Plângere contravenţională. Sentința nr. 5308/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI

Sentința nr. 5308/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 5308/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 5308

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 30.06.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: I. D. M.

GREFIER: E. C. P.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petentul N. Ș., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B. Rutieră.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, au lipsit părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța lasă cauza la a doua strigare în vederea prezentării părților, în conformitate cu art.104 pct.13 din HCSM nr.387/2005.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:

Instanța având în vedere dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă raportat la dispozițiile art. 118 OUG nr. 195/2002, constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea.

De asemenea, față de probatoriul solicitat, instanța în conformitate cu disp. art. 238 Cod procedură civilă apreciază că procedura necesară pentru cercetarea procesului durează estimativ 6 luni de zile.

Instanța, considerând proba cu înscrisuri, solicitată de petent, prin plângere și proba cu înscrisuri, solicitată de intimată, prin întâmpinare, ca fiind admisibilă și concludentă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 255 și art. 258 alin. 1 Cod de procedură civilă, o încuviințează.

Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.03.2015, contestatorul N. Ș., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B. Rutieră, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 07.03.2015 întocmit de către intimată, prin care a solicitat anularea acestuia, precum și a măsurii de reținere a permisului de conducere și exonerarea de plată a amenzii de 877,5 lei

În motivare, contestatorul a arătat că fapta descrisă de agentul constatator O. R. a fost aceea de conducere auto cu nr._ pe un sector de drum cu limita legală de 50 km, fiind înregistrat de aparatul radar.

A arătat că procesul verbal și sancțiunea aplicată de 877,5 lei este netemeinică pentru următoarele motive: plecând de la semafor spre . Splaiul Independenței, la câțiva metri a fost oprit de patrula rutieră, aceștia însă nu au vrut să îi arate filmarea pentru care contestatorul a fost acuzat.

Contestatorul nu a motivat plângerea în drept.

Au fost anexate plângerii următoarele înscrisuri: procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 07.03.2015, dovada . nr._/07.03.2015, copie carte de identitate N. Ș.. La data de 19.03.2015, contestatorul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru – factura nr. MAN00000941/13.03.2015.

La data de 21.04.2015, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea plângerii formulate de contestator ca neîntemeiată.

A arătat că procesul-verbal de sancționare este temeinic și legal întocmii iar acest act de constatare face deplina dovadă a situației de fapt și de drept existente în cauză până la proba contrară. Acesta respectă întocmai condițiile de fond și formă impuse de O.G. nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.

La data de 07.03.2015, ora 23.20, petentul a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe . . Splaiul Independenței, fiind înregistrat de aparatul radar că a circulat cu viteza de 104 km/h, pe un sector de drum unde limita maximă de viteză admisă este de 50 km/h.

Prin faptul că a condus în localitate cu o viteză cu mult peste limita maximă admisă (+54km/h), petentul a creat un pericol deosebit de grav pentru siguranța sa și a celorlalți participanți la trafic.

Abaterea a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, conform prevederilor art. 109 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 rep.

Din planșele foto rezultă că ținta aparatului radar era fixată pe autoturismul petentului, cu numărul de înmatriculare_, și acesta a circulat cu viteza de 104 km/h.

Din economia textului de la art. 249 din codul de procedură civilă reiese că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, prezumție ce poate fi răsturnată, această sarcină revenind petentului.

Având în vedere cele prezentate, intimata a solicitat amendarea petentului pentru introducerea cu rea-credință a plângerii, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1) li. a) din Codul de procedură civilă.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, art. 102 alin. (3) lit. e) din OUG nr. 195/2002 și art. 121 alin. (1) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002.

Sub aspect probatoriu, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

Intimata a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 223 2 Cod procedură civilă.

Au fost anexate întâmpinării următoarele înscrisuri: buletin de verificare metrologică radar nr._/20.02.2015, procesul-verbal de contravenție . nr._/07.03.2015, istoricul de sancțiuni al contestatorului din data de 01.04.2015, 4 planșe foto, filă registru radar din data de 07/08.03.2015, atestat operator radar nr. 13/26.03.2010.

Contestatorul nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei proceselor-verbale, instanța constată următoarele:

La data de 07.03.2015, petentul a fost sancționat, conform procesului verbal . nr._, întocmit de către intimat, cu sancțiunea amenzii în cuantum de 877,5 lei, pentru că a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . viteza de 104 km/h (în acea zonă limita maximă de viteză fiind de 50 km/h).

Fapta contravențională a fost încadrată în dispozițiile art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 (potrivit cărora „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”), cu sancțiunea stabilită de art. 111 alin. 1 lit. c raportat la art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 (potrivit cărora „amenda contravențională prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care depășește cu mai mult de 50 km/h viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”).

Contravenientul a semnat procesul verbal, menținând că „nu are obiecțiuni”.

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.

De asemenea, instanța reține că faptei, astfel cum a fost reținută prin actul atacat, i s-a dat o corectă încadrare juridică, indicându-se în mod corect actul normativ aplicabil și articolele incidente.

Aparatul radar a fost verificat metrologic (buletin f. 19), agentul constatator fiind atestat ca operator pentru acesta (f. 27).

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal instanța reține următoarele:

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Astfel, procesul-verbal legal încheiat, se bucură de o prezumție de temeinicie, a cărei existență nu este de natură a încălca prezumția de nevinovăție de care se bucură persoana sancționată contravențional, aspect care rezultă și din posibilitatea persoanei sancționate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.

Din fotografiile realizate cu aparatul radar (f. 22-25), rezultă că petentul a circulat cu viteza de 104 km/h pe un sector de drum unde limita maximă de viteză admisă este de 50 km/h. Conform buletinului de verificare metrologică nr._ din data de 20.02.2015 (f. 19), aparatul radar tip Autovision a fost admis în urma verificării metrologice, valabilă pentru un an (până la data de 20.02.2016). Rezultă că la data constatării faptei, 07.03.2015, aparatul radar era verificat metrologic, iar conform atestatului nr. 13/26.03.2010, agentul constatator a fost autorizat să desfășoare activități ca operator radar.

Instanța apreciază că nu există obligația agenților constatatori de a-i prezenta acestuia înregistrarea săvârșirii contravenției (susținerile petentului în acest sens fiind neîntemeiate).

Pe cale de consecință, instanța constată că nu s-a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina contestatorului prin actul atacat, nefiind răsturnată prezumția relativă de temeinicie de care se bucură acesta.

Analizând sancțiunea stabilită prin actul atacat, instanța reține că aceasta a fost aplicată în cuantumul prevăzut de lege pentru faptele reținute în sarcina petentului, realizându-se o corectă individualizare, față de criteriile prevăzute de art. 21, alin. 3 din OG 2/2001.

Instanța apreciază că deplasarea cu viteza de 104 km/h în interiorul unui oraș pune în pericol grav siguranța circulației pe drumurile publice, reducându-se posibilitatea de a reacționa în mod adecvat față de alte autoturisme care efectuează manevre bruște sau față de pietoni, mai ales în condițiile în care fapta s-a comis noaptea, când vizibilitatea este redusă. De asemenea, petentul a fost sancționat contravențional și pentru alte fapte referitoare la regimul circulației pe drumurile publice (cazier f. 21), ceea ce denotă nepăsarea acestuia față de reglementările legale și lipsa dorinței de a avea o conduită conformă dispozițiilor legale incidente.

De asemenea, sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile a fost aplicată în baza art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002, fiind necesară în vederea atingerii scopului sancționator și preventiv al acesteia.

Față de considerentele anterioare, instanța reține că procesul-verbal atacat este legal și temeinic întocmit, iar plângerea contravențională, fiind neîntemeiată, urmează a fi respinsă.

Instanța constată că petentul a introdus cu rea-credință prezenta plângere, contrar obligației ce îi revenea conform art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură civilă, având în vedere că petentul a contestat procesul-verbal susținând doar că nu i s-a arătat înregistrarea contravenției.

Formularea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare și de sancționare a unei contravenții, ca expresie a liberului acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, constituie un drept al cărui liber exercițiu presupune pentru titularul acțiunii și obligația corelativă de a-l exercita cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia a fost recunoscut de lege. Pentru motivele evidențiate anterior, reținând și considerentele din analiza individualizării sancțiunilor, instanța constată că petentul a exercitat cu rea-credință dreptul de sesizare a instanței, promovând o plângere vădit neîntemeiată.

Pentru aceste motive, văzând prevederile art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură civilă, instanța va dispune amendarea petentului pentru săvârșirea abaterii judiciare prevăzute de acest text de lege, aplicând petentului o amendă în cuantum de 400 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul N. Ș., CNP_, cu domiciliul în G., .. 1918, nr. 6, ., ., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B. Rutieră, cu sediul în București, .. 9-15, sector 3, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 07.03.2015 întocmit de către intimat, ca neîntemeiată.

În baza art. 187 alin. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură civilă, sancționează petentul N. Ș., CNP_, cu domiciliul în G., .. 1918, nr. 6, ., .,cu amendă în cuantum de 400 lei,pentru introducerea cu rea-credință a unei cereri vădit netemeinice.

Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, în privința soluției date plângerii contravenționale.

Cu drept de cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la comunicare, în privința amenzii aplicate.

Ambele cereri (de apel și respectiv, de reexaminare) și motivele acestora se depune la Judecătoria Sectorului 6 București, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.06.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. I.M./ Dact. O.H.

04 exemplare/16.07.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 5308/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI