Plângere contravenţională. Sentința nr. 1163/2015. Judecătoria SUCEAVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1163/2015 pronunțată de Judecătoria SUCEAVA la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 1163/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1163
Ședința publică din 23 ianuarie 2015
Președinte: B. C.
Grefier: D. M.
La ordine, judecarea plângerii contravenționale formulate de petentul A. G. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 20.10.2013 de I.P.J. Suceava, intervenienți forțați fiind M. M. și S.C. O. S.A.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat Semaca I. pentru petent și martorul Z. L., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
În baza art. 311 Cod procedură civilă, sub prestare de jurământ, a fost audiat martorul Z. L., susținerile acesteia fiind consemnate în proces verbal separat atașat la dosar.
Av. Semaca I., pentru petent, depune la dosar 2 planșe foto, precizând că renunță la proba cu expertiză solicitată și nu mai are de formulat alte cereri de probe.
Instanța ia act că petentul a renunțat la proba cu expertiză și, în baza art. 244 C.p.c., constată terminată cercetarea procesului și, în baza art. 392 C.p.c., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Av.Semaca I., pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea procesului verbal de contravenție, ca fiind netemeinic și nelegal, fapta contravențională descrisă nefiind în concordanță cu realitatea, fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 Cod procedură civilă, instanța închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
JUDECĂTORIA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.11.2013, sub numărul de dosar_, petentul A. G. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 20.10.2013 de agent constatator O. M. din cadrul IPJ Suceava – Serviciul Rutier prin care a fost sancționat cu avertisment și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile.
În motivarea plângerii,petentul A. G. a arătat în esență că la data de 9.10.2013 circula cu microbuzul încărcat cu călători, cu nr. de înmatriculare_ pe ruta Suceava – Rădăuți, iar la ieșirea din Suceava, după hipermarketul SELLGROS, de pe banda de ieșire din parcarea hipermarketului a pătruns pe banda sa de circulație, fără să i acorde prioritate, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, autoturism „școală”, fapt care l-a determinat să efectueze o manevră de evitare prin depășirea acestuia, manevră în urma căreia a fost acroșat de autoturismul „școală” în partea dreaptă, iar în urma evenimentului au rezultat doar mici pagube materiale.
A mai arătat petentul că autoturismul era condus de către o elevă, iar instructorul era o doamnă care se afla pe partea dreaptă.
Mai precizează petentul că procesul verbal contestat este nelegal și netemeinic întrucât modul de producere al evenimentului a fost descris eronat, el nefăcând nicio manevră de depășire, ci doar a efectuat o manevră de evitare laterală a unui autovehicul „Școală”, vehicul care a pătruns pe banda de mers fără a-i acorda prioritate, manevră prin care a încercat să nu pună în pericol siguranța pasagerilor.
Plângerea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei, conform art. 19 din O.U.G. nr. 80/2013.
În dovedire, petentul a atașat plângerii în copie, procesul-verbal de contravenție contestat (fila 7).
La data de 10 martie 2014, intimatul IPJ Suceava a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca nefondată și menținea procesului verbal de contravenție și, implicit, sancțiunea aplicată.
În motivarea întâmpinării intimata a arătat că la data de 20.10.2013, în jurul orelor 19,15 petentul a fost sancționat contravențional cu avertisment, aplicându-i-se totodată și măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile, în baza art. 101 alin. 3 lit. a) din O.U.G. nr. 195/2002, constând în aceea că în ziua de 08.10.2013, ora 14.00, în timp ce conducea autovehiculul marca VW cu nr. de înmatriculare_, pe .. Suceava, din direcția Mopan spre Selgros, iar după hipermarketul Selgros a efectuat manevra de depășire a autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare_, iar la revenirea pe banda de circulație inițială, fapt pentru care a intrat în coliziune cu autoturismul cu nr._, rezultând pagube materiale, faptă prev. de art. 118 lit. d) din H.G. nr. 1391/2006.
A mai arătat că susținerile petentului nu sunt întemeiate întrucât din verificările efectuate și din raportul agentului constatator, la data de 08.08.2013, la sediul Poliției mun. Suceava s-a prezentat numita M. M., care a declarat că, în jurul orelor 14,00, a fost implicată într-un accident rutier soldat cu pagube materiale, pe .. Suceava, în calitate de instructor auto aflat în procesul de instruire, cu auto marca BMW cu nr. de înmatriculare_, cu inscripția „ȘCOALA”.
Mai precizează că procesul verbal contestat îndeplinește toate condițiile de fond și formă impuse de art. 16 alin. 6 din O.U.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională cu respectarea prevederilor legale.
Mai arată că petentul nu a făcut până în prezent proba contrarie a celor constatate și consemnate în procesul verbal de contravenție așa cum se prevede art. 1169 cod procedură civilă.
La solicitarea instanței a fost înaintată documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție ( filele 30 – 38 dosar).
La termenul din 5 septembrie 2014, în conformitate cu disp. art. 33 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 coroborat cu art. 119 din O.U.G. nr. 195/2002 a fost introdusă în cauză în calitate de intervenient forțat M. M. și asiguratorul S.C. asigurare O. S.A.
Instanța a administrat la solicitarea părților, proba cu înscrisurile depuse la dosar, iar la solicitarea petentului proba cu interogatoriul intervenientei M. M. (filele 64 – 65 dosar) și proba cu martori, fiind audiați în calitate de martori numiții Z. L. și Z. Livinia (fila 66, 74 dosar) și a luat act că la termenul de astăzi petentul a renunțat la proba cu expertiză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 20.10.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu avertisment și i s-a aplicat, totodată, și măsura complementară de suspendare a dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile, reținându-se în sarcina sa că la data respectivă, ora 14.00, în timp ce conducea autovehiculul marca VW cu nr. de înmatriculare_, pe .. Suceava, din direcția Mopan spre Selgros, a efectuat manevra de depășire a autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare_, iar la revenirea pe banda de circulație inițială nu s-a asigurat corespunzător, motiv pentru care a intrat în coliziune cu autoturismul depășit, rezultând pagube materiale.
Fapta a fost încadrată în dispozițiile art. 118 lit. d) din H.G. nr. 1391/2006.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat . nr._ din data de 20.10.2013, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului a fost descrisă suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunii corespunzătoare.
Prin plângerea formulată, petentul nu aduce critici cu privire la legalitatea procesului verbal de contravenție.
Cât privește temeinicia, instanța reține că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil.
Instanța reține că petentul a înțeles să conteste temeinicia procesului verbal, arătând că nu a efectuat o manevră de depășire, ci de evitare a coliziunii cu autoturismul „Școală” care i-ar fi ieșit în cale fără să se asigure.
La solicitarea petentului, au fost administrate probe, respectiv declarații de martori și interogatoriul intervenientei.
Analizând probatoriul administrat în cauză la solicitarea petentului, instanța reține că depășirea a avut loc în timp ce autoturismul „Școală” se afla pe banda de mers spre gara Ițcani și nu pe banda de rezervă destinată autoturismelor ce ies din parcarea Selgros, petentul efectuând manevra de depășire pe linia continuă și, întrucât de pe contrasens venea un autoturism a grăbit revenirea pe propriul sens de mers, moment în care a acroșat partea din față stânga a autoturismului „Școală”.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din același act normativ – care permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea care se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția de valabilitate a procesului-verbal nu a fost răsturnată – precum și în raport de cele învederate în procesul-verbal, instanța reține că nu se justifică o reindividualizare a sancțiunii.
Astfel, în ceea ce privește fapta constând în depășire nepermisă, se impune a fi avut în vedere faptul că pericolul social este unul important, fapta fiind de natură a periclita siguranța circulației pe drumurile publice.
Instanța va menține, pe cale de consecință, sancțiunile aplicate de către agentul constatator ca fiind legale și proporționale cu pericolul concret al faptei petentului.
Prin urmare, dat fiind cele expuse mai sus, instanța va respinge plângerea formulată de către petentul A. G. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A. G., CNP_, cu domiciliul în com. Rădășeni, ., jud. Suceava, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 20.10.2013 de I.P.J. Suceava, intervenienți forțați fiind M. M., CNP_, cu domiciliul în oraș Salcea, Calea Sucevei nr. 110, jud. Suceava, și S.C. O. S.A.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Suceava.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.02.2015.
Președinte, Grefier,
Red. BC/tehn DM
4 ex./2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 1166/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1171/2015. Judecătoria... → |
|---|
