Întoarcere executare. Sentința nr. 77/2016. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 77/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 06-01-2016 în dosarul nr. 77/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 77
Ședința publică din data de 06.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - N. M. C.-S.
GREFIER - E. C. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe contestatoarele I. N., I. M. C. și I. A. M. G., prin reprezentant legal I. N. și pe intimata S.C. C. S.A., având ca obiect contestație la executare - suspendarea executării silite - întoarcerea executării silite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns contestatoarele, prin același avocat A.-B. D., cu împuterinicire avocațială depusă astăzi în ședință publică, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța pune în vedere contestatoarelor, prin avocat, faptul că au obligația de a achita cheltuielile de fotocopiere a actelor de executare din dosarul de executare nr. 3613/2013 al SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R., conform art. 717 Cod procedură civilă.
De asemenea, instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 4 București, față de dispozițiile art. 650 și art. 713 Cod procedură civilă, în forma de la data când a început executarea silită și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Contestatoarele, având cuvântul prin același avocat asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 4 București, arată că lasă la aprecierea instanței.
Instanța reține cauza spre soluționare asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 4 București.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București la data de 11.12.2015 sub nr._, disjunsă din dosarul nr._/4/2015 conform sentinței nr._/9.12.2015, contestatoarele I. N., I. M. C. și I. A. M. G., prin reprezentant legal I. N., în contradictoriu cu intimata S.C. C. S.A., au solicitat instanței anularea actelor de executare din dosarul nr. 3613/2013 al Biroului Executorilor Judecătorești Franz R. C. și T. A. R., suspendarea executării silite până la soluționarea contestației și întoarcerea executării silite.
În motivarea cererii s-a arătat că procesul verbal de constatare a contravenției în baza căruia s-au făcut actele de executare și actele de executare nu au fost comunicate debitorului I. C., ale cărui succesoare în drepturi se pretind contestatoarele. De asemenea, s-a învederat că autovehiculul menționat în procesul verbal nu mai era deținut de către debitor, aspect cunoscut de intimată încă din 2011. S-a mai invocat și incidența Legii nr. 144/2012 referitoare la abrogarea dispozițiilor din OG nr. 15/2002 privind tariful de despăgubire.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 718, art. 711, art. 712, art. 713, art. 722 și 723 C.p.c.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Cererea nu a fost timbrată dar s-a depus cerere de ajutor public judiciar, cerere ce a fost admisă în parte, instanța acordând contestatoarelor ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru în cuantum total de 768,72 lei în care sunt incluse taxele judiciare de timbru datorate de acestea pentru capetele de cerere din prezenta cauză. De asemenea, la dosar a fost depusă dovada consemnării unei cauțiuni în cuantum de 50 lei.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată și să se țină seama de dispozițiile art. 712 C.p.c. În motivare intimata a precizat că procesul verbal a fost emis în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei și a fost comunicat în termen de o lună. A mai precizat că actele de executare sunt legale deoarece contravenientul nu a formulat plângere împotriva procesului verbal și nici nu a achitat tariful de despăgubire. Intimata a mai susținut că procesul verbal a fost semnat electronic, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001. De asemenea, a susținut că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile Legii nr. 144/2012.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 C.p.c.
În dovedire intimata a solicitat proba cu înscrisuri.
Contestatoarele au depus răspuns la întâmpinare susținând că termenul de 15 zile prevăzut de lege pentru formularea plângerii contravenționale a început să curgă la data la care persoana amendată a aflat de existența procesului verbal de constatare a contravenției.
Din oficiu s-au solicitat copiile actelor de executare din dosarul nr. 3613/2013 iar la primul termen de judecată instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 4 București.
Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 București, față de dispozițiile art. 131 C.p.c. care obligă judecătorul să verifice competența și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă să soluționeze cauza, prevederile art. 132 alin. 1 C.p.c. conform cărora, când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, din oficiu sau la cererea părților, ea este obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent și dispozițiile art. 248 alin. 1 C.p.c, conform cărora, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, instanța reține că executarea silită la care se referă cererea de chemare în judecată a început la data de 26.11.2013 sub nr. 3613/2013 la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești Franz R. C. și T. A. R. când s-a depus cererea de executare silită la acea societate de executori judecătorești și s-a pronunțat o încheiere de deschidere a dosarului de executare silită. Executarea silită a fost încuviințată de Judecătoria Sector 3 București la data de 07.01.2014 prin încheiere pronunțată în dosarul nr._/301/2013 după care s-au înființat mai multe popriri la diferiți terți popriți. Din cuprinsul actelor de executare reiese că sediul executorului judecătoresc care a efectuat actele contestate se afla în București, sector 3, la data când a început executarea silită iar domiciliul debitorului I. C., în prezent decedat, se afla în sectorul 4 București.
Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 714 alin. 1 C.p.c republicat, contestația se introduce la instanța de executare iar conform art. 714 alin. 2 C.p.c. republicat, în cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului. Dispoziții similare existau la art. 713 alin. 1 și 2 înainte de republicarea Codului de procedură civilă, în forma de la data începerii executării silite din dosarul nr. 3613/2013, art. 713 alin. 2 C.p.c. stabilind, în plus, că „în cazul urmăririi silite prin poprire, dacă domiciliul sau sediul debitorului se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul sau sediul debitorul”. De asemenea, conform art. 650 alin. 1 C.p.c. înainte de republicare, în forma de la data începerii executării silite, „instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel” iar conform art. 650 alin. 2 C.p.c, în forma de la data începerii executării silite la care se referă prezenta contestație, „instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe”.
Întrucât sediul executorului judecătoresc se afla în sectorul 3 București la data începerii executării silite, astfel cum rezultă din cuprinsul actelor de executare depuse la dosar în copie, față de prevederile art. 713 alin. 1 C.p.c. și art. 650 alin. 1 C.p.c. înainte de republicare, Judecătoria sector 4 București nu se competentă să soluționeze cauza de față, competența revenind Judecătoriei Sector 3 București care, de altfel, a și încuviințat executarea silită. Domiciliul debitorului și instanța de executare (de la sediul executorului) se află în circumscripția aceleiași curți de apel, astfel încât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 713 alin. 2 C.p.c.
Dispozițiile art. 713 alin. 2 C.p.c. înainte de republicare erau cât se poate de clare în sensul că instanța în a cărei rază se află domiciliul sau sediul debitorului poate soluționa contestațiile la executare numai în situația în care domiciliul sau sediul debitorului se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare. Din interpretarea coroborată a dispozițiilor alin. 2 cu cele de la alin. 1 se deduce că instanța de executare este singura competentă să soluționeze contestațiile de executare în situația în care domiciliul debitorului se află în circumscripția curții de apel în care se află și instanța de executare.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 132 C.p.c. raportat la art. 129 alin. 2 pct. 3, art. 650 alin. 1 și art. 713 alin. 1 C.p.c., în forma de la data începerii executării silite, instanța va admite excepția de necompetență teritorială și va declina competența în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.
Față de dispozițiile art. 719, art. 724 și art. 123 alin. 1 C.p.c, Judecătoria sector 3 București este competentă să soluționeze și cererile accesorii având ca obiect suspendarea executării silite și întoarcerea executării. Astfel, conform art. 123 alin. 1 C.p.c. cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală. Pe de altă parte, conform art. 719 alin. 1 C.p.c. instanța competentă poate suspenda executarea iar conform art. 724 alin. 1 C.p.c. instanța care a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 4 București.
Declină competența de soluționare a cauzei civile privind pe contestatoarele I. N., CNP_, I. M. C., CNP_ și I. A. M. G., născută la data de 17.06.2003, prin reprezentant legal I. N., toate contestatoarele fiind domiciliate în sectorul 4, București, .. 13, ., . intimata S.C. C. S.A., cu sediul în sectorul 6, București, .. 401A, J_, CUI_, având ca obiect contestație la executare - suspendarea executării silite - întoarcerea executării silite, în favoarea Judecătoriei Sector 3 București.
Dispune înaintarea dosarului, de îndată, la instanța competentă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6.01.2016.
Președinte, Grefier,
N. M. C.-S.E. C. B.
Red./Tehnored. Jud. N.M.C.S, Gref. E.C.B./2015/6ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 74/2016. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 615/2016. Judecătoria... → |
|---|
