Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 93/2016. Judecătoria SIGHETU MARMAŢIEI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 93/2016 pronunțată de Judecătoria SIGHETU MARMAŢIEI la data de 20-01-2016 în dosarul nr. 93/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDSGM:2016:001._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
JUDECĂTORIA SIGHETU MARMAȚIEI
Dosar nr. 1722 /307/2015 cod operator 3153
SENTINȚA CIVILĂ NR.93
ȘEDINȚA publică din 20 ianuarie 2016
INSTANȚA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M. S.
GREFIER: O. V.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile înaintate de reclamanții N. M., N. M.( bunica, N. I. împotriva pârâtului M. R. V., pentru stabilire program vizitare minor..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamanții lipsă av. Lauruc M. pârâtul asistat de av. O. M., lipsă fiind celelalte părți.
Procedură completă.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că s-a depus la dosar ancheta socială dispusă în cauză.
Reprezentanta pârâtului arată că acceptă programul de vizitare solicitat de reclamanți.
Reprezentanta reclamantei nu are alte probe de solicitat și cere judecarea cauzei.
Reprezentanta pârâtului cere judecarea cauzei.
Instanța, constatând că nu sunt alte cereri formulate, pe baza actelor de la dosar ,închide cercetarea judecătorească și deschide dezbaterea fondului.
Reprezentanta reclamantei cere admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtului nu se opune admiterii acțiunii.
JUDECĂTORIA
P. acțiunea civilă înregistrată sub dosar nr._ la data de 22 iulie 2015, reclamanții Năneștean M., Năneștean M. și Năneștean I., au solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. R. V., ca instanța, prin sentința ce o va pronunța să stabilească modul de exercitare a legăturilor personale dintre Năneștean M., mama copiilor minori și Năneștean M. și Năneștean I., bunicii materni ai minorilor M. D. G., născut la data de 9 noiembrie 2011 și M. R. I., născut la data de 9 noiembrie 2011, stabilind un program de vizitare a copiilor minori, după cum urmează:
- în prima și a 3-a săptămână din lună, reclamanții(oricare dintre ei) să îi poată lua pe ambii minori de la locuința pârâtului și să îi ducă la locuința reclamanților, de sâmbătă, începând cu orele 10,00 cu obligația pentru reclamanți/oricare dintre ei) de a-i aduce înapoi pe minori, la locuința pârâtului, duminică, la orele 18,00.
- în vacanța de iarnă, reclamanții (oricare dintre ei) să îi poată lua pe ambii minori, de la locuința pârâtului și să îi ducă la locuința reclamanților, într-un an, în prima săptămână de vacanță pentru 7 zile, începând cu prima zi de vacanță, începând cu orele 10,00 cel mai devreme, pentru ca minorii să petreacă sărbătorile de C. cu reclamanții, cu obligația pentru reclamanți de a-i aduce pe copii înapoi la locuința pârâtului, în cea de-a șaptea zi, cel târziu la orele 18,00, copii urmând să întâmpine Anul Nou împreună cu pârâtul, tatăl minorilor, începând cu acest an,2015.
Anul viitor, 2016, minorii ar urma să își petreacă primele 7 zile de vacanță și sărbătorile de C. cu pârâtul, reclamanții(oricare dintre ei), urmând să îi ia pe copii de la locuința pârâtului și să îi ducă la locuința reclamanților, începând cu a 8-a zi de vacanță, pentru 7 zile, începând cu orele 10,00, pentru a întâmpina Anul Nou, cu obligația pentru reclamanți de a-i aduce înapoi pe copii la locuința pârâtului, în cea de-a șaptea zi, până cel târziu orele 18,00.
Acest model ar urma să se perpetueze și în anii viitori, astfel că, în mod alternativ, minorii într-un an să sărbătorească Crăciunul cu reclamanții(oricare dintre ei) și Anul Nou cu pârâtul, tatăl lor, iar în anul următor, copiii să sărbătorească Crăciunul cu pârâtul, tatăl lor, iar Anul Nou cu reclamanții.
- cu privire la Sărbătorile de P., minorii ar urma ca, alternativ, într-un an să le petreacă cu reclamanții, iar în anul următor cu pârâtul, tatăl lor, timp de patru zile, reclamanții (oricare dintre ei) putând să îi ia pe copiii minori de la locuința pârâtului și să îi ducă la locuința reclamanților în Vinerea M., la orele 16,00 și să îi aducă înapoi la locuința pârâtului, în cea de-a 2-a zi a sărbătorilor pascale până, cel târziu orele 18,00.
În anul 2016, minorii ar urma să petreacă Sărbătorile de P. cu reclamanții.
- în vacanța de primăvară, reclamanții (oricare dintre ei), vor putea să îi ia pe copiii minori, pentru a petrece prima săptămână de vacanță cu minorii, reclamanții urmând a-i lua pe minori de la locuința pârâtului și să îi ducă la locuința reclamanților, din prima zi de vacanță, timp de 7 zile, cu obligația pentru reclamanți de a-i aduce pe minori la locuința pârâtului, i cea de-a șaptea zi, până cel târziu orele 18,00, iar cea de-a doua săptămână de vacanță, copiii urmând a o petrece împreună cu pârâtul.
- în vacanța de vară, reclamanții (oricare dintre ei),ar urma să petreacă luna august cu minorii, urmând a-i lua pe copii de la locuința pârâtului și să îi ducă pe aceștia la locuința reclamanților sau oriunde pe teritoriul României, începând cu data de 1 august și de a-i înapoia la locuința pârâtului la data de 31 august, până cel târziu orele 18,00.
În temeiul dispozițiilor art. 453(1) NCPC solicită obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții arată următoarele:
Reclamanta a fost căsătorită cu pârâtul, din căsătoria acestora rezultând cei doi copii minori M. D. G. năsut la data de 9 noiembrie 2011 și M. R. I., născut la data de 9 noiembrie 2011.
P. sentința civilă nr. 833/06 mai 2015 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Sighetu Marmației a fost desfăcută căsătoria dintre reclamanta Năneștean M. și pârât, iar locuința minorilor a fost stabilită la domiciliul pârâtului, raportat la vârsta celor doi copii (aproape 4 ani) instanța apreciind că, în momentul de față, nu este în interesul lor să fie mutați din mediu în care sunt obișnuiți, cu exercitarea autorității părintești în mod egal de ambii părinți.
Pârâtul nu îi lasă pe cei doi copii minori să întrețină relații personale cu mama acestora și cu bunicii materni, copiii nefiind lăsați să vorbească la telefon cu aceștia și nici nu le permite acestora să ia copii și să petreacă un timp cu minorii, decât în prezența pârâtului.
În această situație, apreciază că este necesar a se stabili în concret un program de vizitare a copiilor minori de către reclamanta Năneștean M., mama minorilor și, în același timp, de către bunicii materni ai minorilor, fiind în interesul superior al minorilor, pentru o dezvoltare afectivă și psiho-socială armonioasă, ca aceștia să întrețină relații personale cu mama și, respectiv, cu bunicii materni.
În drept au invocat art. 262, art. 263, art. 401,494,486,496(5) NCC, art. 2(2)(3)(5) și (6)lit e, art. 4 lit. c, art. 171(1)-(4), art. 18(1) și (3) din Legea nr. 272/2004 republicată.
Pârâtul a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a arătat următoarele:
Nu se opune la stabilirea unui program de vizitare a copiilor părților în favoarea reclamantei de rândul 1-care este mama minorilor M. D. G. și M. R. I., dar solicită stabilirea programului de vizitare arătat în cuprinsul cererii reconvenționale și nicidecum programul solicitat de către reclamanți
Solicită respingerea cererii formulate de către reclamanții de rândul 2 (foștii socrii) ca fiind lipsită de interes și neîntemeiată.
În cuprinsul motivării în fapt al acțiunii reclamanții reiterează aceeași apărare nesinceră la care s-a recurs și în timpul procesului de divorț, în sensul că:”pârâtul nu îi lasă pe cei doi copii minori să întrețină relații personale cu mama acestora și cu bunicii materni”.
În cadrul procesului de divorț s-a dovedit nesinceritatea acestei apărări, probatoriul administrat la procesul de divorț relevând dezinteresul manifestat de către reclamanta de rândul 1 față de copiii minori, pe care i-a lăsat la reclamant în luna septembrie 2014 după care nu i-a mai căutat, nu a încercat să-i contacteze și a refuzat categoric să contribuie la întreținerea lor.
La ora actuală deși minorii au vârsta de 3 ani și 8 luni, nici nu își cunosc bunicii materni datorită comportamentului indiferent al reclamanților de rândul 2.
Nu corespunde adevărului că reclamantul ar fi împiedicat legăturile personale dintre reclamanți și minori, dar aceștia nu au vrut să-l primească.
În cadrul cererii reconvenționale pârâtul a propus următorul program de vizitare a minorilor în favoarea reclamantei de rândul 1:
- în prima și a treia săptămână din lună, ori sâmbătă ori duminică reclamanta de rândul 1 să ducă minorii la domiciliul ei în intervalul orar 10-18, cu obligarea readucerii minorilor la domiciliul pârâtului;
- în a doua zi de C., în a doua zi de P. și a doua zi de fiecare An Nou (2 ianuarie al fiecărui an)minorii să fie luați la domiciliul reclamantei de rândul 1, cu începere de la ora 10 al fiecărei zile menționate, cu obligația de a fi readuși la domiciliul pârâtului în ziua următoare până la ora 12 (al fiecărei perioade arătate).
În drept a invocat disp. art. 483, art. 496 aliniatul 5 teza finală, art. 499 din codul civil, art. 205 și art. 209 din NCPC.
Reclamanții au depus la dosar răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională, arătând următoarele:
Se opun programului de vizitare propus de către pârât .
Solicită respingerea excepției lipsei de interes și susținerea pârâților ca solicitarea reclamanților Năneștean M. și Năneștean I. bunicii minorilor ar fi neîntemeiată.
În temeiul dispozițiilor art 196(1) C.pr.civ. invocă nulitatea cererii reconvenționale motivat de faptul că nu îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art 209(3) coroborate cu aft194 c.pr.civ. potrivit căruia”cererea trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată. Cererea reconvențională nu este motivată în fapt.
Pe fondul cererii reconvenționale, se opun admiterii acesteia, solicită respingerea acesteia.
La termenul de judecată din data de 20 ianuarie 2016 pârâtul a învederat instanței că este de acord cu programul de vizitare propus de reclamantă.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Potrivit art. 496-al. 5 C.civ. „Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia.”
Din cuprinsul acestei dispoziții se deduce preocuparea legiuitorului ca fiecare dintre părinți să aibă posibilitatea de a menține și dezvolta legături personale cu copilul său chiar dacă nu i s-a stabilit domiciliul la el.
Pe de altă parte, Legea nr. 272/2004 prevede că orice alte reglementari adoptate în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, precum și orice act juridic emis sau, după caz, încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului superior al copilului. Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului, altor reprezentanți legali ai săi, precum și oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Astfel, atât legea romană, prin dispozițiile înscrise în Codul Civil si Legea nr. 272/2004, cât și legislația internațională în materia ocrotirii minorilor au ca punct de plecare principiul enunțat anterior, ceea ce presupune obligația părinților de a veghea la creșterea și educarea copilului în mod efectiv, iar, în cazul în care părinții sunt despărțiți, cel căruia nu i-a fost încredințat minorul trebuie să păstreze legăturile personale cu acesta, aceste legături putând fi limitate numai în situații strict determinate.
Potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
În speță, interesul copilului ce trebuie avut în vedere cu stabilirea programului de vizitare a minorului de către tată, în condițiile în care ambii părinți au posibilități materiale rezonabile, vizează vârsta copilului, atașamentul față de părinți, de gradul de preocupare pe care l-au manifestat față de copil.
Pe de altă parte trebuie precizat că dispoziția menționată, în opinia instanței este în concordanță cu disp.art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căreia orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale.
Deși prin deciziile Curtea E.D.O. nu a definit ce este aceea viață de familie, în cuprinsul deciziei Lebbnik c. Olandei,viața de familie este înțeleasă ca fiind o legătură biologică și/sau juridică (rudenie, căsătorie, adopție etc.) peste care se suprapune o relație personală reală, efectivă.
P. dispozițiile art. 8, paragraful 2 sunt consacrate obligațiile statului respectiv aceea de a face toate demersurile pentru a proteja viața de familie, dar în același timp nu este admisă nicio ingerință în această viață de familie. Așadar prin măsurile pe care statul le ia trebuie respectată viața de familie a unei persoane, iar pentru un părinte și copilul său a fi împreună (cauza Ticli și Mancuso c. Italiei, hotărârea din 23.03.1999), ca și exercițiul drepturilor părintești (cauza R c. Marii Britanii, hotărârea din 08.07.1987), sunt elemente esențiale al vieții de familie.
În lumina textelor de lege arătate, instanța de judecată poate să modifice măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale intre părinții divorțați si copii dispuse inițial în cazul schimbării situației avută în vedere la stabilirea acestor masuri.
În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Lafargue contra României, cauza I. C. contra României, cauza Ignaccolo-Zenide contra României) s-a recunoscut că pentru un părinte și pentru copilul său a fi împreuna reprezintă un element fundamental al vieții de familie, chiar daca relația dintre părinți se destramă. Măsurile interne care îi împiedică să realizeze acest lucru reprezintă o intervenție în dreptul protejat la art. 8 al Convenției. Aceasta dispoziție legală implica dreptul unui părinte de a lua măsuri proprii, de a le grupa în interesul copilului, dar în același timp și obligația autorităților naționale care vin cu propriile lor măsuri.
Legiuitorul a reglementat prin dispoziții exprese cuprinse în art.494 și relațiile sociale ale minorului în vârstă de până la 14 ani prevăzând că părinții copilului pot numai în baza unor motive temeinicie să împiedice legăturile personale ale copilului.
Legiuitorul în interesul copilului a statuat dispoziții legale pentru a reglementa în cazul separării copilului față de unul din părinți deopotrivă drepturile părinților privind copilul lor minor, dar și obligațiile pe care le au față de acesta, ambii fiind răspunzători de modul în care este crescut, educat, format și instruit copilul lor.
Deși instanța reține că programul de vizitare propus de reclamanți și acceptat de către pârât, este de natură să permită ambilor părinți cât și bunicilor materni, să petreacă, în egală măsură timp cu minorii, astfel încât aceștia din urmă să nu resimtă separarea în fapt a părților.
Față de cele în precedent expuse, instanța va admite cererea reclamanților, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanții Năneștean M., CNP_, Năneștean M., CNP_ și Năneșetan I., toți cu domiciliul în ., jud. Maramureș și cu domiciliul procesual ales în Sighetu Marmației, ., jud. Maramureș în contradictoriu cu pârâtul M. R. V., cu domiciliul în ., jud. Maramureș.
Încuviințează ca reclamanții să aibă legături personale cu minorii M. D. G., născut la data de 9 noiembrie 2011 și M. R. I., născut la data de 9 noiembrie 2011, după următorul program de vizitare:
- în prima și a treia săptămână din lună, reclamanții ( oricare dintre ei) să îi poată lua pe ambii minori, de la locuința pârâtului și să îi ducă la locuința reclamanților, de sâmbăta, începand cu orele 10,00, cu obligația pentru reclamanți (oricare dintre ei) de a-i aduce înapoi pe minori, la locuința paratului, duminica, la orele 18,00;
- în vacanța de iarnă, reclamanții (oricare dintre ei) să îi poată lua pe
ambii minori, de la locuința pârâtului și sa îi ducă la locuința reclamanților, . prima săptămâna de vacanta pentru 7 zile, începând cu prima zi de vacanta, începând cu orele 10,00 cel mai devreme, pentru ca minorii sa petreacă sărbătorile de C. cu reclamanții, cu obligația pentru reclamanți de a-i aduce pe copii înapoi la locuința paratului, in cea de-a șaptea zi, cel târziu la orele 18,00, copii urmând să întâmpine Anul Nou împreuna cu pârâtul, tatăl minorilor, începând cu acest an, 2015;
- anul viitor, 2016, minorii ar urma sa își petreacă primele 7 zile de vacanta si sărbătorile de C. cu paratul, reclamanții (oricare dintre ei), urmând sa ii ia pe copii de la locuința paratului si să îi duca la locuința reclamanților, începând cu a 8-a zi de vacanta, pentru 7 zile, începând cu orele 10,00, pentru a întâmpina împreună ANUL NOU, cu obligația pentru reclamanți de a-i aduce înapoi pe copii la locuința paratului, în cea de-a șaptea zi, pana cel târziu orele 18,00;( acest model ar urma să se perpetueze și în anii viitori, astfel că în mod alternativ, minorii într-un an vor sărbători Crăciunul ) cu oricare dintre reclamanți și Anul Nou cu pârâtul, iar în anul următor minorii vor sărbători Crăciunul cu pârâtul și Anul Nou cu reclamanții);
- de Sărbătorile P., minorii ar urma ca, alternativ, . le petreacă cu reclamanții, iar in anul următor cu pârâtul, timp de patru zile, reclamanții (oricare dintre ei) putând să ii ia pe copii minori de la locuința pârâtului și sa îi ducă la locuința reclamanților in vinerea mare, la orele 16,00 și să îi aducă înapoi la locuința pârâtului, in ce-a de-a 2-a zi a sărbătorilor pascale pana, cel târziu orele 18,00.
- în anul 2016 minorii ar urma sa petreacă sărbătorile de P. cu reclamanții;
- în vacanța de primăvară, reclamanții (oricare dintre ei), vor putea să îi ia pe copii minori, pentru a petrece prima săptămână de vacanta cu minorii, reclamanții urmând a-i lua pe minori de la locuința pârâtului și sa îi ducă la locuința reclamanților, din prima zi de vacanța, timp de 7 zile, cu obligația pentru reclamanți de a-i aduce pe minori la locuința pârâtului, în cea de-a șaptea zi, până cel târziu orele 18,00, iar cea de-a doua săptămâna de vacanta, copii urmând a o petrece împreună cu pârâtul.
- în vacanța de vară, reclamanții (oricare dintre ei), ar urma sa petreacă luna august cu minorii, urmând a-i lua pe copii de la locuința pârâtului și sa îi duca pe aceștia la locuința reclamanților sau oriunde pe teritoriul României, începând cu data de 1 august și de a-i înapoia la locuința pârâtului la data de 31 august, până cel târziu orele 18,00.
Se va ține cont în respectarea programului de vizitare de interesul superior al minorilor care trebuie să primeze.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sighetu Marmației.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 ianuarie 2016.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. S. O. V.
Red.și dact. CMS / 15.02.2016
Ex 6
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 94/2016. Judecătoria... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 150/2016.... → |
|---|
