Contestaţie la executare. Sentința nr. 1104/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1104/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 08-02-2016 în dosarul nr. 1104/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1104
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 08.02.2016
Instanța constituită din:
Președinte: T.-D. I. L.
Grefier: T. C.-I.
Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare privind pe contestatorii D. G., D. A., D. V. și N. M. M. și pe intimata BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, a răspuns intimata, prin avocat cu împuternicire aflată la dosar – fila 21, lipsind contestatorii.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că la data de 13.01.2016, intimata a depus întâmpinare, la data de 26.01.2016 s-a depus dosarul de executare nr. 1998/2015, iar la data de 01.02.016 s-a depus răspuns la întâmpinare de către contestatori. A mai învederat că nu s-a achitat taxa judiciară de timbru de către contestatori, după care,
Instanța, în temeiul disp. art. 714 alin. 2 C.pr.civ., pune în discuție necompetența teritorială, care se analizează cu prioritate față de alte excepții.
Intimata, prin avocat, arată că întrucât s-a pus în vedere contestatorilor să timbreze contestația la executare, până a se discuta probleme legate de competența instanței, trebuie soluționată netimbrarea cererii întrucât timbrajul este un aspect care se clarifică înainte de primul termen de judecată. Mai susține că li s-a pus în vedere contestatorilor să achite o taxă judiciară de timbru, iar aceștia, prin răspunsul la întâmpinare ar fi arătat că au achitat taxa judiciară de timbru, însă în urma studierii dosarului, intimata a constatat că aceasta nu există la dosarul cauzei. În aceste condiții, arată că se impune discutarea cu prioritate a problemei timbrajului și susține în continuarea excepția netimbrării pe care a solicitat-o și prin întâmpinare.
Instanța, având în vedere faptul că în prezenta cauză nu se aplică disp. art. 200 C.pr.civ. față de contestația la executare, aceasta neputând fi regularizată de către instanță, acelea fiind singurele situații în care, în opinia prezentei instanțe, o instanță necompetentă ar putea să se pronunțe pe alt aspect în afară de necompetentă, dispune discutarea cu prioritate a excepției de necompetență teritorială.
Intimata, prin avocat, arată că lasă la aprecierea instanței excepția de necompetență teritorială.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției de necompetență teritorială.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.12.2015, contestatorii D. G., D. A., D. V. și N. M. M. au formulat în contradictoriu cu intimata BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. contestație la executare împotriva executării silite începute la cererea intimatei în dosarul de executare nr. 1998/2015, arătând că înțeleg să conteste executarea silită însăși, precum și toate actele de executare silită efectuate și actele de executare silită care vor fi efectuate pe viitor, solicitând instanței să dispună anularea somației emisă de B. L. și Măguranu, în dosarul de executare nr. 1998/2015, anularea încheierii de încuviințare a executării silite din data de 13.10.2015 emisă de B. L. și Măguranu, în dosarul de executare nr. 1998/2015, anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 02.11.2015 emisă de B. L. și Măguranu, în dosarul de executare nr. 1998/2015, iar până la soluționarea contestației au solicitat suspendarea executării silite.
În drept, contestatorii au invocat disp. art. 711 și urm. C.pr.civ.
În probațiune, contestatorii au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertiza de specialitate, depunând la dosar încheierea din data de 02.11.2015 emisă în cadrul dosarului de executare nr. 1998/2015, încheierea din data de 13.10.2015 emisă în cadrul dosarului de executare nr. 1998/2015, somația din data de 02.11.2015.
Prin serviciul registratură, la data de 13.01.2016, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat, pe cale de excepție, admiterea excepției de netimbrare și anularea contestației ca netimbrată și admiterea excepției inadmisibilității și respingerea contestației ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei respingerea contestației ca neîntemeiată și respingerea cererii de suspendare a executării pentru nedepunerea cauțiunii și a taxei judiciare de timbru. Totodată, intimata a solicitat obligarea contestatorilor, în solidar, în temeiul art. 451 și urm. C.pr.civ., la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată.
Prin poștă, la data de 26.01.2016 s-a depus dosarul de executare nr. 1998/2015 al B. L. și M..
La data de 01.02.2016, contestatorii au depus la dosar răspuns la întâmpinare.
Analizând excepția de necompetentă teritorială invocată din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit art.131 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă la primul termen de judecata la care părțile sunt legal citate, în fata primei instanțe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate.
Potrivit art. 714 alin. 2 Cod procedură civilă, în cazul urmăririi silite a imobilelor, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului.
Conform art. 651 Cod procedură civilă, forma în vigoare la data formulării prezentei contestații la executare, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
În cauza dedusă judecății, domiciliul debitorilor-contestatori la data sesizării organului de executare era în Slobozia, jud. Ialomița, iar imobilul ce face obiectul executării se află în București, sector 6, deci, ambele pe raza aceleiași curți de apel. Pe cale de consecință, instanța constată că potrivit art. 714 alin. 2 C.p.c., contestatorii nu aveau un drept de opțiune între instanța de executare de la domiciliul debitorului și instanța de executare la locul situării imobilului.
Pentru aceste motive, având în vedere caracterul imperativ al normelor legale menționate, care reglementează un caz de competență teritorială exclusivă, de la care nu sunt permise derogări, instanța apreciază întemeiată excepția invocată, urmând sa o admită și pe cale de consecință, să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slobozia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe D. G., D. A., ambii domiciliați în Slobozia, .. 25, ., jud. Ialomița, D. V., domiciliată în Fetești, ., . și N. M. M., domiciliată în Fetești, ., jud. Ialomița în contradictoriu cu intimata BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A, cu sediul în București, .. 5, sector 3, cu sediul procesual ales în București, .. 4-8, clădirea America House, ., ., la S.C.P. Țuca Z. & Asociații către Judecătoria Slobozia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.TDIL/ Tehn. TCI/6 ex./03.03.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1006/2016.... | Pretenţii. Sentința nr. 238/2016. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
