 8473/2014 al B. T. B. O..
În baza art. 453 alin. 1 C.p.c., va obliga intimata să achite contestatoarei suma de 500 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat redus, față de munca depusă de avocat care a constat în formularea cererii de chemare în judecată și reprezentarea contestatoarei la un singur termen de judecată și față de complexitatea redusă a cauzei.
Va dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 99 lei achitată prin chitanța ACC_ din 29.10.2015 conform art. 45 alin.1 lit. f din OUG 80/2013 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea . cu sediul in Bucuresti, .. 2A bis, ., ., sector 4 împotriva intimatei C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA cu sediul in Bucuresti, .. 401 A, sector 6 .
Anulează întreaga executare silită din dosarul de executare 8473/2014 al B. T. B. O..
Dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 99 lei achitată prin chitanța ACC_ din 29.10.2015.
Obligă intimata să achite contestatoarei suma de 500 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat redus.
Cu apel în 10 zile de la comunicare care se depune la Judecătoria sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.02.2016
PREȘEDINTE GREFIER
Red. CC/Dact FM-4 ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1400/2016. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 260/2016. Judecătoria... → |
|---|
