Contestaţie la executare. Sentința nr. 2121/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2121/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-03-2015 în dosarul nr. 2121/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2121
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: A. N.
GREFIER: C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatorul S. G.-B. în contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R. S.A.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă contestatorul, prin apărător, D. T., cu delegație la dosar, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează depunerea la dosar în data de 27.02.2015 de contestator a răspunsului la întâmpinare și a contractului de asistență juridică nr._/07.01.2015. De asemenea învederează lipsa dosarului de executare
Contestatorul prin apărător solicită revenirea cu adresă către B. T. B. O. pentru a înainta o copie a dosarului de executare nr. 5141/2014.
Instanța apreciază că nu se impune revenirea cu adresă către B. T. B. O. și revine asupra măsurii privind emiterea adresei.
Instanța având în vedere că în cauză este primul termen de judecată, în conformitate cu art. 131 din Noul codul de procedură civilă pune în discuție competența generală, materială și teritorială a instanței.
Contestatorul prin apărător arată că Judecătoria Sectorului 6 București este competentă să judece cererea.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina, conform art. 94 pct. 4 coroborat cu art. 713 alin. 1 și având în vedere domiciliul debitorului, ținând cont de prevederile art. 650 Cod proc.civ.
Instanța în temeiul art. 238 alin. 1 din Noul Codul de procedură civilă acordă cuvântul părților cu privire la estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului.
Contestatorul prin apărător estimează durata soluționării dosarului la acest termen de judecată.
Instanța, în temeiul art. 238 din Noul Codul de procedură civilă estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 1 zi.
Instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Contestatorul prin apărător solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, în baza art. 255 noul Cod proc.civ apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la dezlegarea pricinii, încuviințează contestatorului și intimatei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Contestatorul prin apărător precizează că solicită și anularea titlului executoriu, respectiv procesul-verbal de contravenție.
Instanța pune în discuție inadmisibilitatea capătului de cerere privind anularea procesului-verbal de contravenție pe calea contestației la executare și pe fondul cauzei.
Contestatorul prin apărător solicită respingerea excepției având în vedere Decizia nr. 6/16.02.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că procesele verbale de contravenție prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Contestatorul prin apărător solicită admiterea contestației la executare, anularea titlului executoriu, anularea tuturor actelor contestate și a întregii executări . Arată că la momentul săvârșirii contravenției nu era proprietarul autoturismului, nu avea obligația să achite rovinieta, autoturismul a fost radiat din circulație, iar prin Legea nr. 144/2012 în vigoare din 27.07.2012 s-a modificat O.G. nr. 15/2002 în sensul că tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a acestei legi se anulează. Totodată arată că cheltuielile de executare s-au stabilit cu încălcarea prevederilor art. 669 alin. 3 Cod proc.civ., menționând că este de acord cu suma de 15 lei, onorariu executor judecătoresc și cu taxa de timbru de 20 lei, dar nu este de acord cu suma de 200 lei, consultanță întocmire executare silită, cu suma de 211 lei cheltuieli necesare desfășurării executării silite și cu suma de 49 lei, taxe poștale, nefiind dovedite prin documente justificative, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.01.2015, contestatorul Ș. G.-B. a formulat, In contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALA DIN ROMANIA S.A. - DIRECȚIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI BUCUREȘTI, contestație la executare, solicitând anularea încheierii din data de 16.12.2014 emisa de B. T. B. O. in dosarul de executare nr. 5141/2014, a Somației din data de 16.12.2014 și întreaga executare silită ce face obiectul dosarului nr. 5141/2014, cu cheltuieli de judecată.
In fapt, prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011 incheiat de C. S.A. s-a retinut ca fapta savarsita de Ș. G.-B. in data de 29.04.2011 de a circula fara rovinieta valabila constituie contravenție, aplicandu-i-se amenda contravenționala in valoare de 250 lei si obligația de achita contravaloarea tarifului de despăgubire potrivit art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, in valoare de 28 Euro, adica 121,01 lei.
Atât ia momentul savarsirii contravenției (29.04.2011) cat si ia momentul încheierii procesului verbal de constatare a contravenției (24.10.2011), contestatorul nu mai eram proprietarul autoturismului cu număr de inmatriculare_, pe care îl vânduse numitului M. C., potrivit contractului de vanzare-curnparare pentru un vehicul folosit incheiat in data de 06.09.2010. De asemenea, exista si procesul verbal de scoatere din evidenta (radieri) - mijloc de transport emis de Serviciul Public Finanțe Publice Locale Sector 6 din data de 06.09.2010.
Prin urmare, Ș. G.-B. nu are calitatea de debitor si nu poate fi obligat sa plătească suma de 28 Euro si cheltuielile de executare in suma de 495,55 iei, întrucât nici la data savarsirii faptei si nici la data încheierii procesului verbal de contravenție si nici la momentul începerii executării silite nu mai era proprietarul mașinii, proprietarul mașinii fiind M. C., acesta trebuind sa achite aceste sume.
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de ia data săvârșirii faptei. Potrivit art, 25 din OG nr, 2 / 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat in termen de 1 luna de la data aplicării sancțiunii, iar potrivit art. 14 alin. 1 din aceeași ordonanța executarea sancțiunilor contravenționale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii. Prin urmare, executarea sancțiunii contravenționale este prescrisa.
In ceea ce privește cheltuielile de executare in suma de 495,55 lei stabilite prin încheierea din data de 16.12.2014 emisa de B. T. B. O. in dosarul de executare nr. 5141/2014, acestea sunt excesiv de mari si nu sunt stabilite conform reglementarilor legale in vigoare. Astfel, art. 669 alin. 3 C. proc. civ. prevede in mod expres care sunt cheltuielile de executare.
Din încheierea din data de 16.12.2014 emisa de B. T. B. O. in dosarul de executare nr. 5141/2014, sunt justificate doar următoarele cheltuieli: 15,55 lei onorariu executor judecătoresc; 20.0 lei taxa judiciara de timbru; 49.0 lei taxe poștale, cu mențiunea ca aceste taxe poștale sunt nejustificat de mari, avand in vedere ca s-a trimis doar un plic, respectiv instiintarea de începere a executării silite.
Celelealte cheltuieli sunt total nejustificate (200 lei ~ consultanta, intocmire dosar executare silita si 211 lei cheltuieli necesare desfășurării silite), executorul judecătoresc trebuind sa faca dovada cu documente justificative care sa arate in ce au constat aceste cheltuieli.
În drept, contestatorul a invocat art. 711, 712 alin. 2, 714 alin. 2, 719 C.proc. civ., art. 669 alin. 3 C. proc. civ.
În dovedirea cererii a depus la dosar: împuternicire avocațială nr._/07.01.2014; încheierea din data de 16.12.2014 emisa de B. T. B. O. in dosarul de executare nr. 5141/2014; Somația din data de 16.12.2014 emisa de B. T. B. O. in dosarulde executare nr. 5141/2014; încheiere din 29.09.2014 pronunțata de Judecătoria Sectorului 6 București; Procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011 incheiat de C. S.A.; Contractul de vanzare-cumparare pentru un vehicul folosit incheiat in data de 06.09.2010; Procesul verbal de scoatere din evidenta (radieri)-mijloc de transport emis de Serviciul Public Finanțe Publice Locale Sector 6 din data de 06.09.2010.
Prin cererea modificatoare depusă de contestator la data de 16.01.2015, acesta a arătat că solicită și anularea titlului executoriu, pentru aceleași motive invocate în contestația la executare.
La data de 09.02.2015 intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației Ia executare, ca nelegala si netemeinică, menținerea tuturor actelor si formelor de executare emise de către Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. in baza titlului executoriu si continuarea executării silite.
Intimata a arătat că, urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat faptul ca in data de 29.04.2011 ora 14:01 pe DN6 km 60+450m, Draganesti - Vlasca, jud. Teleorman, vehiculul categoria A, cu număr inmatriculare_ apartinand domnului Ș. G. B. a circulat pe drumurile naționale fara sa detina rovinieta valabila, asa cum este definita de prevederile art. 1 (1A1) din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.Conform dispozițiilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare (forma legala in vigoare pana la apariția Legii nr. 144/2012), fapta savarsita de către domnul Ș. G. B. a constituit contravenție si s-a sancționat cu amenda contravenționala in valoare de 250 lei.
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 3 din actul normativ invocat anterior, contravenientul, respectiv contestatorul, a fost obligata sa achite si tariful de despăgubire in valoare de 28 Euro.
Prin urmare, in scopul apararii valorilor sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala, a sancționării faptei contravenționale, precum si a prevenirii savarsirii acesteia pentru viitor, in temeiul art. 8 alin. 1 si 3 din O.G. nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare (forma legala in vigoare pana la apariția Legii nr. 144/2012), a fost emis procesul - verbal de constatare a contravenției in cauza.
Emiterea si comunicarea procesului - verbal de contravenție in cauza au fost efectuate in termenul imperativ prevăzut de lese, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr._ privind regimul juridic al contravențiilor. cu modificările si completările ulterioare.
Prin urmare, solicită instanței de judecata sa constate ca procesul - verbal de contravenție in cauza a fost emis in termenul legal de 6 luni de la data savarsirii faptei. iar comunicarea acestuia s-a efectuat in termen de o luna de la data aplicării sancțiunii. Perioada cuprinsa intre data savarsirii faptei contravenționale, respectiv 29.04.2011 si data emiterii procesului - verbal de contravenție, respectiv 24.10.2011 nu depășește termenul de 6 luni. De asemenea, comunicarea procesului - verbal de contravenție in cauza s-a făcut conform dispozițiilor art. 27 din OG nr. 2/2001, prin posta in data de 07.11.2011, operațiune confirmata prin semnătură de primire chiar de către mama contestatorului, fara a se depasi termenul de 1 luna de ia data aplicării sancțiunii.
Potrivit art. 273 din NCPC „Înscrisul sub semnătură privata, recunoscut de cel caruia ii este opus sau, dupa caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovada intre parti pana la proba contrara. Mențiunile din inscris care sunt in directa legătură cu raportul juridic al pârtilor fac, de asemenea, dovada pana la proba contrară, iar celelalte mențiuni, străine de cuprinsul acestui raport, pot servi doar ca inceput de dovada scrisă.
Datele de identificare ale contravenientului sunt datele pe care acesta le are înscrise in certificatul de inmatriculare al autovehiculului si care s-au regăsit la momentul savarsirii contravenției, respectiv emiterii si comunicării procesului - verbal de contravenție in cauza in baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere si înmatriculări a Vehiculelor - DRPCIV. Precizam faptul ca intre C. - SA si DRPCIV este incheiat un protocol de colaborare in vederea punerii la dispoziție a datelor proprietarilor de autovehicule care au incalcat dispozițiile legale ale OG nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare. Astfel, reiese in mod evident faptul ca nu se poate susține ca procedura de comunicare a procesului - verbal de contravenție a fost viciata sau ca debitorului i-au fost lezate drepturile procesuale.
Totodata, afirmațiile contestatorului prin care susține faptul ca a intervenit prescripția dreptului de a solicita executarea sancțiunii contravenționale sunt total eronate, întrucât dispozițiile art. 14 alin. 1 din OG nr. 2/2001 nu au aplicabilitatea in speța, deoarece procesul verbal de constatare a contravenției a fost comunicat contravenientului in termenul de o luna de la data aplicării sancțiunii.
De la data comunicării procesului - verbal de contravenție si pana la data incuviintarii executării silite, contestatorul nu a indeplinit de buna voie plata creanței stabilita in titlul executoriu, desi procedura de comunicare a acestuia a fost îndeplinita cu respectarea dispozițiilor legale. Dispozițiile art. 622, alin. 1 si 2 NCPC prevăd faptul ca obligația stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de buna voie. In cazul in care debitorul nu executa de buna voie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silita, care incepe odata cu sesizarea organului de executare.
In acest sens, conform art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, procesul - verbal neatacat in termenul de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștința, precum si hotararea judecătoreasca irevocabila prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate. Intimata a dat dovada nu numai de buna - credința, dar si de indulgenta in toata aceasta perioada (aproape 3 ani), sperând ca debitorul sa iasa din pasivitate si sa-si execute de buna voie obligația stabilita prin titlul executoriu.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 29.09.2014 pronunțata de către Judecătoria Sectorul 6 București in dosarul nr._/303/2014 instanța a încuviințat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de PVCC . nr._/24.10.2011. În temeiul art. 665 alin. 7 NCPC instanța de executare a dat împuternicire si a ordonat executorilor judecătorești sa puna in executare titlul executoriu in cauza.
Or, instanta de judecata in mod legal si temeinic in baza dispozițiilor art. 632 alin. 2 NCPC a constatat faptul ca procesul - verbal de contravenție constituie titlu executoriu, iar creanța este certa, lichida si exigibila. Totodata, in situatia in care instanta de executare constata faptul ca titlul executoriu nu poate in executare sau ca nu ar fi valabil, nu ar fi incuviintat si ordonat punerea in executare.
De asemenea, instanta de executare in temeiul art. 252 NCPC privind obligativitatea cunoașterii din oficiu a dreptului in vigoare in Romania, in momentul incuviintarii executării silite a respectat dispozițiile art. 5 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedura Civila care stabilesc: “Dispozițiile Codului de Procedura Civila privitoare Ia titlurile executorii se aplica si hotărârilor judecătorești sau altor inscrisuri pronunțate ori, dupa caz, întocmite inainte de . Codului de Procedura Civila, care pot fi puse in executare chiar daca nu au fost investite cu formula executorie/’
In ceea ce privește aspectele legate de transmiterea dreptului de proprietate al autoturismului in cauza, solicită să se constate faptul ca in speța de fata executarea silita s-a făcut in baza altui titlu executoriu decât o hotarare judecătoreasca si prin urmare motivele invocate de către contestatoare in contestația formulata reprezintă motive de fapt si de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlu executoriu, si prin urmare nu pot fi luate in considerare intrucat in legătura cu aceste aspecte legea prevede o cale procesuala specifica pentru desființarea lui.
Precizează faptul ca intre C. - SA si DRPCIV este incheiat un protocol de colaborare in vederea punerii la dispoziție a datelor proprietarilor de autovehicule care au incalcat dispozițiile legale ale OG nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare.
In acest sens, arată că dispozițiile art. 2 alin. 1 si alin. 2 din Ordinul nr. 1501/2006 privind procedura inmatricularii, înregistrării, radierii si eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu modificările si completările ulterioare, prevăd faptul ca proprietarii de vehicule sau mandatarii acestora sunt obligați sa solicite înmatricularea ori înregistrarea, dupa caz, inainte de a le pune in circulație. In cazul schimbării oricăror date inscrise in certificatul de inmatriculare sau de înregistrare, titularul acestuia este obligat sa solicite autoritatii emitente eliberarea unui nou astfel de document, in termen de cel mult 30 de zile de la data la care a survenit modificarea. Dispozițiile art. 24 alin.2, litera d) din actul normativ sus invocat prevăd faptul ca proprietarii de vehicule inmatriculate sau inrenistrate sunt obligați sa solicite radierea din circulație in termen de 30 de zile de la data trecerii vehiculai "înregistrat in proprietatea altei persoane.
Art. 12 alin. 2 din OG nr. 15/2002, cu modificările si completările ulterioare, stabilește obligația achitării tarifului de utilizare pe drumurile publice (rovinieta) în sarcina utilizatorilor, aceștia fiind definiți drept persoane fizice sau juridice proprietare sau care au un drept legal de folosința. E adevarat ca textul legal mai impune si condiția ca dreptul de proprietate sau dreptul legal de folosința asupra vehiculului sa fie inscris in certificatul de înmatriculare, insa scopul normei este de a asigura ca pentru orice autovehicul care circula pe drumurile publice sa fie achitat tariful de utilizare, indiferent de cine il conduce. Pe de alta parte, pe langa faptul ca dreptul de proprietate sau dreptul legal de folosința asupra vehiculului trebuie sa fie inscris in certificatul de înmatriculare, legea prevede si obligația inscrierii acestuia in evidentele fiscale, cat si in evidentele MAI.
Faptul ca, in cazul de fata, cumpărătorul nu si-a îndeplinit obligația inscrierii autovehiculul in evidentele MAI si nici vânzătorul, desi a solicitat scoaterea din evidentele fiscale, nu a urmărit îndeplinirea acestei obligații, aceste aspecte nu il absolva pe vanzator de obligația instituita prin titlul executoriu.
De asemenea, debitorul a avut la dispoziție din momentul comunicării procesului - verbal, atat posibilitatea formulării plângerii conform dispozițiilor OG nr. 2/2001, cat si posibilitatea formulării unei acțiuni civile împotriva cumpărătorului prin care sa solicite instanței de judecata, in temeiul art. 998 - 999 Cod Civil, obligarea cumpărătorului la plata contravalorii amenzii si a tarifului de despăgubire datorate in baza procesului - verbal de contravenție in cauza, ca urmare a neindeplinirii de către cumpărător a înmatriculării pe numele sau a autovehiculului in cauza, in evidentele MAI. Or, debitorul nu a apelat la aceste cai procesuale, si prin urmare pana la desființarea acestuia, titlul executoriu isi menține puterea executorie.
In ceea ce privește trimiterile contestatorului la prevederile Legii nr. 144/2012, invederam instanței de judecata faptul ca acestea sunt nefondate. Astfel, emiterea si comunicarea procesului - verbal de contravenție in cauza au fost efectuate in termenul imperativ prevăzut de lege, respectiv cu respectarea dispozițiilor art. 13 coroborat cu art. 14 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare. Astfel, perioada cuprinsa intre data savarsirii faptei contravenționale si data emiterii procesului - verbal de contravenție nu depășește termenul de 6 luni, iar comunicarea acestuia s-a făcut prin posta, cu confirmare de primire, fara a se depasi termenul de 1 luna de la data aplicării sancțiunii.
La momentul savarsirii contravenției, respectiv in anul 2011, art. 8 alin 3 din O.G. nr. 15/2002 prevedea faptul ca „Contravenientul are obligația de a achita, pe langa amenda contravenționala, cu titlu de tarif de despăgubire, in funcție de tipul vehiculului folodit fara a deține rovinieta valabila, sumele stabilite potrivit anexei nr. 4”. Ulterior, prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea OG 15/2002, alin 3 al art. 8 din O.G. 15/2002 a fost abrogat.
Dispozițiile astfel modificate se aplica de la data intrării in vigoare a Legii nr. 144/2012, deci pentru faptele contravenționale savarsite dupa aceasta data.
Prin urmare, in ceea ce privește procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011, precizam faptul ca dispozițiile prevăzute de Legea nr. 144/2012 nu au aplicabilitate intrucat fapta contravenționala a fost savarsita in data de 29.04.2011, deci anterior datei la care aceasta a intrat in vigoare.
De asemenea, conform dispozițiilor art. II din Legea nr. 144/2012. legiutorul a statuat in mod evident faptul ca „tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 (....) aplicate si contestate in instanta pana la data intrării in vigoare a prezentei legi se anuleaza. ”
Prin urmare, reiese in mod evident faptul ca legiutorul a avut in vedere numai contravenienții care au fost sancționați in baza OG nr. 15/2002 si care au contestat in instanta tarifele de despăgubire. Astfel, norma instituita de art. II din Legea nr. 144/2012 avand natura contraventionala. a produs efecte favorabile numai categoriei de contravenienți care au contestat in instanta.
In baza acestor considerente, precum si a principiului de drept civil „daca legea nu prevede, nici legiuitorul nu are dreptul sa o interpreteze”, solicitam instanței de judecata sa constate susținerile contestatorului ca nefondate.
Mai mult decât atat, in temeiul art. 20 NCPC judecătorul are îndatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sancțiunile prevăzute de lege.
Prin urmare, atat timp cat procesul verbal de contravenție emis pe numele debitorului nu a fost contestat, neexistand o hotarare judecătoreasca de anulare chiar si in parte a masurilor dispuse prin acesta, respectiv a tarifului de despăgubire ca urmare a intrării in vigoare a Legii nr. 144/2012. subscrisa deține un titlu executoriu apt de executare silita, pentru valorificarea creanței prevăzută in actul sanctionator. care a intrat in putere de lucru judecat.
Mai mult decât atat, intrucat legea trebuie interpretata atat in litera, cat si in spiritul ei, încuviințarea executării silite nu poate fi privita ca o modalitate suplimentara de desființare a titlului executoriu, atat timp cat legea nu permite o astfel de distincție.
De asemenea, in speță nu este vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silita a creanțelor rezultata dintr- un proces verbal întocmit anterior datei intrării in vigoare a Legii nr. 144/2012 care nu a fost contestat in instanta. Totodata, invocă Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale referitoare la prevederile art. 12, alin. (1) din OG nr. 2/2001, potrivit caruia “daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contravenție, ea nu se mai sancționează chiar daca a fost savarsita inainte de data intrării in vigoare a noului act normativ”, nu este aplicabila in speța, intrucat Legea nr 144/2012 nu dezincrimineaza fapta de a circula fara rovinieta valabila, ci exclude doar obligația de plata a tarifului de despăgubire.
In ceea ce privește valoarea cheltuielilor de executare contestate de debitor, acestea se incadreaza in limitele legale admise de O.M.J. nr. 2561/2012.
Potrivit dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicata, coroborate cu art. 669 NCPC cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt in sarcina debitorului urmărit. (....). Debitorul va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare stabilite sau dupa caz, efectuate dupa "înregistrarea cererii de executare si pana la data realizării obligației stabilite in titlu executoriu, chiar daca el a executat-o de bunăvoie, precum si onorariul executorului judecătoresc stabilit potrivit legii. De asemenea, dispozițiile art. 39 din actul normativ invocat mai sus, coroborate cu art. 669 alin. 3 NCPC reglementează care sunt cheltuielile de executare.
Mai mult decât atât, solicită instanței de judecata sa aiba in vedere si comportamentul pasiv al debitorului care a refuzat nejustificat sa-si execute de bunăvoie obligația stabilita prin titlurile executorii.
In acest sens, executorul judecătoresc in mod corect si legal in baza art. 669 NCPC. a Legii nr.188/2000. republicata si ale Ordinului MJ nr.2561/2012. a stabilit cheltuielile de executare pana la acest moment procedural.
In baza acestor considerente, solicită respingerea contestației la executare, ca nelegala si netemeinica, menținerea tuturor actelor si formelor de executare emise de către Biroul Executorului Judecătoresc T. B. O. in baza titlului executoriu menționat si continuarea executării silite.
În drept, invocă art. 205 - 208 NCPC, precum si dispozițiile legale cuprinse in prezenta întampinare.
Intimata a depus la dosar: titlul executoriu - PVCC . nr._/24.10.2011; dovada comunicării procesului - verbal contestat.
Contestatorul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
În dosarul de executare nr.5141/2014 al B. T. B. O., creditorul C. solicită punerea în executare silită a creanței constând în sumă de 28 EUR reprezentând tariful de despăgubire stabilit prin titlul executoriu – procesul-verbal de contravenție . nr._/24.10.2011 întocmit de C..
Prin cererea modificatoare din 16.01.2015 contestatorul a precizat că, pe calea contestației la executare, solicită și anularea titlului executoriu. În speță, titlul executoriu este reprezentat de procesul-verbal de contravenție întocmit de C..
Instanța constată încă că este inadmisibilă, pe calea contestației la executare, cererea contestatorului de anulare a procesului-verbal care constituie titlu executoriu. În acest sens instanța reține dispozițiile art.712 alin.2 c.proc.civ., „În cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui”.
În cazul de față este vorba despre titlu executoriu ce nu este emis de o instanță judecătorească, respectiv procesul-verbal de contravenție. Însă împotriva acestui act contestatorul avea deschisă calea specială a plângerii contravenționale, reglementată de OG 2/2001, prin care putea obține anularea procesului-verbal.
Prin urmare, pe calea contestației la executare nu se pot face apărări și nu se poate cere anularea procesului-verbal de contravenție, conform normei juridice enunțate anterior, motiv pentru care instanța va respinge acest capăt din contestația la executare, ca inadmisibil.
În privința contestației împotriva executării silite și a actelor de executare silită, instanța reține că în speță se execută silit creanța constând în tariful de despăgubire de 28 EUR, stabilite prin procesul-verbal de contravenție menționat, potrivit art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în vigoare la acel moment.
Prin Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, a fost abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea contravenientului la plata despăgubirilor de câte 28 de euro, creanțe a căror executare se solicită a fi executată silit.
Potrivit art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012 tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Instanța apreciază că Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care a abrogat articolul 8 alin. 3 și 31 din OG 15/2002, este o lege în materie contravențională care conține dispoziții mai favorabile contravenientului, astfel încât ea se va aplica retroactiv și contravențiilor săvârșite de debitor, chiar dacă aceste fapte au fost săvârșite înainte de . legii menționate. În aceste condiții, dând eficiență principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, instanța apreciază că petentul nu mai poate fi tras la răspundere contravențională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective, obligația acestuia de a plăti suma de 28 de euro nemaiavând nici un suport legal în prezent.
În sensul calificării dispozițiilor din art.II din Legea 144/2012 drept lege în materie contravențională mai favorabilă este și decizia Curții Constituționale nr.385/2013, prin care s-a respins excepția de neconstituționalitate a acestui articol, invocată de C., Curtea motivând că „prevederile de lege ce formează obiect al excepției au, într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții. Ca urmare a abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire – suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta – textul de lege criticat conține, însă, o normă legală mai favorabilă, intervenită în domeniul contravențional, conformă prevederilor art.15 alin.2 din Legea fundamentală”.
Este adevărat că art.II din Legea 144/2012 se referă doar la tarifele „aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Însă instanța reține că această diferențiere între tarifele contestate în instanță și tarifele care nu au fost contestate în instanță, reprezintă o formă de discriminare. Potrivit art. 20 alin. 1 din Constituția României, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte. De asemenea, alineatul 2 al art. 20 din Constituția României prevede expres că dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. În cauza D. P. contra României din 26.04.2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit cu valoare de principiu că statutul conferit Convenției în dreptul intern permite instanțelor naționale să înlăture - din oficiu sau la cererea părților - prevederile dreptului intern pe care le consideră incompatibile cu Convenția și protocoalele sale adiționale.
Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prevede că "exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă,religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau oricare altă situație".
Instanța apreciază că art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, care distinge intervenția anulării obligațiilor de plată a despăgubirilor în funcție contestarea sau necontestarea în instanță a proceselor-verbale până la . respectivei legi, introduce un tratament diferit în situații comparabile, bazat exclusiv pe criteriul contestării sau necontestării proceselor verbal într-un anumită perioadă, o astfel de măsură nefiind justificată în niciun fel de motive obiective. Astfel, în acord cu jurisprudența CEDO menționată, care constituie izvor de drept, și având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, constatând o aplicare discriminatorie a principiului retroactivități legii contravenționale mai favorabile, instanța a înlăturat de la aplicarea în cauză a prevederilor art. II din Legea nr. 144 din 23 iulie 2012, întrucât aceste dispoziții sunt incompatibile cu Art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin urmare, din motivele expuse, instanța reține că în sarcina contestatorului nu mai subzista, la data depunerii de către creditorul C. a cererii de executare silită, obligația de plată a sumei de 28 EUR reprezentând tariful de despăgubire, executarea silită fiind, ca atare, nelegală, motiv pentru care în temeiul art.711 c.proc.civ. instanța va anula executarea silită însăși ce face obiectul dosarului de executare (anularea vizând, implicit, toate actele de executare silită).
Întrucât intimatul este în culpă procesuală, prin demararea, în mod nelegal, a formalităților de executare silită, determinând contestatorul să promoveze prezenta contestație la executare, instanța va obliga intimatul la plata către contestator a sumei de 49 lei taxă de timbru și 400 lei onorariu de avocat, din totalul de 600 lei cât a achitat contestatorul, față de admiterea în parte a contestației, conform art.453 al.2 c.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul Ș. G.-B., domiciliat în București, ., ., etaj 9, ., CNP:_, In contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALA DIN ROMANIA S.A. - DIRECȚIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI BUCUREȘTI, CUI_, J40/552/15.01.2004, cu sediul in București, .. 401 A, sector 6.
Respinge ca inadmisibil capătul de cerere având ca obiect anularea titlului executoriu.
Anulează executarea silită ce formează obiectul dosarului de executare nr.5141/2014 instrumentat de B. T. B. O..
Obligă intimatul la plata către contestator a sumei de 449 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.03.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Red.A.N./Thred.MV./5 ex
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6396/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 3956/2015. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
