Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 09-12-2015 în dosarul nr. 10365/2015
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civila nr._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 09.12.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. I. G.
GREFIER: U. M.
Pe rol pronunțarea cauzei civile având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară, privind pe reclamanții R. R. A. și R. A. C. în contradictoriu cu pârâtul P. de pe lângă Tribunalul București.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 25.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.12.2015 și apoi la data de 09.12.2015 hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 10.07.2015, reclamanții R. R. A. și R. A. C., în contradictoriu cu pârâtul P. de pe lângă Tribunalul București, au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună anularea încheierea de reexaminare nr._/2015 și modificarea în parte a încheierii nr. 5106/14.02.2014, în sensul de a se nota în cartea funciara că dreptul de ipotecă legală (instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului) înscris în CF nr._-C1-U25, nr. cad. 372/38, privește exclusiv cota de 3/4 deținută de R. R. A. din imobilul situat în București, sector 6, ., ., ..
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin Ordonanța F.N. din 27.01.2014 emisă de P. de pe lângă Tribunalul București din dosarul nr. 4153/P/2012 și procesul verbal de aplicare a sechestrului încheiat în 05.02.2014 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător până la concurența sumei de 1.324.455 lei.
Au precizat că încheierea nr. 5106/14.02.2014 nu le-a fost comunicată niciodată, luând cunoștință de aceasta notare când li s-a comunicat încheierea nr._/2015 și extrasul de carte funciară aferent acesteia, în cuprinsul căreia a sesizat această notare.
Au considerat că în mod greșit s-a dispus intabularea dreptului de ipotecă legală (sechestru asigurător) asupra întregului drept de proprietate, raportat la modul de dobândire al imobilului, având în vedere că o cotă de 3/4 din dreptul de proprietate este deținută de reclamantul R. R. A., iar soția sa R. C. A. deține o cotă de ¼.
Au învederat că prin contractul de donație autentificat sub nr. 2179/18.09.2003 de BNP G. S., reclamantul l a dobândit cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra acestui apartament, aceasta dobândind regimul de bun propriu, conform art. 31 lit. b din Codul Familiei, în contract nefiind nici o mențiune în sensul că ar deveni bun comun și ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2178/18.09.2003 de BNP G. S. a dobândit împreună cu soția sa cota de 1/2 din dreptul de proprietate.
Au fost invocate dispozițiile art. 30 alin. 1 din Codul Familiei, act normativ aplicabil la momentul dobândirii dreptului de proprietate, motiv pentru care reclamantul R. R. A. deține în proprietate devălmașă împreună cu soția sa R. C. A., cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului mai sus menționat, însă în raport de dispozițiile legale se prezuma o cotă de 50% deținută de fiecare.
Prin urmare, au susținut că o cota de 3/4 din dreptul de proprietate asupra apartamentului este deținută de reclamant, iar soția sa deține cota de 1/4 din acest imobil, acest aspect fiind consemnat inclusiv în cuprinsul cărții funciare, în extrasul de carte funciară eliberat fiind menționată cota de proprietate a fiecăruia dintre ei.
Atât timp cât măsura sechestrului asigurător a fost luată doar în contradictoriu cu reclamantul, registratorul în mod greșit a dispus înregistrarea măsurii și asupra cotei deținute de soția sa, care nu face obiectul nici unei cercetări de natura penală.
Au precizat că, în mod evident, când s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurator procurorul a avut în vedere bunurile proprii ale reclamantului și/sau cota reclamantului din dreptul de proprietate asupra bunurilor pe care nu le deține exclusiv, nicidecum cota din dreptul de proprietate deținută de o altă persoană față de care nu s-au dispus măsuri asigurătorii.
În drept, reclamanții au invocat prevederile art. 30, 31 din Codul Familiei, art. 340, art. 357 alin. 2 NCC, art. 31 din Legea 7/1996.
Reclamanții au solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri (f. 5-49).
La data de 21 august 2015, prin Serviciul Registratură, au depus la dosarul cauzei taxă judiciară de timbru (f. 60).
La data de 26.10.2015, prin Serviciul Registratură, pârâtul Ministerul Public -P. de pe lângă Tribunalul București a depus la dosarul cauzei note scrise.
Pârâtul a arătat că prin rechizitoriul nr.4153/P/2012 din 07.11.2014 P. de pe lângă Tribunalul București a trimis în judecată, în calitate de inculpat alături de alți coinculpați pe petentul R. R. A. pentru infracțiunile de evaziune fiscală prev. de art.9 alin. 1 lit. c și al. 2 din Legea nr.241/2005 cu aplic, art.41 alin.2 V.C.p., și spălare a banilor, faptă prev. de art.29 al. l lit. a din Legea nr.656/2002 rep. cu aplic. Art.41 alin.2 j V.C.p., ambele cu aplic, art.33 lit.a V.C.p.,
A arătat că, la data de 27.01.2014 pe parcursul urmăririi penale prin ordonanța reprezentantului Ministerului Public s-a dispus instituirea măsurii asigurători asupra imobilului înscris în Cartea Funciară nr._-Cl-U25, număr cadastral 372/38 situat la adresa susmenționată, din care petentul - inculpatul R. R. A. deține cota de 3/4 având o valoare estimată de 10.000 euro.
Totodată a învederat că, prin încheierea nr.5106/25.02.2014 a B.C.P.I. Sector 6 a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat, măsura asiguratorie fiind dispusă cu scopul garantării recuperării prejudiciului produs prin săvârșirea faptelor penale de către petentul - inculpat R. R. A., conform dispozițiilor art. 11 din Legea nr.241/2005 și art.32 - 33 alin.6 din Legea nr.656/2002 raportat la art.63 C.p.p., art. 118.
A precizat că dosarul penal înregistrat sub nr._/3/2014 se află în prezent pe rolul Tribunalului București, deducându-se astfel că petenții au formulat acțiunea în condițiile în care dosarul penal instrumentat de parchet este în curs de soluționare la instanța de fond și la care petentul are dreptul de a formula cerere de ridicare a sechestrului asigurător dispus asupra întregului imobil.
Din înscrisuri rezultă că pretinsa cotă de ¼ ar rezulta dintr-o prezumtivă contribuție de 1/2 a soției la dobândirea cotei de 1/2 din întreg imobilul. Fiind proprietate devălmașă asupra cotei de ½ nu era posibil ca organele de urmărire penală prin instituirea sechestrului să stabilească și cotele de contribuție a soților, evaluarea imobilului neformând obiectul plângerii formulate împotriva încheierii de Carte Funciară, prejudiciul reținut în cauza penală excedând valorii imobilului.
Pârâtul a invocat excepția inadmisibilității plângerii formulate față de împrejurarea că omissio medio nu se poate formula plângere la instanța de judecată, din examinarea acțiunii promovate nerezultând dacă reclamanții au solicitat B.C.P.I. Sector 6 București, într-o primă etapă radierea sechestrului asigurător instituit de P. de pe lângă Tribunalul București.
A susținut că astfel că ceea ce reclamanții pretind a fi cerere de reexaminare soluționată prin încheierea nr._/2015 împotriva căreia se îndreaptă prezenta acțiune se poate deduce că este de fapt plângere împotriva încheierii de intabulare și nu plângere împotriva încheierii de respingere a radierii sechestrului asigurător care în conformitate cu art.50 alin.21 din Legea nr.7/1996 este reexaminată de registratorul șef din cadrul oficiului teritorial în raza căruia este situat imobilul.
În subsidiar, în situația în care excepția invocată nu va fi admisă, pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată având în vedere că radierea sechestrului asigurător din Cartea Funciară are la bază fie dispoziția organului care a dispus luarea măsurii, fie o hotărâre judecătorească irevocabilă pronunțată în acest sens, sau operează prin efectul legii conform dispozițiilor art. 856 alin.2 Noul Cod de procedură civilă.
A apreciat că în mod temeinic B.C.P.I. Sector 6 București a respins cererea de radiere în considerarea faptului că doar organul de urmărire penală care a dispus instituirea sechestrului asigurător sau instanța judecătorească poate dispune și radierea măsurii din cartea funciară. Măsura sechestrului asigurător instituită conform art. 166 alin.3 V.C.p.p. are ca scop garantarea îndestulării părții civile pentru repararea pagubei create prin infracțiune, așadar, pentru garantarea obligațiilor de natură patrimonială ce decurg din rezolvarea laturii penale și/sau civile a cauzei în procesul penal, sens în care sunt și dispozițiile art.249 alin.2 și 5 din N.C.p.p.
A menționat că efectul sechestrului asigurător îl reprezintă indisponibilizarea bunurilor asupra căruia a fost instituit.
În plus, pârâtul a apreciat că, sechestrul asigurător instituit în cauză nu poate fi radiat din oficiu, conform art. 856 al.3 C.p.c., întrucât măsura nu a rămas fără obiect în condițiile în care cauza penală nu a fost soluționată în mod definitiv și în condițiile în care poartă asupra sumelor rămase după îndestularea creditorului ipotecar.
Mai mult decât atât, având în vedere dispozițiile art.250 al. l N.C.p.p., conform cărora contestarea măsurii asigurătorii se poate face în tot cursul procesului penal de orice persoană interesată, intimatul a considerat că radierea sechestrului în cauză poate opera prin dispoziția hotărârii judecătorești dispusă în dosarul penal aflat în curs de soluționare, la momentul rămânerii definitive, pronunțată în acest sens la cererea adjudecatorului ca persoană interesată în fața instanței de fond pe rolul căreia se află dosarul penal - Tribunalul București, dosar în care a fost instituită măsura sechestrului asigurător.
Totodată, prevederile art.250 al.8 din N.C.p.p., prevăd că după soluționarea definitivă a procesului penal dacă nu s-a formulat plângere împotriva măsurii asigurătorii sau aducerii la îndeplinire a acesteia, se poate formula contestație potrivit legii civile, conferind astăzi oricărei părți interesate posibilitatea de a obține ridicarea sechestrului asigurător prin introducerea unei contestații potrivit legii civile numai în situația în care nu a uzat sau folosit această cale în cursul procesului penal, însă, întrucât dosarul penal este înregistrat art.250 din N.C.p.p. impune valorificarea pretențiilor în cursul procesului penal și nu în paralel cu aceasta.
Pârâtul a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri (f.101-107).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității cererii, invocată de pârât, instanța o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 31 alin.3 din Legea 7/1996, împotriva încheierii registratorului-șef emise potrivit alin. (2), prin care se respinge cererea de reexaminare, cei interesați sau notarul public pot formula plângere, în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de reexaminare și plângerea împotriva încheierii se depun la biroul teritorial și se înscriu din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.
De asemenea, alin. 4 al aceluiași articol prevede că plângerea împotriva încheierii se poate depune de cei interesați sau notarul public și direct la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul.
În prezenta cauză, reclamanții au formulat plângere împotriva încheierii de reexaminare nr._/13.05.2015 emisă de O.C.P.I. Sector 6, prin care s-a respins cererea acestora reexaminare a încheierii nr. 5106/14.02.2014, fiind îndeplinite astfel condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile legale aplicabile descrise anterior, contrar susținerilor pârâtei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin încheierea nr. 5106/14.02.2014 (filele 19-21), Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 6 a dispus intabularea dreptului de ipotecă legală în valoare de 1.324.455 lei, în conformitate cu dispozițiile art. 166 alin. 3 Cod procedură civilă (sechestru asigurator) asupra A1 în favoarea pârâtului Ministerului Public - P. de pe lângă Tribunalul București, sub C.1 din cartea funciară_-C1-_ București Sectorul 6, în care este înscris imobilul situat în București, ., ., etaj 3, . proprietari pe reclamanții Rădutiu R. A. în cota de ¾ și R. A. C. în cota de ¼.
Această încheiere a fost emisă în baza ordonanței emise la data de 27.01.2014 de P. de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr. 4153/P/2012 (filele 28-35) și a procesului-verbal de aplicare a sechestrului asupra imobilului în cauză încheiat la data de 05.02.2014 (fila 24).
Împotriva acestei încheieri, reclamanții au formulat cerere de reexaminare, ce a fost respinsă prin încheierea de reexaminare nr._/27.04.2015 a registratorului șef (fila 7).
În motivarea încheierii de reexaminare s-a reținut că din verificarea cererilor și a actelor anexate, raportat la motivarea în fapt și în drept a încheierii nr. 5106/14.02.2014, la data pronunțării încheierii au fost incidente dispozițiile art. 165-166 Cod procedură penală având în vedere Ordonanța 4153/P/2012 prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, art. 902 alin. 2 pct. 17 Cod civil, art. 28 alin. 1, art. 29 alin. 1 din Lg. 7/1996, constatându-se că radierea din cartea funciară poate fi dispusă în baza formulării unei noi cereri adresate BCPI Sector 6 având ca obiect „radierea din cartea funciară a ipotecii legale „ la care se va anexa ordonanța emisă de procuror sau a hotărârii judecătorești carte dispune ridicarea măsurii asiguratorii (art. 195 alin. 5 din Ordinul 700/2014.) S-a reținut, de asemenea, că oficiile de cadastru și publicitate imobiliară nu intervin, prin operațiuni de publicitate imobiliară dispuse prin încheieri, în conținutul actelor și faptelor juridice evidențiate în cuprinsul acestora, procedura în materie de carte funciară este necontencioasă, registratorul soluționând cererile pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil din punct de vedere al formei cerute pentru validitatea actului.
In drept, instanța retine ca potrivit art. 902 alin. 2 pct. 17 cod civil sunt supuse notării în cartea funciară sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor și veniturilor sale.
De asemenea, potrivit art. 195 alin. 5 din Ordinul 700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară “radierea se efectueaza în baza ordonanței emise de procuror sau a hotărârii judecatorești prin care se dispune ridicarea măsurilor asigurătorii”
Prin plângerea formulată, reclamanții au susținut faptul că, în mod greșit, s-a dispus intabularea dreptului ipotecă legală asupra întregului imobil, întrucât cel vizat de măsura sechestrului asigurator este doar reclamantul R. R. A., care deține numai o cotă de ¾ din imobil. Astfel, au menționat că, în mod greșit, registratorul a dispus înregistrarea măsurii și asupra cotei de ¼ aparținând reclamantei R. C. A..
Contrar acestor susțineri, instanța constată că prin procesul - verbal de aplicare a sechestrului întocmit la data de 05.02.2014, organele de cercetare penală au dispus aplicarea sechestrului asupra întregului imobil, iar nu doar asupra cotei de ¾ aparținând reclamantului.
În aceste condiții, instanța constată că, în ceea ce privește modul de aducere la îndeplinire a măsurii asiguratorii luate de procuror, suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestație, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanței de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond, potrivit dispozițiilor art. 250 alin. 1 Cod procedură penală.
Așadar, reclamanții au la dispoziție o altă cale procesuală, respectiv contestația în fața instanței care judecă procesul penal, nefinalizat încă, așa cum rezultă din susținerile pârâtului, necontestate de reclamanți, în care să fie analizat modul de instituire a sechestrului de către organele de cercetare penală.
Pentru aceste considerente, față de dispozițiile legale aplicabile și de limitele învestirii, instanța apreciază că în mod corect cererea de reexaminare a fost respinsă și nu a fost radiat sechestrul asigurator pentru cota de ¼ din imobil, de vreme ce nu a fost pronunțată o hotărâre judecătorească, prin care să se fi dispus ridicarea sechestrului pentru această cotă din imobil, aspectele invocate neputând fi analizate în procedura plângerii împotriva încheierii de carte funciară.
În consecință, instanța va respinge plângerea formulată, ca neîntemeiată.
Totodată, față de dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, instanța constată că reclamanții nu sunt îndreptățiți nici la acordarea cheltuielilor de judecată, fiind în culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția inadmisibilității, invocată de pârât.
Respinge cererea formulată de reclamanții R. R. A., având CNP_ și R. A. C., având CNP-_, domiciliați în mun. București, B.dul Ceahlăul nr. 20, ., ., sector 6, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedura la SCA G. și Asociații, cu birou de lucru în București, . nr. 40, ., sector 5, în contradictoriu cu pârâtul P. de pe lângă Tribunalul București, cu sediul în București, .-3, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.S.I.G./Thred.TPC 4 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2015/2015.... → |
|---|
