Contestaţie la executare. Sentința nr. 508/2016. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 508/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 508/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 508
Ședința publică din data de 20.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - N. M. C.-S.
GREFIER - E. C. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatorul G. I. și pe intimata ADMINISTRAȚIA S. 4 A FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect contestație la executare - suspendarea executării silite.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul, prin avocat A. I., cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei (fila 48), lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Contestatorul, având cuvântul prin avocat, asupra competenței instanței de soluționare a cauzei, consideră că Judecătoria S. 4 București este instanța competentă să soluționeze procesul.
Instanța, având în vedere că prezenta cauză se află la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, procedând la verificarea și stabilirea competenței conform art. 131 Cod procedură civilă, constată că este instanța competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza, față de dispozițiile art. 172 alin. 4 din OG nr. 92/2003, în prezent abrogată, dar în vigoare la data când s-a introdus contestația la executare, având în vedere și dispozițiile art. 651 și art. 714 Cod procedură civilă, dat fiind faptul că domiciliul debitorului se află în raza sectorului 4 București.
Contestatorul, având cuvântul prin avocat, în ceea ce privește suspendarea executării silite, învederează că a renunțat la acest capăt de cerere la termenul anterior, motiv pentru care nu a timbrat acest capăt de cerere.
Instanța invocă din oficiu excepția netimbrării în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării silite și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Contestatorul, având cuvântul prin avocat, arată că lasă la aprecierea instanței.
Instanța admite excepția netimbrării invocată din oficiu în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării silite, constatând că nu a fost depusă la dosar dovada achitării taxei de timbru aferentă acestui capăt de cerere.
În consecință, instanța anulează ca netimbrat capătul de cerere având ca obiect suspendarea executării silite în raport de dispozițiile art. 197 din codul de procedură civilă și dispozițiile art. 10 din OUG nr. 80/2013.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra aspectului probatoriu în ceea ce privește contestația la executare.
Contestatorul, având cuvântul prin avocat, asupra aspectului probatoriu, solicită instanței încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv depune la dosar extras de pe portalul Judecătoriei Ploiești ca dovadă că a mai existat o speță identică la Judecătoria Ploiești care a fost admisă.
În temeiul art. 255 raportat la art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, constatând că este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea procesului, proba cu înscrisuri fiind solicitată de intimata Administrația S. 4 a Finanțelor Publice prin întâmpinare.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul asupra fondului contestației la executare.
Contestatorul, având cuvântul prin avocat, asupra fondului contestației la executare, solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată și precizată împotriva tuturor formelor de executare din dosarul de executare. Astfel, arată că așa cum a menționat în cuprinsul cererii precizatoare, întrucât prin contestația la executare nu a avut această posibilitate deoarece instituția statului nu i-a pus la dispoziție toate actele așa cum a prevăzut legiuitorul, a trebuit să facă personal diligențe și i s-a comunicat într-adevăr că ar fi vorba de o amendă contravențională cu privire la o sentință civilă. Referitor la acel proces verbal prin care contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională de către CNADNR, susține că, așa cum a învederat, plângerea respectivă a fost admisă parțial însă, din păcate, cu privire la suma de 225 lei nu apare în sentință mențiune în sensul că este obligat la plata sumei respective. Mai susține că, în măsura în care instituția statului considera că într-adevăr exista o problemă, ar fi trebuit să se îndrepte cu o cerere către instanță, ceea ce nu s-a întâmplat, respectiv susține că dacă printr-o sentință civilă nu este obligat să plătească, nu este culpa sa și nu trebuie să plătească. Mai cu seamă, susține că din păcate, în speță este vorba despre un proces verbal al CNADNR, cu privire la care Curtea Constituțională a statuat foarte clar că atitudinea CNADNR a fost una neconstituțională. Astfel, consideră că nu poate să plătească pentru incompetența juridică a unor persoane care au dat o astfel de ordonanță, respectiv menționează că pentru aceste considerente Curtea Constituțională a statuat foarte clar că ceea ce s-a întâmplat cu CNADNR este un abuz de drept și, drept dovadă, arată că inclusiv plângerea contravențională formulată împotriva acestui proces verbal a fost admisă de către Judecătoria Ploiești, fără să se prezinte vreodată în instanță. În privința cheltuielilor, arată că nu are cum să plătească dacă un judecător nu a dispus în acest sens, respectiv susține că, dacă departamentul juridic considera necesar, avea posibilitatea să formuleze cale de atac împotriva acelei sentințe însă nu a făcut acest lucru, iar în schimb, îi solicită contestatorului să plătească. Mai mult decât atât, precizează că o astfel de abordare există față de cetățeni care din păcate nu au posibilități financiare să apeleze la un avocat pentru a se constata faptul că există anumite abuzuri, respectiv susține că există persoane care, văzând un titlu executoriu, de teamă se conformează acestuia și plătesc. Cu cheltuieli de judecată, pe cale separată.
Instanța reține cauza spre deliberare și pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la data de 29.07.2015 pe rolul Judecătoriei sector 4 București sub nr._, formulată în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Impozite și Taxe Locale S. 4 București, contestatorul G. I., prin avocat A. I., a solicitat anularea actelor de executare efectuate în dosarul nr._/_ /_ din 7.07.2015 și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației.
În motivare contestatorul a precizat că nu poate motiva contestația la executare deoarece nu cunoaște ce reprezintă amenda contravențională în cuantum de 225 lei, .. ..06.2013 deoarece nu i s-a comunicat actul în baza căruia a fost emis titlul executoriu.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 711 și urm. C.p.c. iar în dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Contestatorul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților.
În susținerea cererii s-au depus copia somației și copia titlului executoriu.
La data de 20.10.2015 s-a depus o întâmpinare formulată de Administrația S. 4 a Finanțelor Publice prin mandatar Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București prin care s-a învederat că DGITL S. 4 București nu are calitatea de organ de executare silită în cauză. Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată pe motiv că actele de executare contestate au fost emise în temeiul sentinței civile nr. 9997 din 4.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr._/281/2012 rămasă irevocabilă, prin care s-a admis în parte plângerea contravențională promovată de contestator împotriva procesului verbal . nr._ din 21.05.2012 încheiat de CNADNR SA, a fost exonerat contestatorul de obligația de a achita tariful de despăgubire și s-au menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției. S-a mai învederat că Administrația S. 4 a Finanțelor Publice a fost sesizată de Judecătoria Ploiești cu adresa nr._/31.10.2014 în vederea punerii în executare a sentinței în conformitate cu art. 39 alin. 2 din OG nr. 2/2001 iar actele de executare au fost emise în conformitate cu art. 145 Cod de procedură fiscală. S-a învederat și faptul că debitorul a achitat suma de 13 lei în data de 1.06.2012 reprezentând jumătate din minimul amenzii în cuantum de 25 lei ce se face venit la bugetul de stat, astfel încât actele de executare au fost emise numai pentru 225 lei rămasă de achitat din amenda contravențională.
În drept au fost invocate dispozițiile OG nr. 2/2001, prevederile Codului de procedură fiscală iar în dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
În susținerea cererii s-au depus copiile actelor de executare, copia sentinței pronunțată de Judecătoria Ploiești, copia deciziei pronunțată de Tribunalul Prahova cu privire la acea sentință, copia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției și copiile altor înscrisuri.
La data de 4.11.2015 contestatorul, prin avocat, A. I., a depus o cerere precizatoare prin care a învederat că în sentința civilă nr. 9997/2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești nu există nicio mențiune cu privite la vreo obligație a sa de a plăti suma de 250 lei. Contestatorul a mai învederat că Judecătoria Ploiești a comunicat organului fiscal o sentință prin care se menține parțial un proces verbal de constatare a unei contravenții, nu un titlu executoriu astfel cum prevăd dispozițiile art. 141 din OG nr. 92/2003. De asemenea, a precizat că dacă s-ar fi menționat în cuprinsul actelor de executare procesul verbal de constatare a contravenției ar fi înțeles să invoce nulitatea acestuia pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator în raport de ce s-a hotărât prin decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiției în soluționarea recursului în interesul legii cu privire la art. 17 din OG nr. 2/2001.
Contestația la executare a fost timbrată cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei în conformitate cu art. 10 alin. 2 din OUG nr. 80/2013.
Intimata Direcția G. de Impozite și Taxe Locale S. 4 București a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive la termenul din 4.11.2015 pe motiv că actele de executare contestate au fost emise de un alt organ de executare. La același termen instanța a pus în discuția părților din oficiu introducerea în cauză în calitate de intimată a Administrației S. 4 a Finanțelor Publice în temeiul art. 78 C.p.c. raportat la art. 172 și urm. din OG nr. 92/2003, în prezent abrogată dar în vigoare la data emiterii actelor de executare contestate, și art. 717 C.p.c.
La termenul din 9.12.2015 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a DGITL sector 4 București și ținând seama de solicitarea verbală a mandatarului contestatorului de a se introduce în cauză Administrația S. 4 a Finanțelor Publice, a introdus în cauză această instituție.
Având în vedere admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a DGITL S. 4 București la termenul din 9.12.2015, instanța va respinge cererea promovată împotriva acestei instituții ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe de altă parte, la termenul din 20.01.2016 instanța a invocat din oficiu și a și admis excepția netimbrării capătului de cerere având ca obiect suspendarea executării silite până la soluționarea contestației pe motiv că nu s-a depus la dosar dovada achitării unei taxe de timbru de 50 lei pentru acest capăt de cerere în conformitate cu art. 10 și art. 34 din OUG nr. 80/2013.
Analizând pe fond contestația la executare formulată de G. I., instanța reține că actele de executare contestate (somația nr._/7.07.2015 și titlul executoriu nr._/7.07.2015 din dosarul de executare nr._/40/_ /_) au fost emise în baza sentinței civile nr. 997/4.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești. Prin acea sentință s-a admis în parte plângerea contravențională promovată de G. I. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 21.05.2012, s-a dispus exonerarea contestatorului de obligația de a achita tariful de despăgubire și s-au menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal. Având în vedere procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/21.05.2012 încheiat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin care G. I. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 250 lei în temeiul art. 8 din OG nr. 15/2002 și prin care s-a stabilit în sarcina contravenientului și obligația de a achita un tarif de despăgubire în cuantum de 28 Euro, instanța reține că dispozițiile procesului verbal menținute prin sentința nr. 9997/2012 sunt cele referitoare la amenda în cuantum de 250 lei.
Potrivit art. 141 alin. 1 din OG nr. 92/2003, în prezent abrogată dar în vigoare la data la care s-au emis actele de executare contestate, „executarea silită a creanțelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu” iar potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001 în forma de la data pronunțării sentinței nr. 9997/2013, „procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate”.
În raport de aceste prevederi, este vădit legală emiterea actelor de executare în temeiul sentinței nr. 9997/2013 pronunțată de Judecătoria Ploiești pentru suma de 225 lei, cu titlul de amendă contravențională, în condițiile în care constituie titlu executoriu, fie procesul verbal necontestat, fie sentința prin care s-a soluționat plângerea. Procesul verbal . nr._ a fost contestat de către debitor astfel încât în cazul său este aplicabilă teza a doua a art. 37 din OG nr. 2/2001. Inexistența unei mențiuni exprese în dispozitivul sentinței cu privire la suma pe care contravenientul o are de achitat cu titlul de amendă contravențională ca urmare a menținerii procesului verbal pe acest aspect nu constituie un impediment la executare și nu afectează legalitatea actelor de executare în condițiile în care titlul executoriu cuprinde suficiente criterii pentru determinarea sumei datorate, respectiv mențiunea că se mențin celelalte dispoziții ale procesului verbal, proces verbal ce este individualizat în dispozitivul sentinței prin . și dată și în cuprinsul căruia se menționează cât se poate de clar că se datorează suma de 250 lei cu titlul de amendă contravențională. Petentul nu a făcut dovada achitării integrale a sumei de 250 lei și nici nu a invocat această împrejurare, astfel încât nu se poate reține că suma de 225 lei pentru care s-au emis actele de executare nu ar mai fi fost datorată de către debitor la data emiterii actelor de executare.
Contestatorul avea cunoștință de cuprinsul sentinței nr. 9997/2013, câtă vreme a fost parte în dosarul soluționat prin acea hotărâre și a și formulat recurs împotriva sentinței respective, precum și de conținutul procesului verbal de constatare a contravenției menținut sub aspectul amenzii contravenționale prin sentința nr. 9997/2013 câtă vreme sentința se referă la o plângere contravențională formulată de G. I. împotriva acelui proces verbal, astfel încât necomunicarea copiei sentinței odată cu somația și titlul executoriu emise de Administrația sector 4 a Finanțelor Publice nu a cauzat acestuia nicio vătămare.
Cât privește pretinsa nelegalitate a procesului verbal de constatare a contravenției pentru lipsa semnăturii olografe pe care susține contestatorul prin mandatar că ar fi putut să o invoce dacă titlul executoriu l-ar fi constituit procesul verbal de constatare a contravenției, instanța reține că în cauză titlul executoriu îl constituie o hotărâre judecătorească prin care s-a soluționat o plângere contravențională împotriva acelui proces verbal, motiv pentru nu se pot invoca motive de fapt și de drept ce țin de fondul dreptului. Pe de altă parte, contestatorul a avut posibilitatea de a invoca motivele de drept cu privire la pretinsa nelegalitate a procesului verbal de constatare a contravenției în cadrul plângerii contravenționale pe care a formulat-o împotriva acelui proces verbal, motiv pentru care, în raport de dispozițiile art. 172 alin. 3 din OG nr. 92/2003 și art. 713 alin. 1 și 2 C.p.c., nu se poate analiza pe calea prezentei contestații acel motiv.
Conform art. 172 alin. 3 din OG nr. 92/2003, „contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege” iar conform art. 713 alin. 2 C.p.c, „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui”. De asemenea, conform art. 713 alin. 1 C.p.c. „dacă executarea silită se face în temeiul unei hotărâri judecătorești sau arbitrale, debitorul nu va putea invoca pe cale de contestație motive de fapt sau de drept pe care le-ar fi putut opune în cursul judecății în primă instanță sau într-o cale de atac ce i-a fost deschisă”.
În consecință, pentru motivele expuse, în temeiul art. 172 și urm. din OG nr. 92/2003 și art. 712 și urm. C.p.c, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare.
În ceea ce privește capătul de cerere privind suspendarea executării silite, față de cele reținute mai sus, instanța va anula ca netimbrată această solicitare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată împotriva DGITL S. 4 BUCUREȘTI, cu sediul în sectorul 4 București, .. 50-54, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatorul G. I., CNP_, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat A. I. din .. 12, sectorul 5 în contradictoriu cu ADMINISTRAȚIA S. 4 BUCUREȘTI A FINANȚELOR PUBLICE prin reprezentant Direcția G. Regională a Finanțelor Publice București, cu sediul în sectorul 2, București, ..
Anulează ca netimbrat capătul de cerere privind suspendarea executării silite.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria S. 4 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20.01.2016.
Președinte, Grefier,
N. M. C.-S.E. C. B.
Red./Tehnored. Jud. N.M.C.S, Gref. E.C.B./2016/5ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2072/2016. Judecătoria SECTORUL 4... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 351/2016. Judecătoria... → |
|---|
