Pretenţii. Sentința nr. 895/2016. Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 895/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREŞTI la data de 02-02-2016 în dosarul nr. 895/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 895
Ședința publică de la 02.02.2016
Instanța constituită din
PREȘEDINTE: E. A. T.
GREFIER: D. I. D.
Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamanta Asociația de proprietari . contradictoriu cu pârâtul S. I..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta prin reprezentant convențional, cj. E. C. Lefort, cu delegație la dosar f. 2, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că DITL Sector 6 a depus relațiile solicitate și că din verificările efectuate s-a constatat că nu mai există alte dosare având aceleași părți, obiect și cauză.
Instanța pune în discuție competența și termenul optim și rezonabil de soluționare a cauzei.
Reprezentanta reclamantei arată că Judecătoria Sectorului 6 este competentă teritorial, material și general să soluționeze cauza, având în vedere că sediul pârâtului este în sectorul 6.
Instanța, verificându-și competența în temeiul art. 131 raportat la art. 94 pct. 1 lit. c, art. 107 al. 1 C. constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza.
Instanța în temeiul art. 238 C. apreciază că termenul optim și rezonabil de soluționare a cauzei este de un an.
Instanța acordă cuvântul asupra probelor solicitate.
Reprezentanta reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Instanța în temeiul art. 255 raportat la art. 258 C. încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fiind o probă admisibilă și conducând la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată și să se constate că au fost îndeplinite și respectate prevederile Legii nr. 230/2007, că pârâtul trebuia să achite în fiecare lună întreținerea și cheltuielile depuse la avizier. Solicită să se constate că debitorul nu a uzat de prevederile art. 12 lit. d din HG nr. 1588/2007, când avea dreptul să conteste această creanță și să primească informații cu privire la modul de stabilire a întreținerii.
Arată că pârâtul nu a contestat nici la primul termen această creanță.
Arată că s-a făcut calculul penalităților pe baza hotărârii Adunării Generale conform art. 49 din Legea nr. 230/2007.
Arată că fondul de rulment a fost hotărât în Adunarea Generală calculat raportat la fiecare apartament, la fel calculându-se și fondul de reparații. Creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra prezentei cauze instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la data de 11.08.2015, sub nr._, reclamanta Asociația de Proprietari . cu pârâtul S. I., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtului la plata restantelor cotelor de întreținere aferente apartamentului 85, în valoare totală de 3518,46 lei RON la data de 27 aprilie 2015 către Asociația de Proprietari .> În acest sens, reclamanta a arătat că suma de 3518,46. lei reprezintă totalul restanțelor la întreținere la data de 27 aprilie 2015, noiembrie 2014 - martie 2015, întreținere neachitată din luna ianuarie 2015, suma compusă din debit principal, restanțe întreținere, restanțe fond de reparații și fond de rulment în cuantum de 3304,89 lei Ron și debit accesoriu reprezentând penalități aplicate conform art. 49/din Legea 230/2007, în cuantum de 213,57 lei. Prin urmare, reclamanta a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 2006,89 lei reprezentând cheltuieli comune de întreținere pe ultimele luni, începând cu noiembrie 2014-martie 2015, 213,57 lei reprezentând penalitățile de 0,2 % pentru fiecare zi de întârziere la plata întreținerii peste durata de 30 de zile de la data limită a plății, dată care se regăsește pe tabelul de întreținere afișat pe avizierul scării respective, 1120 lei reprezentând fond de reparații neachitat până la data introducerii cererii, aprobat de Adunarea Generală a Proprietarilor și 178 lei reprezentând fond de rulment aprobat de Adunarea Generală. Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii în fapt, reclamanta a învederat instanței faptul că pârâtul, în calitate de proprietar al apartamentului 85, nu a mai achitat cotele de întreținere aferente începând cu noiembrie 2014, deși a mai fost dat în judecată și i s-a și pus poprire pe salariu pentru o altă perioadă. În aceste condiții, reclamanta a apreciat că pârâtul a dat dovadă de rea credință, motiv pentru care a solicitat obligarea sa la plata sumei totale în valoare de 3518,46 lei reprezentând restante cote de întreținere aferente perioadei 22.10.2015 – 23.03.2015 neachitate până la data introducerii cererii, reprezentând cote aferente apartamentului cu nr 85. În acest sens a precizat că au fost emise tabele de plată conform celor depuse la acțiune, care conțin sume de plată către furnizorii de servicii precum și plăți salarii angajați,repartizate în funcție de cota indiviza numărul de persoane și numărul de apartamente din blocul 17. Astfel, contestatoarea a arătat că, deși nu a plătit restantele nici nu a făcut o contestare a valorii întreținerii sau a sumelor aferente acestora care derivă din perioada noiembrie 2014-martie 2015, conform legii 230/2007 și își însușește clar obligația de plată - debit principal în valoare de 3518,46 lei.
Reclamanta a mai menționat că acțiunea este scutită de plata taxei de timbru în conformitate cu dispozițiile art 50 alin 2 din Legea 230/2007 privind înființarea organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile legii 230/2007, HG nr 1588/2007, Art. 148-151, Art. 192, Art. 194-195 C. proc. civ.
În susținerea cererii în fapt, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: somație de plată, liste de plată perioada august 2011 – mai 2015, proces verbal din 17.03.2012, proces verbal din 4.09.2012, proces verbal din 31.05.2013, proces verbal din 18.07.2013, certificat de înregistrare fiscală, încheiere din 26.01.2007.
La data de 17.09.2015 reclamanta a depus la dosar cerere precizatoare prin care a învederat faptul că suma de 3518,46 de lei este aferentă perioadei noiembrie 2014-martie 2015.
La data de 18.01.2016 s-au depus la dosar relatii de la DITL Sector 6 .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Instanța reține că pârâtul este proprietarul apartamentului nr. 85 din București, sector 6, .. 1, ., ., calitate necontestată de acesta, aspect care se coroborează cu relațiile comunicate de DITL Sector 6 București ( fila 53-56 ).
Conform cererii de chemare în judecată astfel cum a fost precizată și modificată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 3518,46 de lei, aferente perioadei noiembrie 2014-martie 2015, după cum urmează: 2006,89 lei cote întreținere; 213,57 lei penalități de întârziere; 1120 lei fond de reparații și 178 fond de reparatii, conform tabelului centralizator aflat la dosarul cauzei la filele 8, 14 și 15 și a listelor de întreținere.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, proprietarii au obligația sa plătească lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociației de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, iar potrivit disp. art. 49 alin. 2 din același act normativ, termenul de plata a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunara de plata, este de maximum 20 de zile calendaristice.
În temeiul dispozițiilor art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 asociația de proprietari are dreptul de a acționa in justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție.
Cu privire la sumele solicitate pentru perioada noiembrie 2014- martie 2015, instanța constată caracterul parțial întemeiat al cererii, pentru următoarele motive:
Astfel cum rezultă din listele de plată depuse la dosar, în perioada noiembrie 2014- martie 2015, reclamanta a calculat pentru apartamentul nr. 85, cote de întreținere în valoare de 1953,15 lei și nu de 2006,89 de lei( 384,04 lei+381,05lei+377,91lei+447,68lei+362,47 lei) ce nu au fost achitate de pârâtă, la dosar nefiind depuse dovezi de plată a acestora. Instanța reține aceasta întrucât, odată dovedită existența creanței, sarcina dovedirii plății revine debitorului.
Sens în care, instanța constată întemeiată cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 1953,15 de lei reprezentând cotele întreținere aferente perioadei noiembrie 2014- martie 2015.
De asemenea, instanța are în vedere că reclamanta a calculat penalități de întârziere de 213,57 de lei aferente perioadei noiembrie 2014- martie 2015. Aceste penalități ce reprezintă 0,2% din suma datorată de pârâtă, au fost calculate de reclamantă în baza hotărârii Adunării Generale a Asociației din data de 24.05.2007 (fila 28), modalitatea de calcul fiind prezentată de reclamantă la fila 14 și 15 din dosar.
Pârâta datorează aceste penalități în conformitate cu art.49 din Legea nr.230/2007 potrivit căruia asociațiile de proprietari pot stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalitățile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalităților să poată depăși suma la care s-au aplicat, condiție îndeplinită în cauză în raport cu situația centralizată depusă de reclamantă la fila 14+15 din dosar.
De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1120 de lei reprezentând fond de reparații și 178 de lei fond de rulment, însă având în vedere modalitatea de calcul de la fila 14-15 și precizarea că sumele solicitate sunt aferente perioadei noiembrie 2014- martie 2015, instanța constată că pentru această perioadă pârâtul nu i-au fost înregistrate astfel de sume. Sumele invocate fac referire la alte perioade care nu fac obiectul prezentei cauze.
Pe cale de consecință, instanța va admite în parte cererea și va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de a sumei de 1953,15 lei cote de întreținere aferente perioadei noiembrie 2014 – martie 2015 și la plata penalităților de întârziere în sumă de 213,57 de lei aferente aceleiași perioade.
Va respinge în rest acțiunea civilă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta Asociația de Proprietari . în București, . 1 ., sector 6, C._, în contradictoriu cu pârâtul S. I., cu domiciliul în București, sector 6, .. 1, ., ., CNP_.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1953,15 lei cote de întreținere aferente perioadei noiembrie 2014 – martie 2015 și la plata penalităților de întârziere în sumă de 273,72 de lei aferente aceleiași perioade.
Respinge în rest acțiunea civilă ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de comunicare, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. EAT/Tehnored. PAS
4 ex/ 29.02.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 318/2016. Judecătoria... | Anulare act. Sentința nr. 294/2016. Judecătoria SECTORUL 6... → |
|---|
