Acţiune în constatare. Sentința nr. 1106/2015. Judecătoria TÂRGU NEAMŢ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1106/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU NEAMŢ la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 1106
Dosar nr._ perfectare vânzare-cumpărare
Cod operator 3076
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TÎRGU N.
JIUDETUL N.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1106
Ședința publică din data de 29 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - V. A. - Judecător
Grefier – M. C.
La ordine venind spre soluționare cauza civilă formulată cauza civilă formulată de către reclamanta S. GH. G. G., în contradictoriu cu pârâțiiS. GH. G., S. I. P., S. N., S. I. V. S.,A. A. F., I. A. M., având ca obiect perfectare vânzare-cumpărare.
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în încheierea de ședința publică din data de 15.04.2015 ,susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată,care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dispunându-se amânarea pronunțării pentru astăzi, 29.04.2015
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele;
Constată că prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ reclamanta S. Gh.G.-G. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții S. I.P., S. N., S. I.V. S., S. Gh.G., A. A.F. și I. A.M. să se constate perfectă vânzarea intervenită între ei cu privire la două suprafațe de teren, de 4050 mp și 5000 m.p., ambele fiind situate în intravilanul comunei Timișești, județul N..
În motivare a arătat că, la data de 21.05.2009 a cumpărat de la bunica ei, S. M., cele două suprafețe de teren arabil intravilan D., Timișești, 4050 mp în sola 41, . 5000 mp, sola 2, . fiind înscris în titlul de proprietate nr. 66/617/19.02.1998; că s-a încheiat un act sub semnătura privată privind suprafața de 4045mp., cu suma de 1500 lei și suprafața de 5000 mp. pentru suma de 3000 lei, urmând să încheie act autentic, dar că, la data de 18.03.2012 vânzătoarea a decedat, astfel că i-a chemat în judecată ca pârâți pe urmașii defunctei S. I. M..
Menționează reclamanta în continuarea cererii sale că a intrat în stăpânirea terenului și intenționează să construiască pe acesta, astfel că a formulat acțiunea de față prin care a solicitat ca în contradictoriu cu moștenitorii defunctei să se constate perfectă vânzarea intervenită între ea și autoarea pârâților.
În drept s-au invocat prevederile art.1169, art. 1179 si 1669 N.C.Civil.
În dovedirea acțiunii a propus proba cu martori și a depus la dosar următoarele înscrisuri în copie certificată „conform cu originalul”: înscrisul sub semnătură privată întocmit la vânzare, T.P. 66/617/19.02.1998, certificat de atestare fiscală documentații cadastrale pentru cele 2 terenuri, copii după actul de identitate, certificate de stare civilă, anexa 24 după defuncta S. M..
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii pe cale de excepție, invocând autoritatea de luctru judecat întrucât, susțin ei, aceeași reclamantă a chemat în judecată pe părinții săi, S. Gh.G. și S. A.E.(L.) pentru perfectarea vîhzării-cumpărării unei case de locuit, anexe gospodărești și a suprafeței de 4oo m.p. teren aferent acestora, imobil situat în intravilanul satului D.-Timișești. Prin aceeași cerere, reclamanta a chemat în judecată și pe S. M., bunica ei și a solicitat să se perfecteze vînzarea-cumpărarea celor două suprafețe de teren de 4050 m.p. și 5000 mp care fac obictul acțiunii de față
Prin sentința civilă nr.1647/11 august 2011, definitivă și irevocabilă, instanța a admis în parte acțiunea reclamantei și a perfectat vînzarea-cumpărărea intervenită între ea și părinții săi și s-a respins ca nefondat capătul de cerere privind constatarea vânzării dintre ea și bunica sa cu privire la cele două suprafețe de teren, cu motivarea referitoare la capătul de cerere respins că reclamanta nu a depus la dosar înscrisurile sub semnătură privată doveditoare cu privire la acestă vânzare.
La data pronunțării acestei sentințe - 11 08 2011, bunica reclamantei trăia, aceasta a decedat la 18 03 2012, dar cu toate acestea reclamanta nu a depus la dosar cele două înscrisuri pe care a pretins că le-a încheiat cu bunica sa, așa cum nu le-a depus nici la dosarul acțiunii de față, susținând că înscrisurile au fost pierdute.
În dovedire s-a depus atașat la întâmpinare copia sentinței cu privire la care a invocat autoritatea de lucru judecat.
Ulterior, printr-un memoriu, în completarea întâmpinării, toți pârâții au solicitat din nou respingerea acțiunii pe cale de excepție întrucât anterior reclamanta a solicitat instanței să se constate vânzarea celor două suprafețe de teren, iar prin sentința civilă nr. 1647 din 11 august 2011 a judecătoriei Tg. N. a fost respinsă acțiunea de perfectare a vânzării pentru aceste terenuri.
Reclamanta nu a putut prezenta la dosarul menționat înscrisul sub semnătură privată în baza căreia pretindea că ar fi cumpărat terenul la 21 mai 2009 și nu l-a prezentat pentru simplul fapt că nu exista un astfel de înscris; dacă ar fi existat evident că era în interesul acesteia să-l fi prezentat.
Nu se pune nici problema că s-a neglijat sau că s-a omis a se depune la dosar, căci dacă ar fi fost așa, ar fi atacat susmenționata sentință cu recurs și ar fi prezentat eventual în recurs înscrisul; ori hotărârea a fost acceptată de reclamantă și a rămas definitivă și irevocabilă.
Înscrisul ce se în prezentul dosar nu poartă semnătura defunctei S. M., acest înscris a fost întocmit în 2011, retroactiv (la 2 ani după data de 21 mai 2009 când se pretinde a fi întocmit), iar semnătura defunctei vânzătoare a fost falsificată de S. E. - mama reclamantei, că nu numai înscrisurile dar și schița în baza căreia se pretinde că ar fi cumpărat terenul este întocmită cu rea credință și în scopul de a ocupa abuziv parte din terenul cumpărat de la defuncta S. M. de către unul dintre moștenitori, conform cu sentința civilă nr. 2122 din 8 octombrie 2009 a Judecătoriei Tg. N. {dosar_ al Judecătoriei Tg. N.).Reaua credință rezultă foarte clar din compararea schiței pe care însăși reclamanta a depus-o în dosarul anterior nr._ al Judecătoriei Tg. N. cu schița ce o depune în prezentul dosar, unind trupul de 400 mp proprietatea reclamantei cu trupul de teren rămas nevândut de defuncta S. M. și pe care pretinde în mod nejustificat că l-ar fi cumpărat prin prezenta acțiune.
Au denunțat înscrisul prezentat de reclamantă ca fiind fals, iar pentru dovedirea falsului au solicitat efectuarea unei expertise dactiloscopice, ulterior renunțând la acestă probă pentru că nu se poate efectua expertiză pe copia unui înscris, trebuie depus exemplarul original.
Excepția autoritățiid e lucru judecat a fost respinsă de instanță întrucât s-a apreciat că nu există identitate de părți, iar în plus, dacă reclamanta va putea dovedi în acțiunea de față faptul vânzării și va depune actul sub semnătură privată, iar această probă se coroborează cu celelalte probe de la dosar, nu este autoritate de lucru judecat.
Reclamanta nu a depus la doar actul, a solicitat audierea de martori, iar pârâții nu s-au opus.
În cauză s-au audiat martorii propuși de părți.
Analizând probele dosrului constată că acțiunea reclamantei nu este întemeiată și urmează a se respinge din următoarele considerente.
Reclamanta a susținut prin acțiunea de față că a cumpărat în anul 2009 de la bunica ei, S. M., decedată ulterior cumpărării, în anul 2012, două suprafețe de teren situate în intravilanul satului D. din . sens reclamanta depunând la dosar copia unui înscris sub semnătură privată pretinzând că acesta a fost întocmit la data încheierii convenției de vânzare cu privire la teren.
De fapt, actul pretins a fi încheiat de reclamantă cu bunica sa, a fost o promisiune de vânzare pentru că transferul proprietății asupra terenului nu poate opera decât în condiițile și în forma prevpzută de lege.
Promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare este o convenție prin care părțile se obligă să încheie în viitor un contract de vânzare cumparare, astfel că obiectul îl reprezintă obligația de a face, respectiv de a încheia în viitor actul de vânzare cumparare și nu obligația de a da, spre deosebire de contractul de vânzare cumpărare, unde obiectul prestației vânzatorului este de a preda bunul, iar obiectul prestatței cumparatorului este de a plăti prețul.
Actul întocmit trebuie analizat cu privire la condițiile de validitate, respectiv capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții ce se obligă, un obiect determinat și o cauză licită.
Art.1669 din codul civil prevede cu privire la promisiunea de vânzare și promisiunea de cumpărare:
„(1) Când una dintre părțile care au încheiate promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.”
De asemenea, art.1244 din codul civil prevede că: “ În afara altor cazuri prevăzute de lege, trebuie să fie încheiate prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute, convențiile care strămută sau constituie drepturi reale care urmează a fi înscrise în cartea funciară“.
Pârâții, prezenți în instanță, au contestat faptul că S. M. ar fi vândut teren nepoatei sale, reclamantă în această cauză și au dovedit cu martori că această vânzare nu putea avea loc întrucât reclamanta a fost mai mult plecată de acasă, a lucrat în străinătate, iar între S. M. și fiul ei, tatăl reclamantei, cu care stă în aceeași curte, relațiile au fost permanent tensionate. În plus, martorii reclamantei, Iacoboie V. și I. V. au declarat că ei știu despre vânzare întrucât, susține Iacoboie V., în anul 2009 el a săpat o fântână în curte la S. G., tatăl reclamantei și a auzit când bătrâna S. M. se văita că nu are bani și că ar vinde niște teren ; că reclamanta S. G. a cerut bani împrumut de la mama lui, I. V., 3000 lei, iar aceasta i-a dat banii de care avea nevoie pentru a cumpăra teren. Martora I. V. a pretins că i-a împrumutat reclamantei 3000 lei pentru ca aceasta să cumpere de la S. M., 20 de prăjini de teren din intravilan și 28 din extravilan și că știe că terenul a costat în total 4500 lei, ea a semnat și actul întocmit la vânzare și că terenul este în grija părinților reclamantei din anul 2009, ei îl cultivă. A precizat că ei i s-a restituit împrumutul, că s-a întocmit act de împrumut și ea l-a semnat, dar că nu poate depune înscrisul.
Se reține din declarația martorilor audiați la cererea părților că atât reclamanta cât și tatăl ei au lucrat mai mulți ani în străinătate, astfel că nu se poate accepta declarația martorilor reclamantei că reclamanta nu ar fi avut bani să cumpere terenului și că a împrunutat banii de la o bătrână (mama martorului care săpa fântâna) declarația este neverosimilă și va fi înlăturată. De asemenea, se reține că martorii pârâților au declarat că S. M. se gospodărea împreună cu fiul ei, I., chiar dacă acesta era căsătorit, fiind fiu din a doua căsătorie a sa și că aceasta nu se înțelegea prea bine cu fiul ei G., tatăl reclamantei, că nu se știe de vreo vânzare făcută în timpul vieții de bătrână către nepoata sa.
Chiar dacă reclamanta a pretins că a pierdut originalul actului sub semnătură privată cu privire la pretinsa vânzare a terenului, semnătura de la rubrica vânzător din copia depusă la dosar nu seamnănă cu cea de pe actul de identitate al vânzătoarei, iar din celelalte probe administrate în cauză, declarațiile de martori, nu se confirmă această vânzare.
Dacă reclamanta ar fi achitat prețul terenului din anul 2009 ar fi stăruit în întocmirea actului autentic în timpul vieții bunicii sale, sau ar fi întocmit un nou înscris cu bunica sa dacă într-adevăr acestă vânzare ar fi avut loc.
Având în vedere că reclamanta nu a dovedit acțiunea, urmnază ca a se respinge, iar în baza art.451 și 453 din codul de proc. civilă reclamanta va fi obligată să plătească pârâților cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea pentru perfectarea vânzării de bunuri imobile formulată de reclamanta S. Gh.G.-G., cu domiciliul la fam. S. G. din comuna Timișești, ., în contradictoriu cu pârâții S. I.P., S. N., S. I.V. S., S. Gh.G., A. A.F., toți cu domiciliul în comuna Timișești, ., și I. A.M. cu domiciliul în Tg. N., Aleea Zimbrului, .. B, . .
Obligă pe reclamantă să plătească pârâților S. N., S. I.P. și S. I.V. S. 1000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul pentru avocat.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Tg.N..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.04.2015.
Președinte, Grefier,
V. A. M. C.
Pentru judecător aflat în CO
Semnează președintele instanței
I. T.
Red.V.A./18.06.2015
Tehnored.M.C./23.06.2015
Ex.-9-
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 994/2015.... → |
|---|
