Plângere contravenţională. Sentința nr. 1020/2016. Judecătoria SIBIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1020/2016 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 24-02-2016 în dosarul nr. 1020/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SIBIU
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1020
Ședința publică din 24.02.2016
Instanța constituită din:
Președinte: VIRGILIIU C. F. - judecător
Grefier: L.-S. C.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de petentul A. T. cu domiciliul în ., județ Sibiu în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, cu sediul în Sibiu, .-6, jud. Sibiu, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul personal, lipsă fiind intimatul.
Se face referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- pricina se află la primul termen de judecată, după efectuarea procedurii scrise.
- procedura de citare este legal îndeplinită,
- cererea însoțită de înscrisuri a fost comunicată intimatului.
- cererea este timbrată cu 20 lei,
- intimata a formulat întâmpinare, fiind comunicată petentului.
În baza art.131 NCPC, instanța procedează la verificarea competenței în prezenta cauză. Astfel, în baza art. 1 al.2 c.pr.civ. raportat la art. 32 al.2 din OG.2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză și în baza art. 249 NCPC acordă cuvântul în probațiune.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și audierea martorei T. V. care este prezentată azi la dezbateri.
Instanța în baza art. 255 alin. 1 raportat la art. 258 alin. 1 NCPC, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, pe care le consideră pertinente, utile și concludente în soluționarea cauzei precum și audierea martorei T. V. astfel că,
În temeiul art.321 c.pr.civ.se procedează la audierea martorului prezent sub prestare de jurământ, relatările acestuia fiind consemnate și atașate separat la dosar
Petentul arată că nu mai are alte cereri de solicitat în cauză.
În temeiul art.244 NCPC instanța declară încheiată cercetarea procesului și în baza art. 392 NCPC deschide dezbaterile în fond
Petentul solicită admiterea plângerii în sensul anulării procesului verbal de contravenție sau a înlocuirii sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În baza art. 394 C., instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.11.2015 sub nr. 11._, petentul A. T. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 23.10.2015.
În motivarea plângerii petentul a arătat că a fost amendat deoarece a depășit numărul maxim admis de câini care însoțesc turma de oi. Petentul a arătat că la data controlului 4 câini erau legați, iar 2 câini mari și 4 căței care întorc oile erau dezlegați, iar oile erau în strungă, nu pe pășune. A mai arătat că a mai fost sancționat pentru aceeași contravenție și cu toate că a întrebat și la direcția Sanitară la Direcția Agriculturii, protecția Anumalelor ce să facă cu câinii, i s-a spus că dacă îi omoară riscă pedeapsa cu închisoarea. Petentul a arătat că nu știe ce să facă cu câinii și că se angajează să se conformeze legii dacă îi spune cineva ce să facă cu câinii.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În probațiune a depus, în copie, înscrisuri.
Plângerea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei (f.6).
Intimata a depus la dosar întâmpinare (f.12), arătând că mențiunile înscrise în procesul verbal contestat, dar și în actele atașate, fac dovada stării de fapt până la proba contrară fiind confirmată de mijloacele de probă depuse la dosar.
În drept a invocat dispozițiile C.proc.civ., L. nr. 407/2006 și O.G. nr. 2/2001.
În probațiune intimata a depus la dosar înscrisurile care au stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 23.10.2015, petentul a fost sancționat contravențional cu amenda de 500 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 23 alin. (1) lit. k) din L. nr. 407/2006, reținându-se în cuprinsul procesului verbal că în data de 23.10.2015, ora 08.30, petentul în calitate de crescător de animale a permis însoțirea turmelor de animale cu un număr de 10 câini însoțitori.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Conform adagiului latinesc actori incumbit probatio, reluat în dispozițiile art.1169 C civ., cel ce face o propunere înaintea instanței trebuie sa o dovedească.
În cazul de față, petentul nu a dovedit o stare faptică care să contravină celei descrise în procesul verbal contestat, prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției nefiind răsturnată, ci doar întărită prin raportul agentului de poliție, susținerile martorei audiate și chiar susținerile petentului formulate prin plângerea depusă, acesta recunoscând că la data controlului avea 2 câini mari și 4 câini mici dezlegați.
Astfel, petentul a recunoscut faptul că a folosit mai mult de 2 câini însoțitori, iar martora T. V. a arătat de asemenea că petentul avea 2 câini mari și 2 câini mici dezlegați.
Chiar dacă 4 dintre câinii petentului erau legați așa cum rezultă din declarația petentului și a martorei audiate, instanța reține că și în privința acestora se poate reține că au fost folosiți pentru „însoțirea turmelor” în sensul art. 23 alin. (1) lit. k) din L. nr. 407/2006, având în vedere că potrivit dispozițiilor acestui act normativ, în numărul maxim de căini se includ și câinii care asigură paza stânei.
În consecință, instanța constată temeinicia procesului verbal de contravenție contestat.
Fapta săvârșită de petent îndeplinește cumulativ cele patru trăsături extrase prin interpretare din dispozițiile art.1 din OG nr.2/2001 pentru a fi considerată contravenție. Astfel, se constată că fapta petentului este tipică deoarece corespunde modelului abstract descris în norma de incriminare a contravenției, este antijuridică întrucât s-a adus atingere valorii sociale ocrotite prin norma legală, este prevăzută de lege și săvârșită cu vinovăție. Cum petentul nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere (art.18 lit.b din Legea nr.38/2003), potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, prezumția de temeinicie a procesului verbal nu a fost răsturnată.
În ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată, instanța reține că pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 23 alin. (1) lit. k) din L. nr. 407/2006 petentului i-a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei.
Instanța reține că fapta reținută în sarcina petentului, constând în permiterea însoțirii turmelor de către câini însoțitori al căror număr este mai mare de 3 în zona de deal, este sancționată potrivit art. 48 alin. (1) lit. b) din L. nr. 407/2006 cu amenda între 500 și 1.500 lei, astfel că sancțiunea contravențională aplicată se încadrează în limitele speciale prevăzute de lege.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, având în vedere cuantumul sancțiunii contravenționale aplicate (500 lei) disproporționat prin raportare la gravitatea faptei; gradul de pericol social redus al contravenției reflectat de modul de comitere al faptei (petentul s-a preocupat de modul în care ar putea să intre în legalitate și în acest scop a legat patru dintre câini), consecința săvârșirii faptei (generarea unei stări de pericol abstract), precum și în raport de atitudinea sinceră a petentului care a recunoscut fapta și care manifestă disponibilitate pentru respectarea dispozițiilor legale, aplicarea sancțiunii contravenționale nu s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, astfel că în cauză se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale de 500 lei cu sancțiunea avertismentului, pe care instanța o apreciază suficientă pentru a determina petentul ca pe viitor să își respecte obligațiile legale.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul A. T., cu domiciliul în ., județ Sibiu, CNP_, în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, cu sediul în Sibiu, .-6, jud. Sibiu.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal . nr._ întocmit la data de 23.10.2015 de către intimată cu sancțiunea avertismentului, atrăgând petentului atenția asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale aplicate prin procesul-verbal contestat.
Menține în rest dispozițiile procesului verbal atacat.
Cu apel în 30 zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac cererea se depune la Judecătoria Sibiu.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.02.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
V. C. F. L.-S. C.
Red. V.C.F. 29.02.2016
Tehnored. L.S.C.01.03.2016
Ex. 4 ..03.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 563/2016.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6696/2015. Judecătoria... → |
|---|
