Pretenţii. Sentința nr. 562/2016. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 562/2016 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 21-01-2016 în dosarul nr. 562/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDSLA:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
CIVIL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 562
Ședința publică din data de 21.01.2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. O.
Grefier R. M.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect „pretentii” formulată de reclamanta C. V. SA, cu sediul procesual ales in Bucuresti, .. 10A, Cladirea C3, ., in contradictoriu cu parata ., cu sediul in ., jud. O..
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 14.01.2016, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acel termen, care face parte integranta din prezenta, cand instanta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de astazi.
JUDECATORIA
Prin cererea înregistrata sub nr._, reclamanta C. Vanzare S.A., în contradictoriu cu parata ., a solicitat instanței obligarea pârâtei la achitarea sumei de_,88 lei, reprezentând energie electrica activa recalculata și prestări servicii conform Notei de Constatare nr. 405/16.01.2014.
In motivare, se arată că între . si pârâta . s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice la micii consumatori finali, industriali si similari, la tarife reglementate nr._/01.09.2013, menționând că în baza contractului atașat prezentei cereri de chemare in judecata, pârâtei i s-a atribuit codul de client_.
Susține reclamanta că potrivit contractului încheiat intre părți, furnizorul avea obligația sa asigure consumatorului puterea si energia electrica in termenii din contract si in conformitate cu standardul de performanta si sa factureze consumatorului energia electrica si puterea la tarifele legale in vigoare (art. 13 lit. b si lit. f), iar paratul avea obligația corelativa de a achita integral si la termen facturile emise de furnizor, eventualele corecții sau regularizări ale acestora urmând sa fie efectuate la următoarea facturare (art. 15 lit. a).
În conformitate cu același contract, furnizorul are dreptul sa aibă acces in incinta consumatorului, pentru verificarea instalației de alimentare si utilizare a energiei electrice, a grupurilor de măsurare/ contoarelor si a respectării prevederilor contractuale(art. 14 lit. d), iar consumatorului ii revine obligația corelativa de permite accesul delegatului furnizorului in vederea efectuării verificărilor.
In acest sens, învederează faptul ca la data de 16.01.2014, au fost efectuate verificări ale instalației de alimentare si măsurare a energiei electrice, proprietatea operatorului de distribuție de către delegații departamentului specializat din cadrul ., mandatat prin contract de prestări servicii de către operatorul de distribuție, ., la locul de consum aparținând debitorului, fiind constatate o . nereguli in ceea ce privește măsurarea si contorizarea energiei electrice consumate efectiv, respectiv: pe circuitul instalației consumator faza R indica 9,8 A, faza S 13,6 A, faza T 4,2 A, iar contorul in modul alternant indica R 2,5 A, S 13,6 A, T 2,5 A, ce făceau ca energia electrica consumata sa nu mai fie înregistrata in totalitate de C..
Acțiunea de verificare, respectiv control, efectuata de reprezentanții operatorului de distribuție la punctul de consum al paratului s-a derulat in conformitate cu prevederile art. 104, alin. 1 si 2 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG 1007/2004, si in conformitate cu prevederile art. 10 lit. c din contractul de furnizare încheiat cu paratul.
F. de situația de fapt constatata, reprezentanții departamentului specializat au procedat la inventarierea receptoarelor electrice fiind întocmită Nota de constatare nr. 405/16.01.2014 si au înlocuit aparatul de măsurare a energiei electrice, conform Bonului de mișcare cu numărul 9237/16.01.2014.
Verificările asupra instalației electrice si inventarierea receptoarelor electrice existente la locul de consum in cauza s-au efectuat in prezenta si cu acordul numitului Mamularu F., in calitate de administrator al societății parate, nota de constatare fiind însușita de către acesta prin semnătura.
Reclamanta menționează că, în conformitate cu Legea nr. 123/2012 si cu Hotărârea nr. 1007/2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, contorul tip CST0410, seria_, a fost sigilat cu sigiliu de unica folosința nr._ si ridicat conform bonului de mișcare nr. 9237/16.01.2014, fiind înlocuit cu alt contor, conform aceluiași bon de mișcare.
In urma transmiterii contorului la un laborator metrologic autorizat in vederea verificării, laboratorul a confirmat existenta unei intervenției neautorizate.
În opinia reclamantei, așa cum rezultă și din Nota de constatare nr. 405/16.01.2014, in cauza este vorba de o intervenție neautorizată exercitate asupra aparatului de măsurare a energiei electrice, motiv pentru care energia electrica era consumata in afara cadrului legal, fiind identificate o . nereguli asupra grupului de măsurare a energiei electrice, concluzionând că este in prezenta unui consum fraudulos de energie electrica, asa cum acesta este definit de prevederile art. 90, alin. 2, lit. b din Hotărârea nr. 1007/2004.
Ca urmare a celor constatate, reclamanta susține că s-a procedat la evaluarea energiei electrice consumata si neînregistrata si stabilirea energiei de recuperat (in kWh) pentru perioada 17.07._14, in cauza fiind incidente prevederile art. 142 din Hotărârea nr. 1007/2004, fiind depusă fisa de evaluare a energiei electrice, din care rezultă că recalcularea energiei s-a făcut după formula:Energie de recuperat = energie facturata in perioada de calcul - {nr. receptoare* X putere/receptor (kW) X [(nr. ore de funcționare vara X nr. luni de funcționare vara) + (nr. ore de funcționare iarna X nr. luni de funcționare iarna)]}* daca exista mai multe categorii de receptoare, calculul se efectuează pentru fiecare categorie de receptor.
Astfel, contravaloarea energiei de recuperat s-a calculat pe o perioada de 6 luni anterioare, din care s-a scăzut contravaloarea energiei electrice înregistrate pe contor in aceasta perioada, conform Legii nr. 123/2012, Hotărârii nr. 1007/2004, Codului civil precum si contractului de furnizare a energiei electrice încheiat între pătți.
Reclamanta a invocat art. 109 alin. 2 din Hotărârea nr. 1007/2004, susținând că a aplicat prevederile legislației in vigoare incidente in cauza, drept pentru care pe numele pârâtei au fost emise in mod corect si legal facturile nr._ din 28.02.2014 - rest de plata in valoare de 20.864.20 lei, conform art. 128, art. 142. alin 1. 2 si 4. art. 109. alin. 2 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004, respectiv nr._ din 28.02.2014 - in valoare de 144.68 lei, ce reprezintă costurile verificărilor efectuate la locul de consum al paratului, precum si costurile de demontare si montare contor.
De asemenea, învederează faptul ca facturarea, respectiv emiterea facturilor se realizează in conformitate cu prevederile art. 155, alin. 28 din Codul fiscal, potrivit cărora: semnarea si stampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conțină factura.
In drept au fost invocate dispozițiile Noului Cod de procedura civila: art. 150, alin. 1 si 2, art. 194-204, art. 223, alin. 3, art. 277, art. 453, art. 628, alin. 2, art. 662;Vechiul Codul Civil: art. 484, art. 493, art. 494, art. 969 si următoarele, art. 997, art. 1.073, art. 1.618,art. 1.691;Noul cod civil art. 1.270, art. 1.345, art. 1.516, art. 1.535;Codul de Procedura Fiscala (OG 92/2003): art. 120, alin. 7; Codul Fiscal: art. 155, alin. 28;Art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin HG 1007/2004;Decizia A.N.R.E. nr. 57 din 11 octombrie 1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Ordinul nr. 5 din 21 februarie 2003 privind modificarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice; Vechea lege a energiei electrice nr. 13/2007 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 51 din_, Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485/16 iulie 2012.
In susținerea cererii legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.077,69 lei, reclamanta a depus la dosar înscrisuri ( f. 10-85).
Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată, în termenul prevăzut de art. 201 C.pr.civ., pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calității procesuale active a reclamantei raportat la faptul ca nu-si justifica in nici un fel calitatea de titular al dreptului pretins.
Arată pârâta că ambele facturi invocate de reclamantă și refuzate la plata sunt emise in baza actelor de constatare încheiate de către o entitate distincta, cu totul alta societate comerciala - S.C. C. Distribuție S.A, care are calitatea de operator de distribuție si care este proprietarul rețelei electrice ce se susține a fi fost fraudată.
În opinia pârâtei, invocarea de către reclamanta a sintagmei de consum fraudulos nu poate fi acceptata întrucât pentru a pune in discuție fapta de consum fraudulos trebuie stabilita săvârșirea infracțiunii de furt de energie electrica, potrivit Legii 123/2012, atribut exclusiv in competenta organelor de cercetare penala, reclamanta nefăcând nici un fel de dovada ca s-a adresat acestora.
Pârâta pretinde că Autoritatea Naționala de Reglementare in Domeniul Energiei a statuat in mod expres acest fapt.
In același sens, pârâta arată că sunt și dispozițiile Ordinului ANRE nr. 64/2014 ce aproba regulamentul de furnizare a Energiei Electrice - Art. 60 alin.l.
Față de susținerile reclamantei, în sensul că suma de bani ce se pretinde cu titlu de contravaloare energie electrica ce s-ar fi consumat fraudulos ar fi fost calculata in conformitate cu prevederile art. l42 alin. l din HGR 1007/2004, pârâta a menționat că nu este avizata o procedura de recalculare, aprobata obligatoriu de ANRE, așa cum prevăd dispozițiile art. 128 din HGR 1007/2004.
Pârâta a făcut trimitere la adresa ANRE, remisa instanței de judecata sub nr._/17.04.2013, considerând că operatorul de distribuție, respectiv S.C. C. Distribuție care a si încheiat nota de constatare, in calitate de persoana juridica in patrimoniul căreia se naște prejudiciul, are dreptul la recuperarea prejudiciului pretins numai daca se constata prin hotărâre judecătoreasca definitiva sustragerea de energie electrica din rețelele aflate in proprietatea operatorului de distribuție si nu a reclamantei de azi.
Pentru aceste considerente, în opinia sa, calitatea procesuala o are operatorul de distribuție S.C. C. Distribuție S.A si nu reclamanta S.C. C. V. S.A., invocând pârâta practica judiciară în acest sens, dar și dispozițiile art. 1, art. 2 și art. 24 alin. 2 din HGR 1007/2004.
Având in vedere ca energia electrica este furnizata consumatorilor prin intermediul rețelelor electrice care aparțin operatorului de distribuție,iar pentru decontare sunt folosite aparatele de măsura care aparțin, de asemenea operatorului de distribuție, apreciază pârâta ca legiuitorul a prevăzut obligații ale consumatorilor atât fața de furnizor, ce constau in achitarea prețului energiei electrice furnizate si înregistrate efectiv pe contorul de măsura, câț si fata de operatorul de distribuție, in calitatea sa de deținător al rețelelor electrice si a aparatelor de măsura respectiv contoare electrice.
In ceea ce privește pierderile de energie electrica din rețeaua operatorului de distribuție (consum propriu tehnologic sau energie electrica neînregistrata, inclusiv cauzat de intervenții neautorizate care atrag denaturarea înregistrărilor) consideră că acestea sunt suportate exclusiv de către operatorul de distribuție după . Legii 13/2007 si in continuare Legea 123/2012.
În opinia pârâtei, facturarea energiei electrice consumate in mod fraudulos nu are caracterul unei activități de furnizare pentru a putea fi invocata o răspundere contractuala, întrucât acest tip de consum excede cadrului contractual.
Operatorul de rețea S.C. C. Distribuție S.A. este operatorul de măsurare a energiei electrice, este proprietara contorului si a energiei electrice tranzitate prin rețeaua acesteia si nu a reclamantei de azi, în speță nefiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, în lipsa unei dovezi ca bunul material diminuat sau degradat era proprietatea celui vătămat.
In ceea ce privește fondul cauzei, consideră pârâta că acțiunea urmează sa fie respinsa, motivat de faptul că răspunderea civila delictuala presupune identificarea exacta a persoanei care ar fi comis fapta aspect ce nu este dovedit in cauza.
In ceea ce privește contorul la care se face referire în acțiunea, pârâta a menționat că acesta nu se afla in incinta locuinței sale, ci este montat in spațiu public, unde are acces orice persoana, pârâta neavând posibilitatea sa asigure paza, astfel că nu poate răspunde pentru orice intervenție.
Consideră pârâta că acest contor trebuia montat in imobil, pentru a i se imputa o eventuala intervenție ca fiind personala, conform principiului prezumției de nevinovăție, cât si principiului ""in dubio pro reo " .
Nota de constatare prezentata de reclamanta, nesemnată și neînsușită de pârâtă, nu poate duce la concluzia ca a fost săvârșita o faptă de consum fraudulos, abilitarea legala având numai Biroul de Metrologie Legală.
Pârâta precizează că niciodată, cu ocazia verificărilor si citirilor lunare făcute, nu s-au invocat nereguli, iar cantitățile de energie electrica au fost facturate si achitate, menționând că din facturile emise in baza citirilor contorului, atât înainte de încheierea notei de constatare, cât si după, cantitățile de energie electrica înregistrate sunt chiar mult mai mici după înlocuirea contorului.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 si următoarele Cod proc civila.
In susținerea întâmpinării, pârâta a depus la dosar un set de înscrisuri ( f. 96-109).
La rândul său, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de parată.
Față de excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, s-a arătat că potrivit contractului încheiat intre părți, reclamanta și pârâta aveau drepturile și obligațiile arătate în cererea introductivă, reiterându-se situația de fapt prezentată în cererea de chemare în judecată.
Menționează ca acțiunea de verificare, respectiv control, efectuata de reprezentanții operatorului de distribuție la punctul de consum al paratului s-a derulat in conformitate cu prevederile art. 6, lit. d din Contractul cadru de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici, aprobat prin DECIZIE nr. 57 din 11 octombrie 1999 emisa de ANRE.
Reclamanta a arătat că verificările asupra instalației electrice si inventarierea receptoarelor electrice existente la locul de consum in cauza s-au efectuat in prezenta si cu acordul numitului Mamularu F., in calitate de administrator al societății parate, nota de constatare fiind însușita de către acesta prin semnătura.
În opinia reclamantei, încadrarea legala este de intervenție neautorizata necontrolata și intenționată în instalația operatorului de distribuție, iar baza legala pentru calcularea diferenței de consum o reprezintă Legea Energiei Electrice 123/2012 și Regulamentul de furnizare în domeniul energiei electrice aprobat prin HG 1007/2004 - art. 128.
Metoda de calcul folosită este cea a inventarierii receptoarelor electrice menționate pe Nota de constatare ( consumul fiind determinat însistem paușal înfuncție de puterea nominala a receptoarelor menționate pe nota de constatare șide durata de utilizare normala a acestora.)
Reclamanta a invocat practica judiciara, iar în temeiul art.223 Noul Cod de Procedura Civilă a solicitat judecarea în lipsa
In cursul cercetării judecătorești a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul părților și proba cu expertiză electroenergetică, raportul de expertiză fiind întocmit și completat de expert Nițipir V. ( f. 166-168, f. 179).
Analizând cu prioritate, potrivit art. 248 C.pr.civ., excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, în considerarea dispozițiilor legale incidente și prin raportare la materialul probator de la dosar, instanța reține următoarele:
De principiu, calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului si
cel care este titular al dreptului. Așadar, a determina calitatea juridică procesuală înseamnă a identifica atât persoana căreia legea îi acordă dreptul la acțiune în sens activ (legitimare activă), cât și persoana împotriva căreia acțiunea se îndreaptă (legitimare pasivă).
Ori, în speță, fața de temeiul juridic al cererii de chemare în judecată, respectiv răspunderea civilă contractuală –art. 1270 C.civ., instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată, întrucât verificarea calității procesuale se identifică cu verificarea uneia dintre condițiile răspunderii civile (aceea privind identitatea dintre persoana obligată contractual și persoana chemată în judecată).
Pe fondul cauzei, analizând prezenta acțiune prin raportare la materialul probator de la dosar și văzând dispozițiile legale incidente, instanța constată următoarele:
La data de 16.01.2014, reprezentanții C. Distribuție SA s-au deplasat la imobilul situat în loc. Scornicești, . și, urmare a constatării unor nereguli cu privire la măsurarea și contorizarea energiei electrice consumate efectiv, au întocmit nota de constatare NTL nr._ (f.10-11) și bonul de mișcare nr._ (f.12).
În prezența administratorului pârâtei – domnul Mamularu F., reprezentanții C. Distribuție SA au constatat următoarele deficiențe: “pe circuitul instalației consumator faza R indica 9,8 A, faza S 13,6 A, faza T 4,2 A, iar contorul in modul alternant indica R 2,5 A, S 13,6 A, T 2,5 A, ce făceau ca energia electrica consumata sa nu mai fie înregistrata in totalitate de C.”.
Cu aceeași ocazie, au fost inventariate receptoarele de energie electrică aflate în imobilul proprietatea pârâtului, stabilindu-se ulterior un consum fraudulos în valoare totala de 20.864.20 lei, evidențiat în factura nr._/ 28.02.2014 (f.16) .
Contrar susținerilor reclamantei, în sensul că în cauză sunt întrunite elementele răspunderii contractuale, sub aspectul obligației consumatorului – pârâta din prezenta de a nu interveni neautorizat asupra instalației operatorului de distribuție, din raportul de expertiză specialitatea electroenergetică întocmit în cauză de expert Nițipir V., astfel cum a fost completat, instanța reține că, deși din analiza notei de constatare și a bonului de mișcare a rezultat suspiciunea unui consum fraudulos de energie electrică, în realitate, nu au existat intervenții neautorizate asupra contorului electric, acesta, la data controlului având aplicate toate sigiliile, care se aflau în perfectă stare.
Mai mult, expertul a arătat că laboratorul de metrologie al . nu este autorizat de către Biroul Român de Metrologie Legală pentru expertizarea tehnică a contoarelor electrice, concluzionând că documentele emise în acest sens nu au valoarea unui mijloc de probă concludent într-un proces.
În fine, potrivit concluziilor raportului de expertiză de la dosar, instanța observă că anterior notei de constatare NTL nr._ consumul contorizat și facturat este cu 30% mai mare decât consumul ulterior, pe noul contor montat la locul respectiv de consum.
Ori, potrivit art. potrivit art. 90 alin. 2 din HG nr. 1007/2004, prin consumul fraudulos se înțelege: a) conectarea oricărui receptor sau a instalației de utilizare înainte de grupul de măsurare; b) orice intervenție în instalația electrica, ce afectează funcționarea corecta a grupului de măsurare, iar in cazul de fata, nu s-a dovedit ca s-ar fi efectuat intervenția respectivă.
În ceea ce privește paza juridica a instalației electrice, instanța reține ca potrivit contractului de furnizare a energiei electrice, pârâtul și-a asumat obligația de păstrare in stare intacta a contorului de deconectare, a plombelor metrologice si plombelor furnizorului de la capacul de borne, așa cum reiese din art. 87 lit. b) si art. 110 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004, dar noțiunea de pază juridică presupune un raport juridic in care exista o putere de folosința, direcție si control asupra lucrului si are importanta daca se dovedește ca aceasta a trecut asupra altuia.
Pe de alta parte, art. 86 alin. 1 lit. c) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004, instanța reține că furnizorul/operatorul de distribuție are dreptul sa recalculeze, împreuna cu consumatorul, consumul pentru o perioada anterioara, atunci când se constata defectarea contorului, durata pe care se face recalcularea și procedura de calcul urmând sa fie reglementate de autoritatea competenta.
În speță, aceasta condiție nu este îndeplinita pentru recalcularea energiei electrice deoarece nu s-a defectat contorul, modificările constatate cu ocazia întocmirii notei de constatare neafectând funcționarea acestui aparat, aspect constatat în urma expertizei efectuate în cauză.
În plus, instanța reține că potrivit art. 142 alin. 3 din același Regulament aprobat prin HG nr. 1007/2004, stabilirea consumului de energie electrica în sistem paușal este permisa doar pe durate de timp determinate, pentru consumatorii temporari sau în cazul unor locuri de consum cu puteri absorbite foarte mici (de regula sub 100 W), pentru care nu se justifica sau nu este posibila montarea unui grup de măsurare, în cazul defectării (indisponibilității) echipamentelor de măsurare, precum și în cazul consumului fraudulos de energie electrica.
In cauză, nu sunt îndeplinite nici condițiile prevăzute de textul mai sus menționat, expertul in raportul sau precizând ca nu a existat o sustragere de energie – consum fraudulos, fapt care rezultă de altfel si din media lunara a consumului înainte si după control.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, constatând că din probele de la dosar a rezultat neîndeplinirea condițiilor cerute de lege cu privire la existența unei intervenții neautorizate asupra instalației operatorului de distribuție, pentru antrenarea răspunderii contractuale a pârâtului, instanța va respinge ca neîntemeiată prezenta acțiune.
Cu aplicarea art. 453 C.p.civ., reținând culpa procesuală a reclamantei și la solicitarea pârâtului, instanța o va obliga pe reclamantă în favoarea pârâtului la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat
PENTRU ACESTE MOTIVE,
JUDECĂTORIA, ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată prin întâmpinare.
Respinge ca neîntemeiată acțiunea având ca obiect „pretenții”, formulată de reclamanta ., cu sediul ales in București, sector 2. ..10A. Clădirea C3, etaj 7, având cod unic de inregistrare RO2134968 în contradictoriu cu pârâta . (CUI_, număr de înmatriculare in Registrul Comerțului J_ ) având sediul in Oraș Scornicești, ..
Obligă reclamanta către pârâtă la plata sumei de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Slatina.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
C. O.R. M.
Red. O.C./Tehnored. P.C.
Ex. 4/ pag. 6
10.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 635/2016.... | Pretenţii. Sentința nr. 693/2016. Judecătoria SLATINA → |
|---|
