Pretenţii. Sentința nr. 27/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 14772/2015
Dosar nr._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 27.11.2015
Instanța constituită din:
Președinte –M. B.
Grefier – R. N.
Pe rol judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții L. I., L. E., I. M. și I. E. în contradictoriu cu pârâta A. A., având ca obiect obligație de a face și pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 05.11.2015 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 20.11.2015 și 27.11.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, la data de 12.09.2014, sub nr._, reclamanții L. I., L. E., I. M. și I. E., au chemat în judecată pe pârâta A. A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: 1. obligarea pârâtei A. A. să permită accesul reclamanților L. I. și L. E., personal ori cu persoane autorizate, la demisolul imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, sector 4, pentru a efectua reparații la rețeaua curentă de apă potabilă ce deservește . București, Calea Ș. V., nr. 46, sector 4; 2. obligarea pârâtei A. A. să permită accesul reclamanților I. M. și I. E., personal ori cu persoane autorizate, la demisolul imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, sector 4, pentru debranșarea de la rețeaua de apă potabilă ce deservește imobilul situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp B, sector 4; 3. obligarea pârâtei la plata către Apa N. București, a sumei de 3562,48 lei, reprezentând contravaloarea pierderilor de apă înregistrate, în baza facturilor emise de Apa N. București, nr. ANB_/02.06.2014 și nr. ANB_/01.08.2014; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, în esență, reclamanții L. I. și L. E. au arătat că sunt proprietarii . București, Calea Ș. V., nr. 46, sector 4, în baza contractului de vânzare nr. 2594/06.08.2002, încheiat cu SCAVI Berceni SA, iar reclamanții I. M. și I. E. sunt proprietarii imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp B, sector 4.
Reclamanții au învederat că, întrucât au avut probleme în privința folosirii apei potabile, ca urmare a faptului că țeava de apă din rețea s-a înfundat cu rugină și diferite impurități, au fost chemate diferite persoane pentru a remedia defecțiunile, însă pârâta nu a permis accesul la subsolul imobilului pentru reparații, motivând că este proprietatea ei personală.
Astfel, reclamanții au menționat că nora reclamanților L. I. și L. E., împreună cu cei doi fii și reclamanții sunt lipsiți de sursa de apă potabilă ce deservește ., Calea Ș. V., nr. 46, sector 4 și imobilul situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp B, sector 4. Au mai adăugat că pârâta și-a asigurat folosirea apei prin executarea unui nou traseu, scopul urmărit fiind de a le provoca reclamanților neplăceri și de a-i obliga să se debranșeze și să execute un alt traseu prin curte, însă această lucrare este mult mai costisitoare, necesitând o perioadă mai lungă de timp, iar reparațiile doresc să le realizeze pe cheltuiala lor, fără a o supune pe pârâtă la plată. S-a mai susținut că demisolul nu este proprietatea exclusivă a pârâtei, ci reprezintă proprietate comună, astfel că aceasta din urmă a avut, pe parcursul mai multor ani, un comportament abuziv, restricționându-le accesul la spațiile comune.
Având în vedere atitudinea pârâtei, reclamanții I. M. și I. E. doresc doar să poată pătrunde în demisol măcar pentru debranșarea de la rețeaua curentă de apă potabilă ce deservește imobilul situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp B, sector 4, în vederea realizării unui alt traseu, nefiindu-le permis accesul nici în acest sens.
De asemenea, reclamanții au precizat că, din cauza faptului că pârâta nu le-a permis efectuarea de reparații la conducta de apă aflată în subsolul imobilului și care în demisol se separă pe apartamente, soldul aferent consumului înregistrat ca urmare a scurgerilor de apă a ajuns la 3562,48 lei, conform facturii Apa N. nr. ANB_/01.08.2014. Au considerat că este normal ca această valoare să o achite pârâta, deoarece le-a împiedicat accesul la țeava din subsol, în vederea remedierii defecțiunii, fiind culpa exclusivă a acesteia.
Conform facturii nr. ANB_/02.06.2014 emisă de Apa N. soldul precedent a fost de 0 lei, iar ca urmare a pierderilor de apă cauzate la demisolul imobilului prin refuzul pârâtei de a permite accesul pentru efectuarea reparațiilor, soldul se ridică la suma de 4139,71 lei. Reclamanții au mai arătat că, citind apometrele individuale, au achitat consumul realizat de aceștia, rămânând de plată suma de 3562,48 lei, sumă ce se regăsește ca fiind sold precedent în următoarea factură emisă de Apa N. nr. ANB_/01.08.2014.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile art. 555, 556, 621, 622, 655, 656, 1516 C.Civ., art. 30 și următ. C.proc.civ.
În dovedirea cererii, reclamanții au anexat la dosar în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul: răspuns Apa N. la scrisoarea reclamantei L. I.-Svetlana din data de 10.06.2014- fila 3, scrisoare L. I.-Svetlana din data de 05.06.2014- filele 4-5, comunicare Inspectoratul General al Poliției Române- Poliția sectorului 4, secția 14- fila 6, plângere formulată de I. E. și L. I.-Svetalana- filele 8-9, factura nr.ANB_/01.08.2014 - fila 9, calcul penalități de întârziere- fila 10, factura ANB_/02.06.2014 - fila 11, calcul penalități de întârziere- fila 12, contract de vânzare nr. 2594/06.08.2002, cumpărători L. E. și I.- fila 13, schițe plan- filele 31-33, contract de vânzare-cumpărare nr. 2717/14.12.2007 în care cumpărători sunt reclamanții I. M. și I. E.- fila 34, schița de plan- fila 35.
Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit art. 27 din OUG nr. 80/2013, pentru primul capăt de cerere (fila 29), 20 de lei pentru al doilea capăt de cerere (fila 28), respectiv suma de 254,37 lei pentru al treilea capăt de cerere, potrivit art. 3 alin. 1 lit. b) din O.U.G. Nr. 80/2013 (fila 27).
Pârâta a formulat întâmpinare, la data de 10.02.2015, la cererea de chemare în judecată, prin care solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, și plata de cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, în esență, pârâta a arătat că este proprietara apartamentului situat în Calea Ș. V., nr. 46, corp A, . în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2618/09.10.2013 încheiat cu SCAVL Berceni, conform căruia pârâta a dobândit în proprietate exclusivă întregul demisol al corpului A. Pârâta a mai arătat că, contorul de apă al imobilului este montat în prima încăpere a demisolului, unde poate accede în mod liber orice persoană, accesul realizându-se prin chepeng permanent deschis.
Pârâta a susținut că a solicitat opinia unui instalator autorizat, care a constatat că problemele de infiltrații au loc în porțiunea de țeavă care nu este vizibilă, aceasta circulând prin zidul casei, iar soluția cea mai simplă este executarea unui nou traseu al țevii de apă.
Întrucât pârâta a considerat că pereții demisolului prezintă infiltrații serioase de apă, acesta a învederat că și-a făcut propriul traseu de apă cu ani în urmă, iar reclamanții ar fi putut acționa în același mod, însă nu au fost interesați să facă o asemenea cheltuială pentru că inundațiile și infiltrațiile aveau loc în demisolul pârâtei. Astfel, pârâta a învederat că există soluții tehnice ca reclamanții să beneficieze de apă potabilă, fără a pătrunde în locuința acesteia, iar lucrările care trebuie efectuate de aceștia sunt după contorul general de apă și nu necesită debranșarea.
De asemenea, pârâta a arătat că reclamanții L. au pus în dreptul lor și al reclamanților I. un consum modic față de nivelul înregistrat la nivelul branșamentului, astfel că a fost nevoită să plătească diferențele de aproape 5000 de lei într-un an, cu toate că locuiește doar cu fiica sa.
Mai mult decât atât, pârâta a specificat că accesul la branșament este nestingherit, chiar dacă branșamentul se află în proprietatea sa, întrucât spațiul din demisol unde se află branșamentul este accesibil printr-un chepeng deschis tot timpul, iar debranșarea se face din stradă, astfel că nu se pune problema nepermiterii accesului de către aceasta.
Totodată, pârâta a menționat că, spre deosebire de ea, reclamanții nu și-au montat niciun contor pasant vizibil, astfel că diferența dintre consumul general de apă și consumul înregistrat de contorul său reprezintă consumul și pierderile exclusive ale reclamanților, care nu poate fi imputată pârâtei, ci doar reclamanților care au refuzat să schimbe țeava veche și ruginită de apă, deși au cunoscut de peste 5 ani că pârâta avea un contor vizibil și un traseu nou de apă.
Pârâta a adăugat că singura modalitate în care reclamanții ar putea efectua reparații la rețeaua de apă curentă potabilă este prin spargerea zidului pârâtei, astfel că, folosirea unui traseu nou de apă ar reprezenta, în opinia pârâtei, o modalitate mai simplă și mai puțin intruzivă de soluționare a problemei părților reclamante. Referitor la reclamanții I., a precizat că pentru realizarea lucrării de branșament, aceștia nu trebuie să intre în locuința pârâtei.
În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 205 și următ. C.proc.civ.
În dovedirea susținerilor din întâmpinare, pârâta a depus, în copii certificate: constatare sin data de 11.04.2014- fila 50, înscris denumit declarație aparținând numitului C. T., proprietar al imobilului din Calea Ș. V., nr. 48- fila 51, planșe foto- filele 52-59, înscris denumit declarație aparținând pârâtei- filele 60-61, planșe foto – f. 52-59.
La data de 24.02.2015, reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea argumentelor pârâtei, în care, în plus față de cererea introductivă și în esență, au arătat că familia L. deține și 20 mp din pivniță, că pârâta și-a instalat apometru individual la insistențele reclamanților, după 5 ani de la apariția problemei cu scurgerile de apă, iar restanțele de 5000 de lei plătite la Apa N. erau restanțele pârâtei.
De asemenea, reclamanții au precizat că nu pot executa un alt traseu de apă fără acordul Apa N. și fără obținerea unui Certificat de Urbanism de la Primăria Capitalei, iar pârâta și-a făcut un nou traseu în mod abuziv.
Totodată, reclamanții s-au arătat de acord să suporte orice cheltuieli privitoare la pagubele produse pârâtei prin efectuarea reparațiilor, având în vedere că în zona contorului general nu există pierderi de apă, ci din holul cu nișa unde este robinetul de trecere înfundat și apoi din nișă se face bifurcarea către apartamente, astfel că pierderile de apă sunt în subteran în zonele închise, trecând mai departe prin peretele bucătăriei pârâtei și ajungând în hol, în care există o nișă, în care se află robinetul colmatat, de aici făcându-se derivația către reclamanți. Astfel, reclamanții au menționat că blocarea traseului de apă se face în zona bifurcată, unde nu li se permite accesul de către pârâtă.
Reclamanții au mai arătat că în contractul reclamanților L. este menționată și suprafața de 20 mp din pivniță, iar în contractul pârâtei este menționată pivnița în suprafață de 100 mp, iar având în vedere că suprafața totală a pivniței este de 100 mp, rezultă că SCAVL Berceni a vândut în mod abuziv întreaga suprafață a pivniței către pârâtă, cu toate că erau spații comune, aceasta fiind cumpărător de rea-credință. Astfel, în prezent, având și familia L. dreptul de proprietate a 10 mp din pivniță, rezultă că familia L. și A. sunt în indiviziune pe toată suprafața de 100 mp, nefiind individualizată suprafața de 20 mp, deci subsolul este coproprietate indiviză.
În drept, reclamanții au invocat prevederile art. 201, 205 și următ. C.proc.civ.
La termenul de judecată din data de 07.05.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, cu interogatoriile reciproce și câte un martor pentru fiecare dintre părți.
La data de 16.06.2015, reclamanții au formulat o cerere de majorare a câtimii obiectului cererii de chemare în judecată (f. 156), solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 6.386,26 lei, reprezentând pierderi de apă la demisolul imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, în baza facturilor emise de Apa N. București, nr. ANB_/02.06.2014 și nr. ANB_/01.08.2014 și nr. ANB_.
În drept, reclamanții și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 204 C.proc.civ. și au anexat copia facturii nr. ANB_/02.06.2015.
Cererea precizatoare a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 170 (f. 152).
În ședința publică din data de 18.06.2015, a fost audiată martora P. R.-I., propusă de reclamanți, declarația acesteia fiind atașată la dosarul cauzei (fila 155). La același termen de judecată, instanța a respins solicitarea pârâtei de audiere ca martor a fostului soț al acesteia, având în vedere dispozițiile art. 315 C.proc.civ. și opoziția reclamanților.
La termenul din data de 02.07.2015, instanța a dispus, din oficiu, suplimentarea probatoriului cu proba cu expertiză în instalații pentru construcții, având ca obiective: identificarea avariilor coloanei de apă din imobilul Corp A situat în București, sector 4, Calea Ș. V. nr. 46; stabilirea soluțiilor tehnice pentru repararea avariilor și stabilirea faptului dacă în vederea reparării este nevoie de acces în demisolul imobilului respectiv; stabilirea faptului dacă pentru debranșarea reclamanților I. M. și I. E. este nevoie de acces în demisolul imobilului Corp A situat în București, sector 4, Calea Ș. V. nr. 46. Totodată, instanța a prorogat administrarea interogatoriilor ulterior depunerii raportului de expertiză.
La data de 13.10.2015, expertul judiciar inginer P. G. a depus raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea instalații pentru construcții (filele 224-231) și anexele aferente (filele 232-244).
În ședința publică din data de 05.11.2015, instanța a revenit asupra încuviințării probei cu interogatoriul reciproc al părților, având în vedere raportul de expertiză efectuat în cauză și poziția părților exprimată la acel termen.
În cadrul probei cu înscrisuri, s-au mai depus la dosar: schițe- filele 95-96, factura Apa N. din data de 02.06.2015- filele 97-98, calcul penalități de întârziere- fila 99, notificare de plată -filele 100-101, somație de plată- filele 102-103, factura Apa N. din data de 01.04.2015- filele 104-105, calcul penalități- fila 106, notificare de plată- filele 107-108, factură Apa N. din data de 02.02.2015- filele 109-110, calcul penalități- fila 111, factură Apa N. din data de 02.12.2014- filele 112-113, calcul penalități- fila 114, factură Apa N. din data de 01.10.2014- filele 115-116, calcul penalități- fila 117, factura Apa N. din data de 01.08.2014- filele 118-119, calcul penalități- fila 120, factura din data de 02.06.2014- filele 121-122, calcul penalități de întârziere- fila 123, ofertă . din data de 09.06.2015- fila 124, constatare instalator tehnic autorizat- filele 125-126, schiță anexă la constatare- fila 127, factura Apa N. din data de 02.06.2014- fila 128, anexă factură pentru perioada de facturare 29.05._14- fila 129, anexă factură din data de 01.10.2014- fila 130, anexă factură din data de 02.02.2015- fila 131, anexă factură din data de 02.12.2014- fila 132, anexă factură din data de 01.04.2015- fila 133, plăți parțiale facturi- filele 134-137, scrisoarea numitei L. I.-Svetalana către Apa N.- filele 138-139, plângere - filele 140-141, declarație pârâtă- filele 142-143, fișa suprafeței locative închiriate- filele 144-145, înștiințare Birou Fond Locativ- filele 147-148, bilet de externare L. E.- fila 153, contract de închiriere pentru suprafețe cu destinația de locuință din data de 04.02.2002- filele 177-180, fișa suprafeței locative închiriate- filele 181-182, fișa de calcul pentru stabilirea chiriei lunare a locuinței- fila 183, proces-verbal de predare-primire a locuinței- fila 183, contract de închiriere- filele 184-185, fișa suprafeței locative închiriate- filele 186-187, fișa de calcul pentru stabilirea chiriei lunare- filele 188-191, somație de plată -fila 192-193, carte de imobil- filele 194- 198 și planșele foto aferente- filele 199-200, contract de vânzare în care cumparător este pârâta, nr. 2618/09.10.2003- fila 201, planuri-schiță- filele 202-203, extras CF imobil pârâtă- fila 204, plăți pârâtă- fila 205, notificare avarie a reclamanților L. E. și I. M. de către pârâtă- fila 206, deviz ofertă- fila 208, notificare către L. E.- de către S.C.A.V.L. Berceni S.A., schiță, factură Apa N. din data de 12.10.2015, calcul penalități, somație de plată, factură Apa N. din data de 03.08.2015, calcul penalități- filele 261, notificare de plată, alte înscrisuri.
Analizând coroborat ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele considerente:
În ceea ce privește situația de fapt a litigiului, instanța reține că reclamanții L. I. și L. E. sunt proprietarii . București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, parter, sector 4, în baza contractului de vânzare nr. 2594/06.08.2002, încheiat cu SCAVI Berceni SA, iar reclamanții I. M. și I. E. sunt proprietarii imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp B, sector 4, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 2717/14.12.2007, încheiat cu SCAVL Berceni. Potrivit contractului de vânzare nr. 2594/06.08.2002, imobilul cumpărat de reclamanții L. I. și L. E. este compus din 3 camere, hol, vestibul, baie, bucătărie, culoar, WC, pivniță în suprafață de 20 mp, suprafața utilă fiind de 132,23 mp reprezentând o cotă indiviză de 28 din imobil. De asemenea, s-a menționat că odată cu locuința se vinde și o cotă indiviză de 28% din părțile de folosință comune ale imobilului și 192 mp teren situat sub construcție.
În același timp, pârâta A. A. este proprietara apartamentului nr. 2 situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, sector 4, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2618/09.10.2013 încheiat cu SCAVL Berceni. Potrivit acestui contract, imobilul cumpărat de pârâtă este compus astfel: la parter, 3 camere, sas, hol, culoar, baie, bucătărie, terasă, iar la demisol, hol, bucătărie, baie, spălătorie, pivniță în suprafață de 100,01 mp, suprafața utilă fiind de 248,14, reprezentând o cotă indiviză de 65,80 % din corp A. De asemenea, s-a menționat că odată cu locuința se vinde și o cotă indiviză de 65,80% din părțile de folosință comune ale imobilului și 245 mp teren situat sub construcție.
Imobilul din București, Calea Ș. V., nr. 46, este constituit dintr-un teren pe care sunt amplasate două clădiri cu destinația de locuință, identificate cu denumirile corp A și corp B.
Dintre acestea, corpul A este amplasat pe . dreapta intrării din această stradă, conform anexei 5 atașată la raportul de expertiză (fila 244). Partea din stradă a corpului A are parter și demisol, iar partea din curte are doar parter. Corpul A este compus din două apartamente: apartamentul 1 proprietatea reclamanților L. I. și L. E., și apartamentul 2, proprietatea pârâtei A. A..
Corpul B este o construcție independentă, situată pe stânga curții, fiind lipită de clădirea aflată în Calea Ș. V., nr. 48, astfel cum reiese din anexa 5, planșa foto 4.1., aflată în proprietatea reclamanților I. M. și I. E..
Astfel cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză, alimentarea cu apă a imobilului se face printr-un unic branșament la rețeaua publică de apă. Conducta de branșament intră în corpul A din clădire, în prima încăpere de la demisol, paralelă cu Calea Ș. V., după cum a fost notată pe schița din anexa 6 (fotografia 4.2.).
După apometrul de branșament (apometrul general), conducta de alimentare cu apă a imobilului se ramifică în două ramuri, dintre care una este destinată alimentării cu apă a reclamanților (anexa 6 la raportul de expertiză), iar a doua este destinată alimentării cu apă a pârâtei. Instanța reține, astfel cum reiese din raportul de expertiză, că numai ramura pârâtei este funcțională și asigură alimentarea normală cu apă a obiectelor sanitare din apartamentul pârâtei, iar ramura reclamanților nu este funcțională.
După ramificație, conducta prin care se aprovizionează cu apă reclamanții, urmează următorul traseu: pardoseala pivniței 1 (fotografia 4.3.), peretele despărțitor al pivniței 2, împreună cu conducta pârâtei (fotografia 4.4.), apoi peretele despărțitor dintre pivnița 2 și bucătăria pârâtei (fotografia 4.5.). După trecerea prin bucătăria pârâtei (fotografia 4.6), conducta trece prin zid și își continuă traseul prin perete (fotografia 4.7) până la trecerea prin zidul dintre bucătăria pârâtei și casa scării, unde se formează o nouă ramificație (fotografia 4.8.). În acel loc, o ramură verticală alimentează bucătăria de la parter a reclamanților L. E. și L. I., iar cealaltă ramură orizontală (robinetul fără rozetă din foto nr. 4.8) continuă pe un traseu ce nu a putut fi identificat de expert spre corpul B de clădire al reclamanților I. M. și E..
Potrivit raportului de expertiză, în urma testului de funcționare descris la pct. 6.1.10 din raportul de expertiză, avaria care a determinat . apometrului în condiții de consum util zero în întregul imobil este situată pe traseul subteran al conductei de legătură dintre corpul A și căminul de vizitare prin care se alimentează cu apă corpul B. Așadar, prin raportul de expertiză s-a identificat existența unei avarii a conductei subterane dintre corpul A și corpul B a cărei natură ori localizare precisă nu a fost posibilă, iar această avarie face ca, în prezent, atât familia I., deținătoarea cât și familia L. să fie lipsite de serviciul de apă.
Astfel cum rezultă din concluziile expertului la obiectivul doi al expertizei, înlăturarea avariei de la conducta de alimentare a corpului B presupune înlocuirea în întregime a conductei de legătură dintre corpul A și corpul B.
De asemenea, potrivit concluziilor la obiectivul 3 al raportului de expertiză (punctul 7.4), lucrările de debranșare a corpului B de imobil de la consumul comun se pot face independent de accesul în demisolul corpului A cu excepția lucrării de izolare a actualei conducte de legătură dintre corpul A și corpul B care necesită . pentru câteva ore; lucrarea de izolare a acestei conducte constă în închiderea și sigilarea robinetului aflat pe conductă în nișa din peretele casei scării în demisol, iar în cazul în care acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic, izolarea se face pentru tăierea și bușonarea actualei țevi de legătură dintre corpul A și corpul B.
Așadar, potrivit raportului de expertiză, instanța constată că este necesar accesul în demisolul corpului A din Calea Ș. V., nr. 46, atât pentru efectuarea reparațiilor la rețeaua curentă de apă ce deservește apartamentul nr. 1 al reclamanților L. I. și E., constând în înlocuirea conductei de legătură dintre corpul A și corpul B, care se ramifică din demisolul din corpului A, cât și pentru efectuarea lucrărilor de debranșare de la rețeaua curentă de apă a imobilului corp B al reclamanților I. M. și E., conform concluziilor de la punctul 7.4 din raportul de expertiză.
De asemenea, instanța constată că necesitatea efectuării reparațiilor la conducta de apă, precum și faptul că pârâta nu permite accesul în demisolul corpului A în vederea efectuării reparațiilor reiese și din declarația martorei P. R.-I. (fila 155). Aceeași martoră a relatat că reclamanții nu mai au apă curentă din luna mai 2014, dar totuși, atunci când se dă drumul la robinetul de apă din chepengul corpului A, la robinetele din apartamentul reclamanților L. curge un fir de apă, ca un fir de spaghetă.
În privința dispozițiilor legale incidente, cu privire la primele două capete de cerere, referitoare la obligarea pârâtei să permită accesul reclamanților la demisolul imobilului, pentru e efectua reparații, respectiv pentru a se debranșa de la rețeaua curentă de apă potabilă, instanța reține că, potrivit art. 555 alin. 1 C.Civ., proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Astfel dreptul de proprietate este un drept absolut, întrucât este unicul drept care conferă titularului său exercițiul tuturor prerogativelor sale-posesia, folosința și dispoziția, însă art. 602 alin. 1 C.Civ. prevede că legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate publică, fie în interes public, fie în interes privat.
De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 622 C.Civ, proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, iar această obligație subzistă numai pentru situația în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare, conform art. 621 alin. 2 C.Civ.
Instanța constată că între părți există o dispută cu privire la faptul dacă întreg demisolul corpului A de clădire se află în proprietatea pârâtei A. A., sau dacă și reclamanții L. I. și E. dețin o suprafață din acest demisol, având în vedere că în contractul de vânzare-cumpărare nr. 2594/06.08.2012 se menționează că reclamanții au dobândit și o suprafață de 20 mp din pivniță. Instanța constată că în speță nu se impune tranșarea acestui aspect, având în vedere că locul din demisol identificat de expert unde este necesar accesul pentru efectuarea lucrărilor de reparații și debranșare nu este situat în încăperile ce reprezintă pivniță, din care reclamanții L. I. și E. ar deține o suprafață de 20 mp, ci între încăperile bucătărie și casa scării (f. 244), care potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 2618/09.10.2013, aparțin pârâtei A. A..
Având în vedere faptul că acest loc din demisol se află în proprietatea pârâtei, fiind necesar accesul pentru efectuarea de reparații, respectiv pentru debranșare, după cum s-a precizat în raportul de expertiză, instanța reține că efectuarea respectivelor lucrări nu s-ar putea face prin altă parte, fiind îndeplinite astfel condițiile art. 622 alin. 2 raportat la art. 621 alin. 1 C.civ.
Apărarea pârâtei potrivit căreia reclamanții ar trebuie să realizeze un nou traseu de apă și să se branșeze la acesta nu poate fi reținută, atâta timp cât nu sunt obligați de lege să procedeze în acest sens, precum și că, pentru a realiza un nou branșament, este necesară debranșarea de la vechea rețea de apă, care nu se poate înfăptui fără concursul pârâtei.
Referitor la apărarea pârâtei conform căreia reclamanții ar avea acces nestingherit la branșament, întrucât spațiul din demisol unde se află branșamentul este accesibil printr-un chepeng deschis tot timpul, instanța o va înlătura, întrucât nu se coroborează cu restul materialului probator, respectiv raportul de expertiză și schițele atașate la dosarul cauzei (filele 224-244, filele 201-203).
În consecință, instanța va admite primele două capete din cererea de chemare în judecată și o va obliga pe pârâtă să permită accesul reclamanților L. I. și L. E. la demisolul imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, sector 4, pentru efectuarea reparațiilor la rețeaua curentă de apă ce deservește apartamentul 1 situat la aceeași adresă, constând în înlocuirea în întregime a conductei de legătură dintre corpul A și corpul B, situate în București, Calea Ș. V., nr. 46, sector 4. Totodată, o va obliga pe pârâtă să permită accesul reclamanților I. M. și I. E. la demisolul imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, sector 4, pentru efectuarea lucrărilor de debranșare de la rețeaua curentă de apă ce deservește imobilul situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp B, sector 4, conform concluziilor de la punctul 7.4 din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar P. G..
Referitor la al treilea capăt de cerere, privind obligarea pârâtei A. A. la plata către Apa N. București a sumei de 6386,26 de lei, reprezentând contravaloarea pierderilor de apă înregistrate, în baza facturilor emise de Apa N., instanța reține faptul că acestea sunt solicitate pe temei delictual, ca urmare a faptului că reclamanții invocă faptul că din cauza nepermiterii accesului de către pârâtă în vederea efectuării reparațiilor, respectiv a debranșării, s-au produs scurgeri de apă care au dus la înregistrarea unui consum mult mai mare decât cel efectiv.
Astfel, potrivit art. 1357 C.Civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Fapta ilicită constă în împiedicarea de către pârâtă a accesului la demisolul imobilului, pentru efectuarea de reparații, respectiv pentru debranșarea de la conducta de apă în condițiile în care nu se poate face trecerea prin altă parte în acest scop.
Vinovăția pârâtei îmbracă forma intenției, în condițiile în care, cu bună-știință nu le-a permis accesul reclamanților, temându-se că va fi prejudiciată dacă se va ajunge la spargerea peretelui bucătăriei sale.
Prejudiciul invocat de reclamanți este reprezentat de suma de bani pe care reclamanta L. E. este ținută să o plătească către Apa N., respectiv 6386,26 de lei, în baza facturii emise de Apa N., nr. ANB_/02.06.2015 (fila 97).
Instanța reține că modul de formulare a capătului de cerere, respectiv obligarea pârâtei la plata către Apa N. a sumei de 6386,26 lei, nu este compatibil cu dispozițiile legale privind răspunderea civilă delictuală, nefiind admisibilă obligarea unui pârât la plata unei sume de bani, cu titlu de despăgubiri, către o terță persoană care nu este nu parte în proces și cu care pârâtul nu se află în raporturi juridice. Așadar, reclamanții puteau solicita doar obligarea pârâtei la plata către aceștia a pretinsului prejudiciu creat prin fapta ilicită a pârâtei.
În plus, instanța reține, în baza art. 1381 C.Civ., că orice prejudiciu dă dreptul la reparație, iar prejudiciul trebuie să fie cert. Se repară și prejudiciul viitor, după cum prevede art. 1385 alin.2 C.Civ., însă producerea lui trebuie să fie neîndoielnică. Or, din cuprinsul facturilor emise de Apa N. pe numele reclamantei L. E. nu reiese ce parte este datorată de către aceasta, cu titlu de consum efectiv și ce parte reprezintă pierderi, în condițiile în care prin cererea introductivă reclamanții au recunoscut că au realizat un consum efectiv de apă și după apariția avariilor la rețeaua de apă, iar din declarația martorei rezultă că, la robinetele din apartamentul reclamanților L. curge un fir de apă, ca un fir de spaghetă atunci când se dă drumul la robinetul de apă din chepengul corpului A. În ceea ce privește, anexele facturilor de la filele 129-133 din dosar, în care sunt menționate consumul efectiv de apă și pierderile de apă, instanța constată că aceste anexe nu sunt întocmite de Apa N., ci de reclamanți, astfel încât sunt lipsite de relevanță. Așadar, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă cu certitudine că suma de 6386,26 lei, reprezentând contravaloare servicii de apă și canalizare și penalități de întârziere s-a datorat exclusiv pierderilor de apă, înregistrate ca urmare a conduitei culpabile a pârâtei.
Astfel instanța va respinge al treilea capăt de cerere, privind obligarea pârâtei la plata către Apa N. București a sumei de 6.386,26 lei, reprezentând pierderi de apă, ca neîntemeiat.
Raportând situația de fapt stabilită în urma administrării probatoriului la prevederile legale specificate anterior, instanța va admite în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum s-a arătat anterior.
La solicitarea reclamanților, având în vedere soluția ce va fi pronunțată în cauză și reținând culpa procesuală a pârâtei, potrivit art. 453 alin. 1 și 2 C.proc.civ., instanța o va obliga pe aceasta la plata către reclamant a sumei de 1040 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru în cuantum de 40 lei, aferentă pretențiilor admise, respectiv primele două capete de cerere, și 1000 lei, onorariul de expert achitat de reclamanți (f. 215).
De asemenea, va respinge cererea pârâtei de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile art. 453 C.proc.civ., pârâta aflându-se în culpă procesuală în privința primelor două capete de cerere. Deși reclamanta se află în culpă procesuală cu privire la al treilea capăt de cerere respins, totuși soluția respingerii acestui capăt de cerere nu se datorează apărărilor formulate de pârâtă, ci invocării din oficiu de către instanță a impedimentelor menționate anterior.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții L. I., L. E., ambii cu domiciliul în sector 2, București, ., nr. 5, ., ., I. M. și I. E. ambii cu domiciliul în sector 4, București, Calea Ș. V., nr. 46, . contradictoriu cu pârâta A. A., cu domiciliul în sector 4, București, Calea Ș. V., nr. 46, .. 2, cu dom. ales la av. M. Z. din București, .. 30, sector 2, având ca obiect obligație de a face și pretenții.
Obligă pe pârâtă să permită accesul reclamanților L. I. și L. E. la demisolul imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, sector 4, pentru efectuarea reparațiilor la rețeaua curentă de apă ce deservește apartamentul 1 situat la aceeași adresă, constând în înlocuirea în întregime a conductei de legătură dintre corpul A și corpul B, situate în București, Calea Ș. V., nr. 46, sector 4.
Obligă pe pârâtă să permită accesul reclamanților I. M. și I. E. la demisolul imobilului situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp A, sector 4, pentru efectuarea lucrărilor de debranșare de la rețeaua curentă de apă ce deservește imobilul situat în București, Calea Ș. V., nr. 46, corp B, sector 4, conform concluziilor de la punctul 7.4 din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic judiciar P. G..
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către Apa N. București a sumei de 6386,26 lei, reprezentând pierderi de apă, ca neîntemeiat.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 1040 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea pârâtei de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare apel care se va depune la Judecătoria Sectorului 4 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. M. N. R.
Red. M.B./Dact. M.B. și R.N./7 ex./ 2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1291/2016. Judecătoria... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 1196/2016.... → |
|---|
