Pretenţii. Sentința nr. 1502/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1502/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 23-02-2016 în dosarul nr. 1502/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1502
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23.02.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
P. C. A. E.
GREFIER P. E. C.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, în contradictoriu cu intimata R. A. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la cea de-a doua strigare a cauzei, nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, care învederează instanței faptul că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 131 alin. 1 C.p.c. constată că este competentă general, material și teritorial să judece cererea, raportat la dispozițiile art. 94 lit. k C.p.c. și art. 107 alin. 1 C.p.c.
Având în vedere dispozițiile art. 238 alin. 1 C.p.c., instanța, în raport de actele dosarului, estimează durata necesară cercetării procesului la o perioadă de 6 luni de zile.
Instanța, în baza art. 255 C.p.c. rap. la art. 258 C.p.c. încuviințează reclamantei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța ia act că pârâta nu a formulat întâmpinare.
Instanța constată cercetarea judecătorească terminată, cauza în stare de judecată și o reține cauza pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 București la data de 08.09.2015, sub nr._, reclamanta C. Națională De Autostrăzi Și Drumuri Naționale Din România SA a chemat în judecată pe pârâta R. A. E., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 12.517 lei, ce reprezintă contravaloarea sporului de 35% aferent contractului individual de muncă nr. 92/6055, achitat de reclamantă în luna aprilie 2014, ca urmare a sentinței civile nr. 3018/2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012 de Tribunalul București și desființată prin decizia nr. 422 din 04.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_/3/2012; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale conform OG nr. 13/2011, de la data încasării sumei și până la data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată și, ¡n continuare, până la restituirea integrală și efectivă a sumei încasate necuvenit; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea prezentei cauze.
În motivare, reclamanta a arătat că prin soluționarea de Tribunalul București a dosarului având ca obiect - contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă, instanța de judecată prin sentința civilă nr. 3018/2014 admite acțiunea reclamantei-pârâtei R. A. E., dispunând totodată și obligarea intimatei (angajatorului) la plata către salariată a despăgubirilor, astfel cum reiese din dispozitivul hotărârii: “Constată nulitatea actului adițional nr. 827/5.11.2012 la contractul individual de muncă dintre părți, la act de renunțarea la judecata cererii având ca obiect reintegrarea reclamantei pe postul deținui anterior emiterii actului adițional la contractul individual de muncă. Obligă pârâta la plata către reclamantă a despăgubirilor reprezentând contravaloarea majorării cu 35% a salariului de bază lunar, de care ar fi beneficiat aceasta de la dala de 5.11.2012 până la data de 22.11.2013. “
Reclamanta a precizat că pârâta R. A. E., a fost salariată C.N.A.D.N.R. S.A. - D.R.D.P. București în funcția de consilier juridic în cadrul Biroului Derulare Achiziții Directe, conform Contractului individual de munca încheiat și înregistrat sub nr._ .
C.N.A.D.N.R. S.A. - D.R.D.P. București în baza dispozițiilor art. 274 din Legea Nr. 53 din 24 ianuarie 2003 *** Republicată - Codul muncii, conform căruia, a citat: “Hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii de drept,”, coroborai cu prevederile art. 262*) din același act normativ „ Neexecutarea unei hotărâri judecătorești definitive privind reintegrarea în muncă a unui salariat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.” a pus în executare dispozitivul sentinței civile nr. 3018/2014, respectiv și-a îndeplinit obligația de plată față de pârâtă (fostă salariată) R. A. E. pentru suma de 12.517 lei, ce reprezintă contravaloarea sporului de 35% aferent contractului individual de muncă nr. 92/6055, achitat de reclamantă în luna aprilie 2014. Reclamanta a anexat în susținere copie de pe Statul de plata întocmit de C.N.A.D.N.R. S.A. - D.R.D.P. București - Serviciul Financiar, care atesta, conform art. 168 din Codul muncii, achitarea sumei în discuție.
Reclamanta a precizat că prin sentința civilă nr. 3018/2014, Tribunalul București a admis acțiunea, a constatat nulitatea actului adițional nr. 827/05.11.2012 la contractul individual de muncă dintre părți, iar reclamanta a fost obligată să achite despăgubirile solicitate, ce reprezintă contravaloarea majorării cu 35% a salariului de bază lunar, pentru perioada cuprinsă între 05.11._13, drepturi salariate ce au fost achitate în luna aprilie 2014.
Ca urmare a recursului declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 3018/2014 pronunțata în dosarul nr._/3/201.2, Curtea de Apel, prin decizia civilă nr. 422/2015 a admis recursul și “Modifica în parte sentința recurată. Respinge acțiunea ca neîntemeiată. Menține dispoziția privitoare la renunțarea la soluționarea cererii privind reintegrarea. Irevocabilă. ”
Având în vedere cele precizate, precum și faptul că instanța a menținut valabil actul adițional nr. 827/05.11.2012, înlăturând totodată măsura de repunere a părților în situația anterioară actului adițional, prin somația de plată înregistrata cu nr. 16/_/07.04.2015, C.N.A.D.N.R. S.A. D.R.D.P. București a solicitat pârâtei sa restituie suma de 12.517 lei ce a fost plătită în mod necuvenit, precum și achitarea dobânzii legale aferente, (de la data încasării și până la data plății) prin plata voluntară, adresa la care pârâta nu a dat curs.
Prin urmare, reclamanta a precizat că având în vedere că titlul executoriu în baza căruia s-a acordat pârâtei suma de 12.517 lei a fost desființat, aceasta este obligată la restituirea sumei necuvenite în conformitate cu dispozițiile art. 256 alin. 1 din Codul muncii republicat, „Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie”, coroborat cu art. 1341 alin. 1 NCC: „ Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire” și raportat la art. 1635 alin. 1 NCC: „ (1) Restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.” Pentru această formă specială de răspundere, singurele condiții sunt existenta unei plați către salariat și caracterul nedatorat al acestei plăți, fiind irelevantă vinovăția sau nevinovăția salariatului în încasarea sumei.
Reclamanta a menționat că este de observat și faptul că angajatorul poate pretinde unui salariat restituirea sumelor de bani ce au fost remise fără a fi datorate, indiferent dacă exista sau nu vreun control anterior și vreo constatare făcută de o instituție abilitată în control financiar al instituțiilor publice.
Prin urmare, reclamanta a precizat că plata pe care a efectuat-o către pârâtă a cărei restituire o solicită este o plată nedatorată, deoarece titlul executoriu (Sentința civila nr. 3018/2014) în virtutea căruia, voluntar C.N.A.D.N.R. S.A. - D.R.D.P. București a efectuat plata către pârâtă, a fost desființat prin decizia nr. 422 din 04.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel București.
Față de aceste considerente, raportându-se și la prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 122 din 16 februarie 2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 294 / 04.05.2012, și ale Deciziei Curții Constituționale nr. 274 din 24 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 23 mai 2011 referitoare la soluționarea aceleiași excepții de neconstituționalitate, unde se statuează, printre altele: „ În cazul în care între salariat și angajator nu exista un acord cu privire la restituirea sumelor nedatorate, obligația de restituire nu va putea fi stabilită decât pe cale judecătorească, la instanța competentă să soluționeze conflictul de drepturi respectiv. potrivit dispozițiilor din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii", reclamanta a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună: obligarea pârâtei la plata sumei de 12.517 lei, ce reprezintă contravaloarea sporului de 35% aferent contractului individual de muncă nr. 92/6055, achitat de reclamantă în luna aprilie 2014, ca urmare a sentinței civile nr. 3018/2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2012 de Tribunalul București și desființată prin decizia nr. 422 din 04.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII a civilă și pentru cauze privind conflicte de munca și asigurări sociale în dosarul_/3/2012; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale conform OG nr. 13/2011, de la data încasării sumei și până la data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată și, în continuare, până la restituirea integrală și efectiva a sumei încasate necuvenit precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate cu soluționarea prezentei cauze.
În drept, au fost invocate prevederile art. 256 Codul muncii, art. 1341 și următoarele NCC, art. 1635 și urm NCC, O.G. nr. 13/2011.
În dovedire, reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, precum și de orice alta proba a cărei necesitate ar reieși din cuprinsul dezbaterilor.
Reclamanta a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: împuternicire nr. 117/02.02.2015; listă pentru plăți parțiale din aprilie 2014; somație de plată nr. 16/_/07.04.2015; confirmare de primire; adresă nr. 12/8697/25.04.2014; extras Ecris; listă pentru plăți parțiale din aprilie 2014; certificat de grefă din 03.04.2014; act adițional din 27.04.2012; decizia civilă nr. 422 din 04.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII a civilă; contract individual de muncă nr. 92/6055; act adițional nr. 827/05.11.2012; act adițional nr. 199 din 05.11.2012; adresa din 21.11.2013; decizia nr. 796/21.11.2013; identificarea postului.
La data de 16.11.2015, prin compartimentul registratură, reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare prin care a arătat că prin cererea de chemare în judecată a solicitat ca instanța să oblige pârâta la plata sumei de_ lei (debit principal) a dobânzii legale calculata de la data încasării și până la data achitării, precum și a cheltuielilor de judecată.
Reclamanta a precizat că valoarea obiectului cererii este suma de_.67 lei ce se compune din:_ lei - ce reprezintă contravaloarea sporului de 35% aferent CIM nr. 92/6055, achitat de subscrisa pe data de 28 aprilie 2014, ca urmare a sentinței civile nr. 3018/2014 pronunțată în Direcția Regionala de Drumuri si Poduri București, dosarul nr._/3/2012 de Tribunalul București și desființată prin decizia nr. 422 din 04.02.20 15 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VII a civila si pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale în dosarul_/3/2012; 443.67 lei ce reprezintă dobânda legală calculată conform OG nr. 13/2011, de la data de 29.04.2014 și până la data înregistrării cererii de chemare în judecată - 08.09.2015.
De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la achitarea dobânzii legale de pe data de 09.09.2015 și până la restituirea integrală și efectiva a sumei încasate necuvenit precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ocazionate cu soluționarea prezentei cauze.
Reclamanta a precizat că dobânda legală a fost calculată în conformitate cu Ordonanță nr. 13 din 24 aug. 2011 privind dobânda legală pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, folosind următoarea formula: debit x rata dobânzii de politica monetara x nr. zile ( perioada de referința).
În conformitate cu art. 3 și cu art. 34 din Ordonanța nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, „Când o acțiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.”, iar prin urmare, rezulta ca taxa de timbru aferenta dobânzii legale în cuantum de 43.67 lei, este în valoare de 35.49 lei.” În temeiul art. 31 din Ordonanța nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, “(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată.”, dacă instanța apreciază că cererea a fost insuficient timbrata, reclamanta a solicitat să i se indice cuantumul taxei de timbru pe care trebuie să o achite, în vederea efectuării plății.
Având în vedere faptul că o parte din obligații le-a îndeplinit până la data prezentei, respectiv a depus odată cu cererea de chemare în judecată taxa de timbru aferenta debitului principal, în cuantum de 735 lei, reclamanta a transmis anexat prezentei ordinele de plata nr._,_,_,_,_,_,_, prin care face dovada achitării diferenței taxei de timbru în cuantum de 35.49 lei.
Pârâta, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare și nici alte cereri.
Instanța a încuviințat reclamantei proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3018/2014 pronunțată de Tribunalul București s-a admis acțiunea numitei R. A. E., dispunând obligare angajatorului CNADNR la plata către salariată a despăgubirilor reprezentând contravaloarea majorării cu 35% a salariului de bază lunar, de care ar fi beneficiat aceasta de la dala de 5.11.2012 până la data de 22.11.2013.
La data de 07.04.2014 pârâta a solicitat plata sumei recunoscută prin sentința menționată mai sus-fila 19 dosar, conform adresei de la fila 14 dosar la data de 25.04.2014 se calculează suma datorată pârâtei în cuantum de_ lei, iar conform listei de plată de la fila 10 dosar, necontestată de pârâtă, la data de 29.04.2014 s-a achitat suma de_ lei.
La data de 04.02.2015 sentința în baza căreia a fost făcută plata benevolă către pârâtă a fost desființată prin decizia civilă nr.422/04.02.2015 a Curții de Apel București-fila 21 dosar, ca atare temeiul legal al plății făcute de reclamantă nu mai există.
În consecință, instanța reține că reclamanta a făcut o plată nedatorată către pârâtă și în consecință, în baza art.1341 NCC și art.1635 NCC va admite cererea și va obliga pârâta să restituie reclamantei suma de_ lei, la care se adaugă dobânda legală aferentă sumei respective, calculată începând cu data de 29.04.2014 și până la data achitării integrale.
În baza art.453 Cod procedură civilă, va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 766,34 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, având CUI_ și J_, în contradictoriu cu intimata R. A. E., CNP_ cu domiciliul în București, ., ., ., sector 6.
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de_ lei, la care se adaugă dobânda legală aferentă sumei respective, calculată începând cu data de 29.04.2014 și până la data achitării integrale.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 766,34 lei cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.02.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
Red. C.A.E./ Thred. L.D./4 ex/02.03.2016
| ← Modificare act constitutiv persoană juridică. Sentința nr.... | Pretenţii. Sentința nr. 681/2016. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
