Plângere contravenţională. Sentința nr. 9935/2015. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9935/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 26-11-2015 în dosarul nr. 9935/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 6 BUCUREȘTI
......
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9935/2015
Ședința publică de la 26 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE F.-C. M.
Grefier V. A. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul D. B. V. și pe intimata DIRECȚIA G. DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect plângere contravențională PA NR._/20.03.2015.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
În temeiul art. 104 alin. 13 din HCSM nr. 387/2005, instanța a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal efectuat în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este nelegal îndeplinită cu debitoarea, la datele de 24..2015 și 26.11.2015, Academia de Studii Economice București a înaintat contractele de închiriere privind pe martorii D. M. C. și L. F., după care:
Instanța, având în vedere că s-au depus și relațiile solicitate la Academia de Studii Economice, completându-se astfel probatoriul dispus de către instanță.
În temeiul disp. art. 394 din NCPC, instanța declară dezbaterile închise și reține cererea spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuți la data de 17.04.2015, contestatorul D. B. V., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București, Secția 20 de Poliție, a formulat plângere împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției . nr._ din data de 20.03.2015 prin care i-a fost aplicată sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 1000 lei (500+500), pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 2, pct. 1 și 26 din Legea 61/1991 și sancționate de art. 3, alin, 1 lit. b și c din L. 61/1991, solicitând anularea procesului verbal, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu avertisment.
În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că, prin procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției . nr._ din data de 20.03.2015, s-a reținut că în data de 20.03.2015, ora 04,00 a tulburat liniștea locatarilor din căminul Al, din Complexul Studențesc Belvedere, prin producerea de zgomote în folosirea unei chitări electrice conectate la un sistem de amplificare în camera 007 Al, precum și faptul că a adresat injurii și expresii jignitoare polițistului și agentului de pază.
Contestatorul a menționat că cele consemnate în procesul verbal nu corespund realității, deoarece nu a adresat injurii și expresii jignitoare polițistului și agentului de pază.
Acest lucru va putea fi demonstrat prin audierea martorilor, în ceea ce privește producerea de zgomote prin folosirea unei chitări electrică, întrucât nu a tulburat liniștea celorlalți locatari din cămin, urmând ca și acest aspect să fie dovedit prin audierea martorilor.
Referitor la nelegalitatea procesului verbal de contravenție, a menționat că nu i s-a oferit posibilitatea de a formula obiecțiuni, de asemenea nu a fost întrebat dacă dorește să semneze procesul verbal de contravenție.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 31 alin. 1 din. O.G. 2/2001.
În dovedirea plângerii, contestatorul a depus la dosar în copie procesul verbal de contravenție . nr._/20.03.2015.
La data de 04.06.2015, intimata a depus întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetentă teritorială a Judecătoriei Rădăuți, având în vedere faptul că, în conformitate cu art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
În acest context, intimata a solicitat admiterea excepției invocată și declinarea dosarului la Judecătoria Sectorului 6 București, instanța competentă a soluționa cauza.
În fapt, prin procesul-verbal de contravenție sus-menționat, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptelor prevăzute de dispozițiile art. 2 pct. 1 și pct. 26 din Legea nr.61/1991 (republicată), constând în aceea că, la data de 20.03.2015, în București, sector 6, Complex Studențesc Belvedere, ora 04.00, a tulburat liniștea locatarilor din căminul A1 între orele 22,00-08.00, prin producerea de zgomote și folosirea unei chitare electrice conectată la un sistem de amplificare în camera 7/A1. Totodată, în prezența polițiștilor și a agentului de pază a proferat injurii și expresii jignitoare de natură să provoace indignarea cetățenilor.
Potrivit dispozițiilor art.2 pct. 26 din Legea nr.61/1991 (republicații} contravenție „tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13 către orice persoana prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect sau instrument muzical la intensitate mare în localurile sau sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobil cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora”.
După cum se poate observa, faptele reținute în sarcina potentului întrunesc toate elementele constitutive ale contravențiilor prevăzute de textele normative redate anterior.
Analizând legalitatea procesului-verbal atacat, a arătat că acesta îndeplinește condițiile de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei actului constatator, intimata a dispozițiile art. 270 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, în conformitate cu art. 249 din codul de procedură civilă “cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească”.
Mai mult decât atât, faptele contravențională descrisă în procesul-verbal contestat, este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ - actul fiind emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege, coroborat cu prezumția de autenticitate - actul emanând de la instituția emitentă cât și cu prezumția de veridicitate.
Constatarea personală a agentului de poliție semnifică aprecierea nemijlocită de către acesta a acțiunilor și inacțiunilor ilicite, a gradului de pericol social, a circumstanțelor contravenției, a celorlalte împrejurări care țin de fapta sau persoana contravenientului pentru a putea stabili fapta săvârșită și a-i aplica regimul juridic corespunzător.
Prin decizia Curții Constituționale nr. 183/08.05.2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 425/17.06.2003 s-a statuat faptul că, prevederile O.G. nr.2/2001 sunt constituționale și în deplin acord cu dispozițiile art. 6 din CEDO, deoarece permit persoanei interesate să se adreseze justiției, cât și să îi fie respectate garanțiile procesuale, generale și speciale, prevăzute de acest text.
Prin urmare, procesul-verbal de constatare și sancționare a reprezintă un act autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și privire la cele constatate și consemnate până la proba contrară ce contestă actul respectiv.
Totodată, intimata a solicitat să se țină cont de faptul că, înscrisurile se coroborează nemijlocit cu constatarea personală a faptei de către agentul de poliție precum și cu actul constatator al contravenției.
De asemenea, au fost respectate de către agentul constatator, atât 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională gradul de pericol social al faptei săvârșite, precum și cele ale art. 21 alin.3 act normativ, care prevăd că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actele normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, sancțiunea aplicată în cauză fiind în cuantum total de 1000 de lei (500+500 de lei).
Față de cele expuse mai sus, intimata consideră că măsurile luate de agentul constatator sunt adecvate unei astfel de situații, motiv pentru care a solicitat respingerea plângerii formulată de petentul D. B. V. ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție . nr._/20.03.2015, ca legal și temeinic întocmit.
Întâmpinarea a fost însoțită de raportul din 28.05.2015 cu confirmare de primire, procesul verbal de contravenție . nr._/20.03.2015.
Prin sentința civilă nr.1891/12.06.2015 pronunțată de Judecătoria Rădăuți, județul Suceava s-a admis excepția de necompetență teritorială a instanței, declinându-se competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 03.07.2015, sub nr._ .
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba testimonială pentru contestator, în cadrul căreia au fost audiați martorii L. F., D. M. C., D. C., iar pentru intimat, martora D. C..
Analizând plângerea contravențională prin prisma motivelor de nulitate invocate și a prevederilor legale incidente în speță, instanța reține că prin procesul-verbal contestat, contestatorul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute la art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991, reținându-se în sarcina sa că în data de 20.03.2015, la orele 4,00, a tulburat liniștea locatarilor din căminul studențesc A1 Belvedere, între orele 22,00 și 8,00, prin producerea de zgomote și folosirea unei chitări electrice conectate la un sistem de amplificare în camera 007/A1.
De asemenea, contestatorul a mai fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, întrucât, cu aceeași ocazie, în prezența agenților de poliție și a agentului de pază a proferat injurii și expresii jignitoare de natură să provoace indignarea cetățenilor.
În total, i s-a aplicat contestatorului amenda contravențională rezultantă în cuantum de 1000 de lei.
Contestatorul a refuzat să semneze procesul-verbal.
În drept, potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii (...).
Analizând legalitatea formală a procesului-verbal contestat, instanța reține că procesul-verbal contestat cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 pe care instanța este obligată să le analizeze și din oficiu, iar contestatorul nu a invocat alte neregularități formale.
Cât privește aspectul invocat de către contestator că nu i s-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni și că nu ar fi fost întrebat dacă dorește să semneze procesul-verbal de contravenție, acesta nu a fost dovedit de către contestator, iar din examinarea rubricii aferente din procesul-verbal rezultă că petentul a refuzat să ia cunoștință de conținutul procesului-verbal de contravenție, context în care nu se înțelege de către instanță cu privire la ce anume contestatorul ar fi dorit să formuleze obiecțiuni.
Dincolo de acest aspect, încălcarea de către agentul constatator a obligației prevăzute la art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001, și în situația în care ar fi fost dovedită, nu putea conduce la nulitatea necondiționată de dovedirea unei vătămări, a procesului verbal contestat, întrucât nerespectarea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din OG 2/2001 nu este prevăzută sub sancțiunea nulității exprese (și absolute, conform Deciziei în interesul legii nr. 22/2007) ca lipsa mențiunilor de la art. 17 din OG 2/2001.
Prin urmare, contestatorul trebuia să invoce și să dovedească faptul că i s-a cauzat vreo vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului de constatare, prin neaducerea la cunoștință a dreptului de a formula obiecțiuni, ceea ce nu este cazul.
Dincolo de acest aspect, consemnarea unor obiecțiuni, având în vedere că are loc după dresarea procesului-verbal, nu poate conduce la revocarea actului deja întocmit sau la desființarea sa, acesta fiind supus controlului de legalitate numai în cadrul plângerii contravenționale, pe care contestatorul a și formulat-o și în cuprinsul căreia a expus toate obiecțiunile sale cu privire la cele consemnate de agentul constatator.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că precum orice act administrativ, și procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, prezumție ce nu a fost considerată, în sine, contrară disp. art.6, paragraful 2 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, nici de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atât timp cât aceasta se păstrează în limite rezonabile, ținând cont de gravitatea faptelor și păstrând dreptul la apărare (Cauza_/03, A. împotriva României, paragraful 60), contravenientul având dreptul de a propune probe în răsturnarea acestei prezumții relative, iar instanța având rol activ în administrarea acestora.
Din raportul agentului constatator (filele 18-19), rezultă că în timpul efectuării controlului cu privire la serviciul de pază al căminelor A1 și A2 din Belvedere, în jurul orelor 00,40, auzind zgomot, respectiv gălăgie și muzică dată tare, s-a deplasat la camera nr. 007, unde l-a găsit pe contestator, împreună cu numiții Voroniuc C. și Melen Ș. O., consumând băuturi alcoolice și ascultând muzică și cântând acompaniați de instrumente muzicale conectate la amplificator și boxe, zgomotul produs auzindu-se în tot căminul. Aceștia au fost atenționați verbal să oprească muzica și să nu mai facă gălăgie, liniștea fiind restabilită, iar ulterior, în jurul orelor 3,00, au fost solicitați de la secția 20 de poliție să se deplaseze la aceeași adresă în urma unui apel primit de la un student din cămin, csre sesia muzică tare și gălăgie de la studentul căminului A1, camera 007. Mai rezultă din același raport că cei doi agenți de poliție s-au deplasat, însoțiti de agentul de pază, D. C., din nou la camera nr. 007, unde au găsit aceleași trei persoane, în stare de ebrietate și cântând la instrumente muzicale și vocal, al un nivel ridicat, iar în momentul în care li s-a adus la cunoștință că vor fi sancționați contravențional, au devenit recalcitranți și au început să țipe și să adreseze injurii agenților de poliție și celui care făcuse sesizarea.
Aspectele consemnate în raportul agentului constatator au fost confirmate de martora D. C., agent de pază la căminul A1 Belvedere, care a declarat în fața instanței că sesizați de un student, agenții de poliție au venit la camera contestatorului care făcea scandal, a început să spargă lucruri, iar muzica era dată foarte tare. Martora a mai declarat că atât contestatorul, cât și celelalte persoane prezente, au vorbit foarte urât cu polițiștii, „începând să-i înjure, să îi umilească, să îi ia la mișto”. Cu privire la cuvintele folosite, martora a arătat că s-au folosit expresii de genul “îmi bag în tine” prin referire la organul sexual, “du-te-n...” făcându-se referire explicită la organul sexual”, contestatorul și celelalte persoane aflându-se sub influența băuturilor alcoolice. Martora a mai arătat că muzica dată foarte tare era ascultată atât pe calculator, cât și produsă cu instrumente muzicale, auzindu-se de la recepție unde martora avea postul de pază.
Din depozițiile martorilor L. F. (fila 18) și D. M. C. (fila 19), locatari ai căminului A1, locuind, în fapt, pe același palier (parter) cu petentul D., rezultă că în intervalul 22-23,30 cât aceștia au fost în cămin, contestatorul asculta muzică, dar la acel moment nu era dată “în mod anormal de tare, fiind modul în care se ascultă muzică într-un cămin studențesc”, respectiv “nu era dată la un volum ridicat” însă depozițiile acestor martori nu sunt de natură să conducă la o situație contrară celei reținute de agentul constatator în procesul-verbal având în vedere că cei doi martori au declarat că au părăsit căminul pe la orele 23,30 și s-au întors dimineața în intervalul 4-6, întâlnindu-se cu poliția la ieșirea din cămin, fără a avea cunoștință de motivul deplasării acestora; or, în speță, prima deplasare a agenților constatatori la camera contestatorului a avut loc în jurul orelor 00,40, iar a doua deplasare, ocazie cu care s-a și procedat la sancționarea contestatorului, a avut loc în jurul orelor 3,00, iar procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la ora 4,00, când martorii nu se aflau în cămin.
În acest context, susținerile contestatorului că cele consemnate în procesul-verbal nu corespund realității, nu pot fi primite de către instanță. Situația de fapt consemnată în procesul-verbal a fost constată personal de către agentul constatator și confirmată de martora D. C., depoziția martorei venind să întărească prezumția relativă de veridicitate (temeiniciei) a procesului-verbal de contravenție și care, împreună conduc instanța la concluzia că petentul a săvârșit contravențiile reținute în sarcina sa.
Potrivit art. 2 pct. 26 din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora. În speță, fapta contestatorului D. B.-V., care în data de 20.03.2015, în intervalul orar 00,40 – 4,00, a tulburat liniștea locatarilor din căminul A1 Belvedere, prin producerea de zgomote (spargerea lucrurilor), gălăgie, și utilizarea unui instrument muzical conectat la un sistem de amplificare, destinat intensificării nivelului sunetului produs, într-un cămin studențesc cu destinația de locuință, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 2.26 din Legea nr. 61/1991.
Fapta aceluiași contestator, care, cu aceeași ocazie, a adresat injurii și expresii jignitoare agenților constatatori, în prezența martorei D. C. și a persoane (între care și Voroniuc C. și Melen Ș. O., la rândul lor sancționați contravențional) prin utilizarea unor expresii de genul: „îmi bag în tine” și “du-te-n...” prin referire explicită la organul sexual, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 2.1 din Legea nr. 61/1991, potrivit cu care constituie contravenție proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, împotriva persoanelor (…) de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 61/1991, pentru asigurarea climatului de ordine și liniște publică necesar desfășurării normale a activității economice și social-culturale și promovarea unor relații civilizate în viața cotidiană, cetățenii sunt obligați să aibă un comportament civic, moral și responsabil, în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială.
Or, comportamentul contestatorului, atât în raport de locatarii căminului la data de 20.03.2015, cât și față de agenții constatatori, nu este nici în spiritul legii și nici a normelor de conviețuire socială, ce impun respect și bun-simț, ci unul total necivilizat. Deși contestatorului i s-a atras atenția, într-o primă fază, de agenții de poliție cu privire la caracterul inadecvat al comportamentului său, acesta nu a înțeles să se conformeze, așteptând ca agenții de poliție să părăsească locația și reluând ulterior activitatea, fapt ce a determinat chemarea acestora, din nou, ca urmare a sesizării unui alt student din cămin cu privire la conduita contestatorului, iar contestatorul nu numai că nu a înțeles să se conformeze, ci a mai găsit de cuviință să profereze și injurii agenților constatatori.
Față de aceste aspect, instanța consideră că, în mod legal și temeinic, s-a procedat la sancționarea contravențională a contestatorului, cu amendă contravențională, care, deși nu poate garanta asigurarea primei funcții a sancțiunii contravenționale – cea preventivă-, față de conduita contestatorului, anterioară sancționării cu amendă, este de natură să contribuie, cel puțin, la asigurarea scopului punitiv al sancțiunii contravenționale și respectarea dreptului la demnitate și la propria imagine al oricărei persoane.
Pe cale de consecință, instanța va respinge, ca nefondată, plângerea contravențională formulată de contestatorul D. B.-V. și va menține procesul-verbal de contravenție . nr._/20.03.2015 și sancțiunile aplicate prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea contravențională formulată de contestatorul D. B.-V., cu domiciliul în Rădăuți, ., nr. 14, ., ., CNP_ în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea Victoriei nr.17-19, sector 3, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/20.03.2015.
Cu drept numai de apel, în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea și motivele de apel se depun, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
F.-C. M. V.-A. M.
Dactilo+restituit.M.M. 16.12.2015
Red.FCM/25.01.2016
2 exemplare originale
Comunicat 2 exemplare în copie părților.
| ← Succesiune. Sentința nr. 560/2016. Judecătoria SECTORUL 6... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 848/2016.... → |
|---|
