Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 133/2016. Judecătoria TURDA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 133/2016 pronunțată de Judecătoria TURDA la data de 18-01-2016 în dosarul nr. 133/2016
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA T.
Operator de date cu caracter personal nr. 3186
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar civil nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 133/2016
Ședința publică din 18 Ianuarie 2016
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: C.-M. B.
Grefier: C.-I. B.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul M. D. și pe pârâta C. D. R., având ca obiect partaj bunuri comune și hotărâre care să țină loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul av. R. V. și pârâta prin av. A. L..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Se constată că reclamantul a comunicat la dosar dovada achitării diferenței de onorariu pentru experți.
Reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat și incidente de soluționat, în baza art. 392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile în fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost extinsă și modificată cu cele 6 petite. Arată că nu mai pune concluzii cu privire la petitele 1 și 3 din modificarea și extinderea de acțiune, având în vedere că nu există opoziție cu privire la aceste petite, rămânând în discuție doar modalitatea de partaj. Precizează că reclamantul solicită sistarea comunității de bunuri în sensul atribuirii întregului apartament pe seama sa, condiționat de achitarea sultei pe seama pârâtei. Solicită instanței să se raporteze la valorile din ultima expertiză, valori în funcție de care solicită instanței să stabilească sulta, reclamantul făcând dovada că are disponibilități bănești pentru a o achita. Cu privire la solicitarea făcută de către pârâtă prin întâmpinare de a-i fi atribuit imobilul arată că nu contestă faptul că pârâta locuiește în imobil însă, din discuțiile purtate, a înțeles că pârâta nu dispune de o asemenea sumă de bani pentru a putea plăti sulta, nefăcându-se nici dovadă în acest sens. Cu privire la cheltuielile de judecată solicită compensarea onorariilor de avocat, solicitând instanței să facă o apreciere reprezentând celelalte cheltuieli reprezentând taxă de timbru și onorarii pentru experți, urmând a fi egalizat aportul celor două părți având în vedere că promovarea și soluționarea unui astfel de tip de acțiune profită în egală măsură celor două părți.
Reprezentanta pârâtei arată că, așa cum a indicat prin întâmpinare, pârâta a fost de acord de la bun început ca apartamentul să fie atribuit reclamantului, arătând că nu are posibilitatea de a-i achita acestuia o sultă. De altfel, toate negocierile purtate până la promovarea cererii de chemare în judecată s-au discutat pe această variantă. Menționează că inițial pârâta a solicitat suma de 10.000 Euro apreciind că este rezonabilă, reclamantul a oferit doar 8.000 Euro, sumă cu care pârâta ar fi fost de acord doar pentru evitarea litigiului, însă ulterior a fost retrasă și această ofertă. Susține că pârâta este de acord cu admiterea acțiunii, solicitând ca instanța să stabilească un termen până la care sulta să fie plătită. Cu privire la cheltuielile de judecată, având în vedere cele mai sus expuse, apreciază că se impune ca acestea să cadă doar în sarcina reclamantului.
Reprezentantul reclamantului confirmă existența negocierilor însă, legat de cheltuieli, nu apreciază că retragerea ofertei reclamantului ar putea avea ca și consecință juridică exonerarea pârâtei de la achitarea părții care îi revine.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 29.01.2014, sub dosar civil nr._, ulterior extinsă și modificată (f. 18-19) reclamantul M. D., în contradictoriu cu pârâtele S. E. și C. D., a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care:
1. Să oblige pârâta S. E. să recunoască pe seama sa și a pârâtei C. D. dreptul de proprietate dobândit prin contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată din data de 25.10.1998 asupra imobilului înscris în CF nr._-C1-U8 Câmpia Turzii (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4630 Câmpia Turzii), nr. top. 1761/S/XIII, constând în apartament compus din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, baie, antreu, pivniță în suprafața utilă de 41,75 mp, cu cota părților comune indivize aferente de 5,60/100 parte din clădirea executată pe terenul din CF colectivă nr._ Câmpia Turzii, nr. top. 1761, în suprafață de 491 mp, din care cota de 27,50/491 parte din teren în proprietate și să încheie cu aceștia act apt de întabulare, iar în caz contrar să pronunțe o sentință care să țină loc de act autentic;
2. Să dispună întabularea dreptului lor de proprietate în cartea funciară, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare;
3. Să constate că în timpul căsătoriei cu pârâta C. D. a dobândit prin cumpărare, cu contribuție egală, imobilul înscris în CF nr._-C1-U8 Câmpia Turzii (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4630 Câmpia Turzii), nr. top. 1761/S/XIII, constând în apartament compus din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, baie, antreu, pivniță în suprafața utilă de 41,75 mp, cu cota părților comune indivize aferente de 5,60/100 parte din clădirea executată pe terenul din CF colectivă nr._ Câmpia Turzii, nr. top. 1761, în suprafață de 491 mp, din care cota de 27,50/491 parte din teren în proprietate;
4. Să dispună sistarea comunității de bunuri în sensul partajării imobilului descris mai sus, prin atribuirea acestuia pe seama reclamantului, cu plata unei sulte în favoarea pârâtei C. D., ce se va stabili printr-o expertiză de specialitate;
5. Să dispună întabularea în cartea funciară a dreptului său de proprietate asupra imobilului descris mai sus, ca bun propriu, cu titlu de partaj.
În motivarea cererii, în esență, reclamantul a susținut că a dobândit împreună cu pârâta C. D. imobilul descris mai sus, de la pârâta S. E., prin contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 25.10.1998.
Cu toate că după semnarea contractului au luat de mai multe ori legătura cu pârâta pentru a se prezenta la notar în vederea perfectării contractului de vânzare cumpărare, aceasta a refuzat, astfel că nu au reușit întabularea dreptului lor de proprietate în cartea funciară.
A mai arătat că a fost căsătorit cu pârâta C. D., căsătoria lor fiind desfăcută prin divorț, în baza Sentinței civile nr. 3144/16.09.2011 pronunțate de Judecătoria T., în dosarul civil nr._ .
După divorț, pârâta a rămas să locuiască în imobil, iar el s-a mutat la părinții săi. Au avut mai multe tentative de a partaja amiabil acest bun, însă toate ofertele au fost refuzate de pârâtă.
Reclamantul a mai precizat că a cerut atribuirea imobilului în favoarea sa, pentru că pârâta i-a declarat că este în imposibilitate să-i plătească sulta, oricare ar fi cuantumul acesteia, întrucât nu dispune de resurse financiare.
A mai arătat că la data de 04.11.2013 a invitat-o pe pârâtă la mediator Boris G. în scopul de a soluționa litigiul pe cale amiabilă. Aceasta s-a prezentat, nu s-a opus soluționării prin mediere, însă la circa 2 săptămâni după aceea i-a comunicat reprezentantului său că nu este de acord cu niciuna dintre variantele de partaj propuse.
În drept: art. 357-358 și urm. C.civil, art. 1313, art. 1294, art. 1073 C.civil.
În probațiune: înscrisuri, proba testimonială (dacă pârâta va contesta cota de contribuție la dobândirea imobilului), interogatoriul pârâtei C. D., expertiza tehnică judiciară în specialitatea construcții.
Pârâta C. D. a formulat întâmpinare (f. 34-35) prin care a arătat că este de acord cu admiterea cererii de chemare în judecată.
A mai menționat că după divorț a rămas să locuiască în apartament cu minorul M. S.-C., copil rezultat din căsătoria cu reclamantul. A încercat să ajungă la o înțelegere cu reclamantul, solicitându-i acestuia suma de 10.000 euro pentru a putea achiziționa o garsonieră în Câmpia Turzii, însă suma propusă de ea a fost refuzată, iar cu ocazia ultimei discuții telefonice i-a comunicat acestuia că este de acord cu sulta propusă de el, de 8000 euro, întrucât din cauza posibilităților materiale limitate preferă evitarea unui proces costisitor. Cu toate acestea, reclamantul și-a retras oferta.
În drept: art. 205 și urm. C.proc.civilă.
În probațiune: proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului; a precizat că nu se opune efectuării unei expertize tehnice de specialitate.
În temeiul art. 255, art. 258 C.proc.civ., instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu expertiza tehnică judiciară – evaluarea proprietății imobiliare efectuată de expert F. M. –E. (f. 82-95, f. 130-135, răspuns la obiecțiuni), contraexpertiza, la solicitarea reclamantului, efectuată de experții V. D., Elkan G. Ș. și R. P. (f. 174-193).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Conform mențiunilor din CF nr._-C1-U8 Câmpia Turzii (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4630 Câmpia Turzii), pârâta S. E. este proprietara imobilului înscris sub A1, nr. top. 1761/S/XIII, cu destinația apartament nr. 13, compus din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, baie, antreu, pivniță, în suprafața utilă de 41,75 mp, cu cota părților comune indivize aferente de 5,60/100 parte din clădirea executată pe terenul din CF colectivă nr._ Câmpia Turzii (CF vechi 4617 Câmpia Turzii), nr. top. 1761, în suprafață de 491 mp, din care cota de 27,50/491 parte din teren în proprietate (f. 20, f. 21-22).
La data de 25.10.1998, între pârâta S. E., în calitate de vânzătoare, reclamant și pârâta C. D., în calitate de cumpărători, s-a încheiat un înscris sub semnătură privată, intitulat „contract de vânzare-cumpărare” (f. 7), având ca obiect transferul dreptului de proprietate cu privire la imobilul descris mai sus.
Prețul total al vânzării a fost stabilit la suma de 55.000.000 lei, care a fost achitată integral la data de 10.12.1998, conform mențiunilor din cuprinsul actului.
Raportat la momentul la care a fost încheiat actul sub semnătură privată, în speță sunt incidente următoarele dispoziții legale: art. 2 alin.1 din Legea nr. 54/1998, art. 969, art. 978, art. 1073 și art. 1077 din Codul civil de la 1864.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin.1 din Legea nr. 54/1998, înstrăinarea inter vivos a terenurilor nu se putea realiza decât în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
În cauză, actul intervenit între părți, având în vedere că are în conținutul său o suprafață de teren, fiind evidentă intenția părților de a-l considera un corp întreg, nu respectă prevederile legale imperative arătate mai sus, fiind nul ca act de vânzare-cumpărare, însă în temeiul art. 978 C.civil de la 1864 și conform principiului conversiunii actelor juridice, are valoarea unui antecontract de vânzare-cumpărare.
Întrucât un antecontract prin care părțile intenționează transmiterea unui drept real de proprietate cu privire la un imobil teren naște în sarcina lor o obligație de a face, constând în încheierea în viitor a contractului în formă autentică, această obligație este susceptibilă de executare silită prin pronunțarea de către instanță a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Această posibilitate întemeiată pe dispozițiile art. 1073-1077 C.civ. de la 1864 vizează suplinirea consimțământului părților la încheierea actului în formă autentică și presupune prin ipoteză un antecontract valabil încheiat. În situația de față, valabilitatea antecontractului nu a fost contestată, prețul a fost achitat, astfel încât instanța va constata că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru admiterea primului capăt de cerere și va obliga pârâta S. E. să încheiere cu reclamantul și pârâta C. D. act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat din punct de vedere administrativ în municipiul Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, înscris în CF nr._-C1-U8 Câmpia Turzii (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4630 Câmpia Turzii), prevăzut cu nr. top. 1761/S/XIII, cu destinația apartament nr. 13, compus din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, baie, antreu, pivniță, în suprafața utilă de 41,75 mp, cu cota părților comune indivize aferente de 5,60/100 parte din clădirea executată pe terenul din CF colectivă nr._ Câmpia Turzii (CF vechi 4617 Câmpia Turzii), nr. top. 1761, în suprafață de 491 mp, din care cota de 27,50/491 parte din teren în proprietate, în caz contrar, prezenta hotărâre urmând să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
În continuare, instanța reține că cei doi cumpărători, reclamantul și pârâta C. D. s-au căsătorit la data de 18.06.1994. Astfel, apartamentul cumpărat de la pârâta S. E. a fost dobândit în timpul căsătoriei.
Potrivit art. 6 alin. 2 Noul C.civ., actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor.
Conform art. 30 alin. 1 C.fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților, alin. 3 al aceluiași articol instituind prezumția de comunitate, în sensul că nu trebuie administrată dovada calității de bun comun. Astfel, în temeiul prezumției de comunitate instituite de lege, orice bun dobândit în timpul căsătoriei de oricare dintre soți este considerat bun comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se încadrează într-una din categoriile prevăzute de art. 31 C.fam.
Totodată, instanța reține că nu s-a dovedit o contribuție diferită la dobândirea apartamentului descris mai sus astfel că, în temeiul art. 30 alin. 1, art. 37 alin. 2 Codul familiei, va constata că imobilul arătat are calitatea de bun comun, cu o contribuție egală a soților de 50% fiecare.
Prin urmare, în temeiul art. 885 alin. 4, art. 888 C.civil, instanța va dispune înscrierea în cartea funciară, în favoarea reclamantului și a pârâtei C. D., a dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus, ca bun comun, cu titlu drept de cumpărare.
Căsătoria încheiată între reclamant și pârâta C. D. fost desfăcută prin Sentința civilă nr. 3144/2011 pronunțată de Judecătoria T. în Dosarul civil nr._ (f. 9-10), iar așa cum s-a reținut mai sus, apartamentul din Câmpia Turzii, ., . are calitatea de bun comun, cu o contribuție egală a soților de 50% fiecare.
În ceea ce privește sistarea comunității de bunuri în privința imobilului apartament, văzând poziția procesuală a pârâtei C. D. exprimată în cuprinsul întâmpinării, în sensul atribuirii acestuia pe seama reclamantului, cu plata unei sulte, în temeiul art. 36 Codul familiei, art. 981, art. 983 alin. 2 C.proc.civ., instanța va dispune atribuirea imobilului pe seama reclamantului, cu sultă pentru pârâta, și înscrierea în cartea funciară, în baza art. 885 alin. 4, art. 888 C.civil, a dreptului său de proprietate cu privire la imobil, ca bun propriu, cu titlu drept sistarea comunității de bunuri.
În ceea ce privește valoarea sultei, instanța va avea în vedere concluziile contraexpertizei efectuate în cauză de experții V. D., Elkan G. S. și R. P. (f. 174-193), care au stabilit valoarea de piață a apartamentului la suma de 90.000 lei (20.380 euro), iar pe cea a sultei la 45.000 lei (10.190 euro).
Pentru toate considerentele expuse, instanța va admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost extinsă și modificată, conform dispozitivului prezentei hotărâri.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reținând că partajul profită ambelor părți litigante, instanța va obliga pârâta C. D. la plata în favoarea reclamantului a jumătate din taxa de timbru, respectiv suma de 2807 lei (f. 27). Cheltuielile legate de efectuarea contraexpertizei, suma de 2800 lei (f. 155-157, f. 201-202), vor rămâne în sarcina reclamantului, având în vedere că pârâta a achitat, alături de acesta, în cotă de ½-a parte, onorariul pentru prima expertiză, iar contraexpertiza a fost solicitată de reclamant. Celelalte cheltuieli de judecată, constând în onorariile avocațiale, vor fi compensate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost extinsă și modificată, formulată de reclamantul M. D., cu domiciliul în ., ., jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâtele S. E., cu domiciliul în T., ., jud. Cluj (la familia B. P.) și C. D., cu domiciliul în Câmpia Turzii, ., ..
Obligă pârâta S. E. să încheiere cu reclamantul și pârâta C. D. contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat din punct de vedere administrativ în municipiul Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, înscris în CF nr._-C1-U8 Câmpia Turzii (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4630 Câmpia Turzii), prevăzut cu nr. top. 1761/S/XIII, cu destinația apartament nr. 13, compus din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, baie, antreu, pivniță, în suprafața utilă de 41,75 mp, cu cota părților comune indivize aferente de 5,60/100 parte din clădirea executată pe terenul din CF colectivă nr._ Câmpia Turzii (CF vechi 4617 Câmpia Turzii), nr. top. 1761, în suprafață de 491 mp, din care cota de 27,50/491 parte din teren în proprietate, în caz contrar, prezenta hotărâre urmând să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
Constată că apartamentul descris mai sus are calitatea de bun comun, cu o contribuție egală a soților de 50% fiecare.
Dispune înscrierea în cartea funciară, în favoarea reclamantului și a pârâtei C. D., a dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus, ca bun comun, cu titlu drept de cumpărare.
Dispune sistarea comunității de bunuri în privința imobilului situat din punct de vedere administrativ în municipiul Câmpia Turzii, ., jud. Cluj, înscris în CF nr._-C1-U8 Câmpia Turzii (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 4630 Câmpia Turzii), prevăzut cu nr. top. 1761/S/XIII, cu destinația apartament nr. 13, compus din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, baie, antreu, pivniță, în suprafața utilă de 41,75 mp, cu cota părților comune indivize aferente de 5,60/100 parte din clădirea executată pe terenul din CF colectivă nr._ Câmpia Turzii (CF vechi 4617 Câmpia Turzii), nr. top. 1761, în suprafață de 491 mp, din care cota de 27,50/491 parte din teren în proprietate, prin atribuirea acestuia în favoarea reclamantului.
Dispune înscrierea în cartea funciară, în favoarea reclamantului, a dreptului de proprietate asupra imobilului descris mai sus, ca bun propriu, cu titlu sistarea comunității de bunuri.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei C. D. suma de 45.000 lei, cu titlu de sultă, în termen de o lună de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Obligă pârâta C. D. să plătească reclamantului suma de 2.807 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând ½-a parte din taxa judiciară de timbru.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare la Tribunalul Cluj - Secția civilă.
Cererea și motivele de apel se depun la Judecătoria T..
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.01.2016.
Președinte, Grefier,
C.-M. B. C.-I. B.
Red./Tehn./CMB/5ex./22.02.2016
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 486/2016. Judecătoria TURDA → |
|---|
