Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 155/2015. Judecătoria STREHAIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 155/2015 pronunțată de Judecătoria STREHAIA la data de 28-09-2015 în dosarul nr. 155/2015
Dosar nr._ stabilire program vizitare minor
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA STREHAIA
Sentința civilă minori și familie nr.155
Ședința publică de la 28.09.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. S.
Grefier D. M.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de reclamanta I. C. M., în contradictoriu cu pârâtul I. I. G., având ca obiect stabilire program vizitare minor și a cererii reconvenționale formulată de pârâtul I. I. G.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat Ș. G. pentru reclamantă și pârâtul, lipsind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care s-a luat din oficiu un interogatoriu pârâtului.
Avocat Ș. G. pentru reclamantă solicită admiterea probei cu martora C. A..
Instanța consideră inutilă proba testimonială având in vedere susținerile pârâtului la interogatoriu.
Pârâtul I. I. G., solicită încuviințarea probei testimoniale cu martorii C. V. și U. V., pentru a face dovada celor susținute în cererea reconvențională.
Instanța respinge ca inutilă cauzei proba testimonială întrucât pârâtul la interogatoriu a afirmat că este de acord cu durata programului de vizitare a minorilor de către reclamantă .
Se declară încheiată cercetarea procesului și se acordă cuvântul pentru dezbateri.
Av. Ș. G. pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtului a-i permite reclamantei să aibă legături personale cu minorii, doua weekend-uri pe lună, o săptămână în vacanța de iarnă și o lună jumătate în vacanța de vară, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul având cuvântul precizează că este de acord să-i permită reclamantei să aibă legături personale cu minorii, însă la domiciliul său.
I N S T A N T A
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia, la data de 17.06.2015, sub nr._, reclamanta I. C. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul I. I. G., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună a avea legături personale cu minorii I. D. M., născută la data de 17.01.2008 și I. G., născut la data de 07.04.2009, la domiciliul părinților săi din comuna Florești, .: doua weekend-uri pe lună, o săptămână în vacanța de iarnă și o lună jumătate în vacanța de vară. În motivarea cererii, reclamanta a arătat că din relația de căsătorie cu pârâtul a rezultat minorii I. D. M., născută la data de 17.01.2008 și I. G., născut la data de 07.04.2009. Prin sentința de divorț nr.86/27.04.2015 pronunțată de Judecătoria Strehaia, s-a dispus exercitarea autorității părintești cu privire la cei doi minori exclusiv de către pârât și a fost stabilită locuința minorilor la domiciliul pârâtului, iar reclamanta a fost obligată la plata unei pensii lunare de întreținere în cuantum de 110 lei lunar pentru fiecare minor. A motivat că pârâtul le interzice minorilor să aibă legături personale cu ea și în acest sens a promovat prezenta acțiune..
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
La dosarul cauzei s-au depus: împuternicire avocațială nr.28/17.06.2015, chitanță taxă de timbru, copie s.c.nr.86/27.04.2015 a Judecătoriei Strehaia.
Reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și proba testimoniala cu martora C. A..
Pârâtul a formulat în cauză întâmpinare și cerere reconvențională, la data de 13.07 2015, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și admiterea cererii reconvenționale, pentru următoarele considerente:
A susținut că este de acord ca reclamanta să viziteze minorii, însă, solicită ca legăturile cu aceștia să se desfășoare la domiciliul său, in comuna Florești, . prezenta sa, aceștia având o vârsta fragedă, ceea ce implică un anumit program referitor la modul de hrană ,de condițiile materiale adecvate pentru creștere și educare, iar schimbarea bruscă a mediului de viață al minorilor poate avea influențe negative de natură psihologică asupra acestora în condițiile in care minorii nu sunt atașați de bunicii materni si nici nu au fost vreodată, aceștia nu s-au implicat niciodată și nici nu au manifestat interes în crearea unei relații apropiate și de atașament față de cei minori.
Mai mult, așa cum reiese și din ancheta socială efectuată în cadrul acțiunii de divorț reiese faptul că la domiciliul bunicilor materni nu sunt condiții materiale adecvate, respectiv utilitățile minime necesare pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a minorilor( apă curentă, canalizare, spațiu insuficient în locuință) fiind vorba de doi minori, fată și băiat, având fiecare propriile nevoi specifice vârstei, chiar și pentru perioada de timp scurtă, solicitată de reclamantă.
De asemenea, consideră că ar fi necesară și oportună, având în vedere interesul superior al minorilor, ca vizitarea să se facă la domiciliul său deoarece reclamanta și la momentul actual se află în străinătate, la o adresa pe care refuză să o comunice.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea și cererea reconvențională pe prevederile art. 205 si 209 din Codul de Procedura Civila precum si pe prevederile Legii 272/ 2004 privind protecția si promovarea drepturilor copilului.
Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele:
Reclamanta și pârâtul au fost căsătoriți, căsătoria fiind desfăcută prin sentința civilă nr.86//27.04.2015, pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr._ . Din relațiile de căsătorie au rezultat doi copii minori, I. D. M., născută la data de 17.01.2008 și I. G., născut la data de 07.04.2009. Instanța a stabilit domiciliul minorilor la tată, autoritatea părintească să fie exercitată de către tată, iar mama a fost obligat la plata unei pensii lunare de întreținere în favoarea minorilor în cuantum de 110 lei.
Reclamanta solicită ca prin sentința ce se va pronunța instanța să încuviințeze a avea legături personale cu minorii I. D. M. și I. A. G. la domiciliul părinților ei în comuna Florești, . program; doua weekend-uri pe lună, o săptămână în vacanța de iarnă și o lună jumătate în vacanța de vară plus de câte ori vor dori minorii.
În drept, referitor la dreptul părintelui de a avea legături personale cu minorul, art. 401 cod civil prevede că, după divorț, părinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta.
Totodată, art. 496 alin. 5 Cod civil, prevede că părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului. În cazul în care părintele la care se afla copilul împiedică sau interzice celuilalt părinte exercitarea drepturilor sale, se pot lua de către instanță măsuri ca acesta din urmă să-și păstreze legăturile personale cu copilul.
De asemenea, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, copilul are dreptul a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care a dezvoltat legături de atașament. Conform art. 2 alin. 3 din Legea nr. 272/2004 „Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești”.
Din corelarea acestor dispoziții legale, se deduce că nu numai părintele este îndreptățit la a avea legături personale cu copilul său, ci și copilului îi este recunoscut dreptul de a menține legături cu ambii părinți, atâta timp cât aceste legături nu sunt contrare interesului său.
Instanța are în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care în aplicarea art. 8 al Convenției a statuat, în cauza Monory contra României (Hotărârea din 5 aprilie 2005) că relația dintre părinți și copii intră în sfera vieții de familie, în sensul art. 8 din Convenție. Posibilitatea părintelui și a copilului de a se bucura reciproc de compania celuilalt reprezintă un element fundamental al vieții de familie, iar măsurile care stânjenesc această posibilitate reprezintă o ingerință în dreptul protejat de art. 8 din Convenție, deci trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de paragraful 2, respectiv amestecul să fie prevăzut în lege, să fie necesar într-o societate democratică (...) pentru protejarea drepturilor și libertăților altora.
Numai în ipoteza în care contactele cu părinții riscă să amenințe interesul superior al copilului sau să îi încalce drepturile, autoritățile naționale trebuie să vegheze la respectarea unui raport de proporționalitate între ele (Hotarârea din 22.06.2004 pronunțată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în cauza Pini si Bertani si Manera si Atripaldi împotriva României).
Modalitățile concrete de realizare a acestui drept constau în vizitarea copilului la domiciliul părintelui unde i s-a stabilit locuința statornică, lăsarea copilului în vizită la domiciliul celuilalt părinte, vizitarea copilului la școală, petrecerea vacanțelor școlare la ambii părinți.
Pârâtul, la interogatoriu, a declarat că este de acord ca reclamanta să aibă legături personale cu minorii pe durata de timp solicitată de către aceasta însă nu este de acord cu locul unde se vor desfășura aceste legături, solicitând ca legăturile personale dintre reclamantă si minori să aibă loc la locuința sa care este și a părinților săi.
Această solicitare a paratului, motivată de faptul că aceștia minorii au o vârsta fragedă, ceea ce implică un anumit program referitor la modul de hrană ,de condițiile materiale adecvate pentru creștere și educare, iar schimbarea bruscă a mediului de viață al minorilor poate avea influențe negative de natură psihologică asupra acestora în condițiile in care minorii nu sunt atașați de bunicii materni si nici nu au fost vreodată, aceștia nu s-au implicat niciodată și nici nu au manifestat interes în crearea unei relații apropiate și de atașament față de cei minori, este neîntemeiată.
Este în interesul superior al minorilor ca aceștia să mențină relațiile cu ambii părinți după separarea acestora, modalitatea în care instanța stabilește programul de legături personale trebuie să aibă în vedere crearea unei posibilități concrete de realizare a contactului părintelui cu minorul ținând seama de vârsta minorilor, de faptul ca efectiv de creșterea acestora s-a ocupat reclamanta și în principal de afecțiunea care a existat între mamă și minori o lungă perioadă de timp, afecțiune care în prezent s-a diminuat considerabil datorită faptului ca părăsirea domiciliului comun de către reclamantă s-a datorat atitudinii violente a pârâtului, după cum s-a reținut cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr86/2015 a Judecătoriei Strehaia. O altă soluție ar lipsi de conținut și instituția exercitării autorității părintești în comun, părintele la care nu a fost stabilită locuința minorului fiind pus practic în imposibilitatea de a participa activ la creșterea și educarea copilului, de a se implica în decizii ce privesc evoluția personală a acestuia.
Interesul superior al minorilor este așadar de a menține efectiv relațiile cu mama lor, într-un mediu independent de influența tatălui, de a se integra și în familia mamei.
Dată fiind tensiunea existentă între părți, instanța apreciază că numai în condițiile în care reclamanta ar putea lua minorii pe perioade scurte din locuința paratului, relațiile afective se pot dezvolta corespunzător, conducând la o relație mamă – fii normală. Dacă însă părintele exercită abuziv dreptul de a avea legături cu minorii, se va putea solicita încetarea tulburării, însă, atât timp cât o asemenea situație nu există, limitarea anticipată a acestui drept nu este justificată.
În consecință instanța va admite în parte, ca întemeiată, în parte acțiunea civilă, va respinge, în consecință, ca neîntemeiată cererea reconvențională și va încuviința ca mama reclamantă să aibă legături personale cu minorii I. D. M. și I. G., în prima și ultima săptămână a fiecărei luni, de sâmbătă - orele 12,00, până duminică - orele 16,00; prima lună în perioada vacanței de vară; o săptămână din vacanța de iarnă, care să nu coincidă cu sărbătorile de Anul Nou, în toate cazurile legăturile personale având loc la locuința bunicilor materni ai minorilor în localitatea Florești satul Zegujani.
Cu privire la cererile de acordarea a cheltuielilor de judecată formulate de părți, cheltuieli ce reprezintă taxa judiciară de timbru achitată de către reclamantă si datorată pentru cererea de chemare in judecată respectiv taxa judiciară de timbru achitată de către pârât si datorată pentru cererea reconvențională, instanța în temeiul art.453 alin 2 c.p.civ le va compensa întrucât admite în parte acțiunea civilă si respinge cererea reconvențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta I. C. M., cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la familia C. T. comuna Florești, ., în contradictoriu cu pârâtul I. I. G., domiciliat în comuna Florești, ., având ca obiect stabilire program vizitare minor.
Încuviințează ca mama reclamantă să aibă legături personale cu minorii I. D. M. născută la data de 17.01.2008 și I. G. născut la data de 07.04.2009, în prima și ultima săptămână a fiecărei luni, de sâmbătă - orele 12,00, până duminică - orele 16,00; prima lună în perioada vacanței de vară; o săptămână din vacanța de iarnă, care să nu coincidă cu sărbătorile de Anul Nou, în toate cazurile legăturile personale având loc la locuința bunicilor materni ai minorilor, în localitatea Florești satul Zegujani.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâtul I. I. G..
Compensează cheltuielile de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 septembrie 2015.
PREȘEDINTE GREFIER
V. S. D. M.
Red.VS./Teh DG
4 ex./13.10.2015
Operator date 4338.
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 158/2015. Judecătoria STREHAIA | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 190/2015.... → |
|---|
