Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 351/2016. Judecătoria SIBIU

Judecătoria SIBIU - Sentințe și decizii civile / 2016

Sentința nr. 351/2016 pronunțată de Judecătoria SIBIU la data de 27-01-2016 în dosarul nr. 351/2016

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SIBIU

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 351

Ședința publică din 27.01.2016

Instanța constituită din:

Președinte: VIRGILIIU C. F. - judecător

Grefier: L.-S. C.

Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul G. M. în contradictoriu cu pârâtul G. L., având ca obiect exercitarea autorității părintești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns pentru reclamantul lipsă av. I. O., lipsă fiind pârâta.

Se face referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:

- pricina se află la al treilea termen de judecată, după efectuarea procedurii scrise.

- procedura de citare este legal îndeplinită,

- prin serviciul registratură se constată comunicate la dosar referatele de anchetă psihosocială efectuate la domiciliul părților,

Reprezentanta reclamantului av. I. O. arată că nu mai are alte cereri de solicitat în cauză.

În temeiul art.244 NCPC instanța declară încheiată cercetarea procesului și în baza art. 392 NCPC deschide dezbaterile în fond.

Reprezentanta reclamantului av. I. O. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în sensul de a se stabili ca exercițiul autorității părintești în ceea ce privește pe minorii G. A. și G. M. C., să se facă în comun de către ambii părinți, să se stabilească locuința minorului G. M. C. la domiciliul mamei, să se stabilească locuința minorului G. A. la domiciliul tatălui, să se stabilească modalitatea de executare a contribuției reclamantului G. M. la cheltuielile de întreținere a minorului G. M. C., și a contribuției pârâtei G. L. la cheltuielile de întreținere a minorului G. A., să se facă în natură. Fără cheltuieli de judecată.

În baza art. 394 C., instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată la data de 29.05.2015 pe rolul Judecătoriei Sibiu sub nr. 5._ reclamantul G. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta G. L. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- exercitarea de către ambii părinți a autorității părintești în ceea ce privește pe minorii G. A. născut la data de 15.11.2006 și G. M. C. născut la data de 15.02.2009,

- stabilirea locuinței minorului G. A. născut la data de 15.11.2006 la domiciliul tatălui și a minorului G. M. C. născut la data de 15.02.2009 la domiciliul mamei,

- să se dispună compensarea contribuțiilor la întreținerea minorilor pe care cele două părți o datorează reciproc,

- fără cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că cele două părți au fost căsătorite, iar prin Sentința civilă nr. 5.112/2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. 3._ s-a pronunțat divorțul celor două părți și s-a dispus încredințarea minorului G. A. către mamă. După desfacerea căsătoriei s-a născut minorul G. M. C. la data de 15.02.2009. Cele două părți au continuat să locuiască împreună până la data de 15.09.2013 când s-au separat în fapt, iar din noiembrie 2014 pârâta s-a mutat în R. împreună cu cei doi copii. Reclamantul a arătat că are o relație foarte bună cu copiii, în special cu cel mare care este foarte atașat de acesta și dorește să locuiască împreună cu tatăl său, minorul locuind până în decembrie 2014 la locuința din Cisnădie unde a urmat și grădinița și școala. De asemenea, a arătat că ambii minori sunt atașați și de mama lor, mai ales cel min, iar aceasta prezintă garanțiile materiale și morale pentru ca locuința minorului să fie stabilită la domiciliul său. A mai arătat că ambii părinți vor face tot ce le stă în putință ca minorii să crească uniți, în acest sens comunicând mereu, iar copiii vor fi împreună cât de mult timp posibil în fiecare sfârșit de săptămână, în vacanțe și zile libere, la R. sau Cisnădie.

În motivarea în drept a cererii reclamantul a invocat disp. art. 397, art. 400, art. 402, art. 403, art. 483, art. 496 alin. (1), art. 505 alin. (2), art. 506 C.civ.

În probațiune, au fost depuse, în copie, înscrisuri.

Cererea a fost timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 40 lei.

Prin întâmpinarea formulată la data de 29.06.2015 pârâta a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

La termenul de judecată din data de 27.01.2016 reclamantul prin reprezentant și-a precizat verbal acțiunea sub aspectul celui de-al treilea capăt de cerere în sensul că solicită ca stabilirea modalității de executare de către ambii părinți a contribuției la întreținerea minorilor să se facă în natură.

În cauză s-a dispus efectuarea unei anchete psihosociale la domiciliile celor două părți, rapoartele de anchetă psihosocială fiind depuse la filele 45, 47 din dosar, și a fost administrată proba cu înscrisuri și proba testimonială fiind audiat martorul F. I..

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

Părțile în cauză, reclamantul G. M. și pârâta G. L. s-au căsătorit la data de 26.04.2006, căsătoria acestora fiind desfăcută prin divorț potrivit Sentinței civile nr. 5.112/2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. 3._ .

Prin aceeași Sentință s-a dispus încredințarea pârâtei spre creștere și educare a minorului G. A. născut la data de 15.11.2006.

Ulterior, la data de 15.02.2009 s-a născut minorul G. M. C. așa cum rezultă din certificatul de naștere depus la dosar (f.9).

  1. Asupra capătului de cerere privind exercitarea autorității părintești:

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul a solicitat ca autoritatea părintească asupra minorilor G. A. născut la data de 15.11.2006 și G. M. C. născut la data de 15.02.2009 să fie exercitată de ambii părinți în comun.

Prin întâmpinarea formulată pârâta a arătat că este de acord cu această solicitare.

Exercitarea autorității părintești este reglementată de Capitolul III al titlului IV din Codul civil. În acest sens potrivit art. 483 cod civil autoritatea părinteasca este ansamblul de drepturi si îndatoriri care privesc atât persoana, cat si bunurile copilului si aparțin în mod egal ambilor părinți. În conformitate cu art. 503 alin. (1) Cod civil părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească iar potrivit art. 398 alin. (1) Cod civil, daca exista motive întemeiate, având in vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească sa fie exercitată numai de către unul dintre părinți.

Potrivit dispozițiilor art. 486 Cod civil ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al minorului.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.272/2004, „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești”, iar articolul 263 alin.1 din Codul Civil stipulează că orice măsură privitoare la copil trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al minorului.

Din dispozițiile legale de mai sus rezultă că regula este ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de către ambii părinți și numai în mod excepțional, atunci când există motive temeinice, din punct de vedere al interesului superior al copilului, instanța poate hotărî ca autoritatea părintească să se exercite de unul dintre părinți.

În cauză nu a rezultat existența unor motive temeinice pentru ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către unul dintre părinți, solicitarea celor două părți în sensul exercitării în comun a autorității părintești fiind în concordanță cu interesul superior al minorilor.

În acest sens se reține că din declarațiile martorului F. I. audiat în cauză rezultă că cele două părți au împreună doi copii, minorul G. M. C. locuiește împreună cu mama sa iar minorul G. A. locuiește împreună cu tatăl său. Martorul a arătat că ambii minori au condiții bune de locuință, fiind bine îngrijiți, și păstrând legătura cu ambii părinți în sensul că petrec sfârșitul săptămânilor alternativ la cei doi părinți. A arătat de asemenea că minorii au relații bune cu ambii părinți, ambii contribuind la întreținerea minorilor, între părinți existând o bună comunicare și înțelegere cu privire la minori. Martorul a mai arătat că minorul G. A. este mai atașat de tatăl său și a fost dorința lui să locuiască împreună cu tatăl lui, iar pârâta a respectat dorința copilului. De asemenea, a arătat că minorul G. A. urmează cursurile școlii în Cisnădie iar minorul G. M. C. urmează cursurile școlii în R..

Din raportul de ancheta psihosocială efectuat în cauză la domiciliul pârâtei rezultă că minorul G. M. C. locuiește împreună cu mama sa și cu concubinul mamei F. I. în . gospodărie compusă din 2 camere și anexe, în condiții normale de trai, minorul fiind îngrijit corespunzător de mama sa și urmează cursurile școlii în R..

De asemenea, din raportul de ancheta psihosocială efectuat în cauză la domiciliul reclamantului se reține că minorul G. A. locuiește împreună cu tatăl său în Cisnădie, într-un imobil compus dintr-o cameră și dependințe, bine mobilat, utilat și curat întreținut.

Față de acordul celor două părți în acest sens și de concluziile anchetei psihosociale, instanța va admite acest capăt de cerere și va dispune ca exercițiul autorității părintești în ceea ce privește pe minorii G. A. născut la data de 15.11.2006 și G. M. C. născut la data de 15.02.2009 să se facă de către ambii părinți în comun.

  1. Asupra capătului de cerere privind stabilirea locuinței minorilor:

Potrivit dispozițiilor art. 496 C.civ. Copilul minor locuiește împreună cu părinții săi. Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului. În caz de neînțelegere între părinți, instanța hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit 10 ani.

În cauza de față a solicitat ca locuința minorului G. A. născut la data de 15.11.2006 să fie stabilită la tată iar locuința minorului G. M. C. născut la data de 15.02.2009 să fie stabilită la mamă.

Prin întâmpinarea formulată pârâta a arătat că este de acord cu această solicitare.

Din declarațiile martorului F. I. audiat în cauză rezultă că cele două părți au împreună doi copii, minorul G. M. C. locuiește împreună cu mama sa iar minorul G. A. locuiește împreună cu tatăl său. Martorul a arătat că ambii minori au condiții bune de locuință, fiind bine îngrijiți, și păstrând legătura cu ambii părinți în sensul că petrec sfârșitul săptămânilor alternativ la cei doi părinți. A arătat de asemenea că minorii au relații bune cu ambii părinți, ambii contribuind la întreținerea minorilor, între părinți existând o bună comunicare și înțelegere cu privire la minori. Martorul a mai arătat că minorul G. A. este mai atașat de tatăl său și a fost dorința lui să locuiască împreună cu tatăl lui, iar pârâta a respectat dorința copilului. De asemenea, a arătat că minorul G. A. urmează cursurile școlii în Cisnădie iar minorul G. M. C. urmează cursurile școlii în R..

Din raportul de ancheta psihosocială efectuat în cauză la domiciliul pârâtei rezultă că minorul G. M. C. locuiește împreună cu mama sa și cu concubinul mamei F. I. în . gospodărie compusă din 2 camere și anexe, în condiții normale de trai, minorul fiind îngrijit corespunzător de mama sa și urmează cursurile școlii în R..

De asemenea, din raportul de ancheta psihosocială efectuat în cauză la domiciliul reclamantului se reține că minorul G. A. locuiește împreună cu tatăl său în Cisnădie, într-un imobil compus dintr-o cameră și dependințe, bine mobilat, utilat și curat întreținut.

În consecință, având în vedere faptul că minor minorul G. A. locuiește împreună cu tatăl său fiind atașat de acesta și beneficiind de condiții optime de creștere și educare, iar G. M. C. locuiește împreună cu mama sa beneficiind de asemenea de condiții bune de creștere și educare și fiind atașat de aceasta (conform raportului de anchetă psihosocială), precum și acordul părților în acest sens, instanța urmează să stabilească locuința minorului G. M. C. născut la data de 15.02.2009 la domiciliul mamei, iar locuința minorului G. A. născut la data de 15.11.2006 la domiciliul tatălui.

  1. Asupra capătului de cerere privind modalitatea de executării contribuției de întreținere în favoarea minorilor:

Potrivit art. 516 alin. 1 Cod civil obligația de întreținere există între rudele în linie dreaptă. Conform art. 524 și 527 Cod civil, are drept la întreținere numai cel ce se află în nevoie, neputându-se întreține din munca sau bunurile sale, iar numai cel care are mijloacele pentru a o plăti poate fi obligat la întreținere.

Potrivit art. 31 alin. 1 și 2 din Legea 272/2004, ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor, iar în exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să asigure bunăstarea materială prin asigurarea creșterii, educării și întreținere.

Instanța reține că potrivit art. 530 C.proc.civ. obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională, iar numai în cazul în care obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere stabilită în bani.

Potrivit raportului de anchetă psihosocială și declarațiilor celor două părți, cei doi părinți participă de bunăvoie în natură la întreținerea minorilor, astfel încât înțelegerea părților în sensul participării în continuare de către aceștia în natură la întreținerea celor doi minori concordă cu interesul copiilor.

Prin urmare, instanța va admite acest capăt ce cerere și va stabili ca modalitatea de executare a contribuției reclamantului G. M. la cheltuielile de întreținere a minorului G. M. C. născut la data de 15.02.2009, și a contribuției pârâtei G. L. la cheltuielile de întreținere a minorului G. A. născut la data de 15.11.2006, să se facă în natură.

Instanța ia act că în prezenta cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată și precizată de reclamantul G. M., CNP_, domiciliat în Cisnădie, ., județul Sibiu, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat I. O. cu sediul în Cisnădie, ., județ Sibiu, în contradictoriu cu pârâta G. L., CNP_, domiciliată în R., ., județul Sibiu.

Stabilește ca exercițiul autorității părintești în ceea ce privește pe minorii G. A. născut la data de 15.11.2006 și G. M. C. născut la data de 15.02.2009, să se facă în comun de către ambii părinți.

Stabilește locuința minorului G. M. C. născut la data de 15.02.2009 la domiciliul mamei.

Stabilește locuința minorului G. A. născut la data de 15.11.2006 la domiciliul tatălui.

Stabilește modalitatea de executare a contribuției reclamantului G. M. la cheltuielile de întreținere a minorului G. M. C. născut la data de 15.02.2009, și a contribuției pârâtei G. L. la cheltuielile de întreținere a minorului G. A. născut la data de 15.11.2006, să se facă în natură.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. În cazul exercitării acestei căi de atac cererea se depune la Judecătoria Sibiu.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.01.2016.

PREȘEDINTE GREFIER

V. C. F. L.-S. C.

Red. V.C.F. 09.02.2016

Tehnored. L.S.C.10.02.2016

Ex. 4 ..02.2016

← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 271/2016. Judecătoria SIBIU  Tutelă. Sentința nr. 693/2016. Judecătoria SIBIU →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

    Comentarii despre Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 351/2016. Judecătoria SIBIU