Contestaţie la executare. Sentința nr. 277/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 277/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 18-01-2016 în dosarul nr. 277/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 277
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 18.01.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. D.
GREFIER: M. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatorul M. București prin Primarul General în contradictoriu cu intimata I. A. V..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimata, prin apărător N. O., care depune împuternicire avocațială la dosar, lipsind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța acordă cuvântul intimatei asupra competenței Judecătoriei Sectorului 6 de a soluționa contestația la executare.
Intimata, prin apărător, consideră că Judecătoria Sectorului 6 este competentă general, material și teritorial să soluționeze contestația la executare, în raport de sediul contestatorului.
Instanța, în temeiul art. 131 Cod Procedură Civilă, procedând, din oficiu, la verificarea competenței sale, constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece prezenta contestație la executare, având în vedere și dispozițiile art. 714 raportat la dispoz. 651 Cod procedură civilă.
Acordă cuvântul intimatei asupra estimării duratei procesului.
Intimata, prin apărător, estimează durata procesului la 1 lună.
În temeiul art. 238 Cod Procedură Civilă, instanța estimează durata procesului la 1 lună.
Acordă cuvântul intimatei pentru propunerea de probe.
Intimata, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru contestator și pentru intimată proba cu înscrisuri, apreciind că acestea sunt utile și că pot conduce la soluționarea cauzei.
Acordă cuvântul intimatei pe fondul contestației la executare.
Intimata, prin apărător, solicită respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată, menținerea, ca temeinice și legale, a actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 193/2015, respectiv somația și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare. În ceea ce privește cheltuielile de executare reprezentând onorariu de executor în cuantum de 1860 lei, arată că acestea se încadrează în limitele minimale și maximale prevăzute în Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/2006, în raport de munca depusă și de obligația stabilită în sarcina debitorului. Termenul de 6 luni, la care face referire contestatorul, nu se referă la obligațiile de a face. Pentru aceste considerente, solicită respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată.
Instanța rămâne în pronunțare pe fondul contestației la executare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sector 4 București la data de 29.06.2015, sub numărul_, contestatorul M. București prin Primarul General în contradictoriu cu intimata I. A. V., a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea actelor de executare, respectiv somația din data de 20.05.2015, încheierea din data de 20.05.2015 privind stabilirea cheltuielilor de executare silită în dosarul execuțional nr. 193/2015 și încheierea din data de 19.05.2015 privind încuviințarea executării silite din dosarul execuțional nr. 193/2015 emisă de către B. P. V. și exonerarea de plata cheltuielilor în sumă de 1.860 lei, reprezentând onorariu executor judecătoresc.
În motivarea contestației la executare, contestatorul a arătat că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie iar, în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, dacă legea nu prevede altfel.
Contestatorul a solicitat a se avea în vedere că, intimata s-a adresat direct organului de executare, fără ca în prealabil să se adreseze debitorului cu o cerere.
În situația în care acesta din urmă ar fi refuzat punerea în executare a obligației stabilite prin titlu, era îndreptățit a se adresa instanței de judecată pentru valorificarea drepturilor sale.
Prin adresa formulată de B. sus-menționat s-a adus la cunoștință instituției contestatoare executarea silită și să se conformeze titlului executoriu - sentința civilă nr.470/10.04.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a civilă, în dosarul civil nr._, prin care instanța a admis cererea și a obligat instituția contestatoare la emiterea dispoziției pentru notificarea nr.2740/02.11.2001.
Onorariul de executor stabilit la valoarea creanței, trebuia calculată conform art.39 din Legea nr.188/200, care prevede că pentru creanțe în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite, în speță valoarea debitului este o simplă obligație de a face.
Potrivit art.1 din OG nr.22/2002 modificată prin Legea nr.110/08.05.2007, creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă, art.2 din același act normativ stabilind că executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată.
În consecință, onorariul executorului judecătoresc trebuie să reprezinte echivalentul muncii prestate de acesta pentru punerea în executare a hotărârii judecătorești, doar 10% din debit, având în vedere că acesta constituie un mijloc de rotunjire a veniturilor în detrimentul debitorului urmărit.
În ceea ce privește cuantumul onorariului de executor stabilit, contestatorul a menționat că modul de angajare a unei astfel de negocieri urmărește în mod necesar interesul debitorilor, suma în discuție fiind una superioară complexității derulării unor formalități minime pentru punerea în executare a titlului executoriu.
În același timp, se constată că onorariul stabilit nici nu a fost plătit anticipat iar, în atare situație, intimatul creditor nici nu ar fi avut vreun interes să procedeze la o eventuală negociere a onorariului ce urma a fi perceput și care oricum ar fi fost recuperate de la debitor.
Raportat la prevederile Legii nr.188/2000 și ale OMJ nr.2550/2006, onorariul stabilit de executor este cel pentru notificarea și comunicarea actelor de procedură și nu cel stabilit prin raportare la creanța cu privire la care se formulează cererea de executarea având în vedere că este vorba de o obligație de a face.
În consecință, contestatorul a solicitat anularea executării silite, a somației și încheierilor privind cheltuielile de executare.
Contestatorul a solicitat diminuarea cheltuielilor de executare, având în vedere faptul că depășesc cuantumul maxim prevăzut în punctul 3 din Anexa la Ordinul Ministerului Justiției nr.2550/14.11.2006. Sub acest aspect, instanța trebuie să aibă în vedere considerentele care stau la baza edictării acestor limite maximale și a necesității evidențierii în mod distinct a cheltuielilor ocazionate cu executarea silită pe tipuri de activitate, reținându-se următoarele „față de faptul că dispozițiile Codului de procedură civilă reglementează în linii foarte generale cheltuielile ocazionate cu executarea silită, iar absența unor criterii clare de determinare a gumelor constituie cheltuieli care generează disfuncționalități grave în activitatea executărilor judecătorești, se consideră că stabilirea nivelului unor cheltuieli de executare silită pe tipuri de activități este benefică atât pentru executorii judecătorești, cât și pentru părțile implicate în activitatea de executare silită, împiedică eventuale abuzuri ce ar putea fi săvârșite de unii executori judecătorești și asigură o mai mare transparență a procesului de calcul a cheltuielilor de executare silită. Suma reprezentând cheltuieli de executare este exagerat de mare, în raport cu dispozițiile art.39 alin.1 lit. a din Legea nr.188/2000. Onorariul se stabilește conform art.3 din OMJ nr.2550/2006.
Contestatorul a considerat că este cel puțin suspect faptul că la o obligație de a face se percep cheltuieli de executare 1.860 lei, astfel că a apreciat că sumele solicitate cu titlu de cheltuieli de executare sunt pe cât de exagerate pe atât de nejustificate.
Așadar, suma de 1.860 lei reprezintă o îmbogățire fără just temei, această sumă nerezultând de nicăieri a fi datorată.
Față de cele de mai sus, contestatorul a solicitat admiterea contestației la executare și să se dispună anularea tuturor actelor de executare, emise în dosarul de executare nr.191/2015, cu cheltuieli de judecată.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art.711 și urm. Noul Cod de procedură civilă.
În dovedirea contestației la executare, contestatorul a depus la dosar, în copie, somație nr._ din data de 21.05.2015, încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare, încheierea din data de 19.05.2015, sentința civilă nr.470/10.04.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a civilă.
Urmare solicitării instanței, la data de 22.09.2015, prin compartimentul registratură, Biroul Executorului Judecătoresc P. V. a înaintat la dosar copii de pe înscrisurile din dosarul de executare silită nr.193/2015 (filele 23-31).
Prin sentința civilă nr._/24.09.2015 pronunțată de Judecătoria sector 4 București, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 6 București.
Pe rolul Judecătoriei sector 6 București, cauza a fost înregistrată la data de 18.11.2015, sub numărul_ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. 470/10.04.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a civilă în dosarul nr._ (fil. 26-27), definitivă prin respingerea apelului, a fost obligat contestatorul să emită în favoarea intimaților dispoziție/decizie motivată la notificarea nr. 2740/02.11.2011, în termenul prevăzut de art. 33 din Legea nr. 165/2013.
În baza titlului executoriu astfel emis, la data de 19.05.2015, intimatul a formulat cerere de executare silită, înregistrată spre instrumentare pe rolul B. P. V. sub numărul de dosar 193/2015. Prin încheierea emisă la data de 19.05.2015, B. P. V. a încuviințat executarea silită a titlului executoriu mai sus menționat (fila 28).
La data de 20.05.2015 a fost emisă încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare (fila 29), prin care s-a stabilit suma totală de 1.899,69 lei reprezentând cheltuieli de executare, dintre care suma de 1.860 lei reprezentând onorariu executor.
Prin somația din 20.05.2015, executorul judecătoresc i-a pus în vedere contestatorului să își execute obligația de a face și să achite cheltuielile de executare (fila 30).
În drept, potrivit art. 711 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
În ceea ce privește solicitarea contestatorului de anulare a tuturor actelor de executare silită, pe motiv că în cauză sunt aplicabile disp. O.G. nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, motiv pentru procesul-verbal nu trebuia emis anterior celor 6 luni de la notificare pe care contestatorul le are pentru a-și îndeplini obligațiile de plată, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, întrucât obligația existentă în sarcina contestatorului, potrivit titlului executoriu, este o obligație de a face, nu de a da.
Instanța reține dispozițiile art. 669 alin. 4 Cod Procedură Civilă sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta.
În cauză, instanța reține că executarea silită are ca obiect executarea unei obligații de a face, cuantificabile în bani, respectiv obligația contestatorului de a emite dispoziție de acordare de despăgubiri prin puncte confirm Legii nr. 165/2013. În aceste condiții, onorariul executorului judecătoresc trebuie să se încadreze în limitele stabilite de pct. 2 subpunctul 4 (puneri în posesie, grănițuiri, servituți, predări de bunuri etc.) din Anexa la Ordinul ministrului justiției nr. 2550/2006 pentru executări directe, executarea obligației de a face fiind o executare directă, putându-se obține numai o îndeplinire exactă a obligației și nu prin echivalent bănesc.
Pe de altă parte, în stabilirea caracterului proporțional al onorariului executorului judecătoresc, instanța trebuie să țină seama și de actele de executare efectiv realizate în cauză.
Din cuprinsul dosarului de executare nr. 193/2015 al B.E.J. P. V. (fil. 24-31), rezultă că singurul act de executare silită efectuat de către executor în vederea executării obligației de a face aflată în sarcina contestatorului a fost emiterea unei somații (fila 30).
În aceste condiții, instanța reține că, prin raportare la munca efectuată, un onorariul al executorului judecătoresc în cuantum de 1.860 lei apare ca vădit disproporționat în cauză, instanța urmând a îl reduce la suma de 200 lei.
În consecință, instanța va admite în parte contestația la executare și va anula în parte Încheierea din 20.05.2015 emisă de B.E.J. P. V. în dosarul de executare nr. 193/2015, în sensul că reduce onorariul executorului judecătoresc de la suma de 1.860 lei, la suma de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul M. București prin Primarul General, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, în contradictoriu cu intimata I. A. V., cu domiciliul ales la avocat L. Pardau, în București, . nr.5, sector 1.
Anulează în parte Încheierea din 20.05.2015 emisă de B.E.J. P. V. în dosarul de executare nr. 193/2015, în sensul că reduce onorariul executorului judecătoresc de la suma de 1.860 lei, la suma de 200 lei.
Cu apel în 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.DD/Thred.MV
4 ex./01.03.2016
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 269/2016. Judecătoria SECTORUL 6... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
