Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1344/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1344/2009 -
Ședința publică din 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica
- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de contestatorul domiciliat în,-, județul S M și de intimata "" - cu sediul în S M,-, 4, împotriva sentinței civile nr. 259 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru și timbru judiciar, în cauză s-a solicitat judecarea și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 259 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a admis acțiunea civilă exercitată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta "" - M și în consecință a fost obligată pârâta să plătească reclamantului despăgubiri în cuantum echivalent sumei cuvenite acestuia pentru o perioadă de 24 zile de concediu medical, actualizate cu rata inflației la data plății.
În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut că reclamantul a suferit un prejudiciu în legătură cu executarea contractului individual de muncă, prin atingerea dreptului la securitate și sănătate în muncă.
Despăgubirea a fost echivalată în ceea ce privește cuantumul, cu suma cuvenită pentru concediul medical aferent unei perioade de 24 de zile, cuprinsă între 18 iulie 2007 - 24 iulie 2007, 25 iulie 2007 - 31 iulie 2007, 1 august 2007 - 10 august 2007.
Recunoașterea obligației de plată de către angajator, precum și prevederile art. 269 Codul muncii, sprijină pretenția reclamantului în sensul admiterii acțiunii ca fondată.
Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs pârâta recurentă "" - S M, solicitând modificarea atacate în sensul respingerii acțiunii intimatului ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că ulterior desfacerii contractului de muncă, reclamantul a fost implicat într-un eveniment soldat cu accidentarea acestuia, fără însă a anunța producerea evenimentului societății recurente, adresându-se direct S
Totodată, reclamantul s-a adresat medicului de familie, acesta emițând mai multe certificate medicale, pe care însă reclamantul nu le-a transmis recurentei în conformitate cu Regulamentul intern al societății, în maxim 24 ore de la eliberare.
În pofida acestui fapt, se arată că societatea dorește să achite sumele pretinse, însă pentru efectuarea plăților este nevoie de crearea unui cadru legal, respectiv emiterea unei noi decizii de desfacere a contractului de muncă, cu dată ulterioară actelor medicale, fapt ce nu s-a realizat din culpa intimatului.
În drept, invocă dispozițiile art. 312 alin. 1, art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 2 și 3 Cod procedură civilă.
Recurs a declarat și reclamantul recurent, solicitând admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată, și obligarea pârâtei la daune materiale și morale pentru situația creată, ca urmare a nerespectării dispozițiilor referitoare la asigurarea securității și sănătății salariaților la locul de muncă.
Se arată în motivarea recursului că desfacerea contractului de muncă prin acordul comun al părților nu s-a realizat, întrucât reclamantul nu a semnat decizia nr. 1 din 18 iulie 2007.
Examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:
Criticile formulate de recurenta "" - M sunt nefondate: astfel, contrar susținerilor pârâtei recurente, accidentul suferit de reclamant s-a produs în data de 17 iulie 2007, înainte de încetarea raporturilor de muncă dintre acesta și pârâtă, intervenită prin decizia nr. 1 din 18 iulie 2007.
Potrivit Legii nr. 319/2006, a securității și sănătății în muncă, angajatorul are obligația să comunice de îndată la inspectoratul teritorial d e muncă și la asigurător, evenimentele produse în timpul desfășurării activității, iar potrivit art. 269 Codul muncii, același angajator este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a obligat pârâta recurentă la plata despăgubirilor reprezentând suma cuvenită reclamantului pentru 24 zile de concediu medical, conform certificatelor depuse la dosar, cu atât mai mult cu cât pe parcursul procesului (inclusiv prin cererea de recurs) ea nu s-a opus la achitarea sumelor respective.
Nefondat este și recursul declarat de reclamantul, în condițiile în care acestuia i s-a admis în întregime acțiunea, cu precizarea că acțiunea introductivă a avut ca obiect doar despăgubirile reprezentând sumele de bani cuvenite pentru zilele de concediu medical.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea apreciază ca nefondate recursurile și pe cale de consecință urmează a le respinge, în temeiul art. 312 alin. 1 combinat cu art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile civile declarate de contestatorul domiciliat în,-, județul S M și de intimata "" - cu sediul în S M,-, 4, împotriva sentinței civile nr. 259 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
red.
în concept la 4.11.2009
jud.fond. -
dact.
4 ex./4.11.2009
- 2 com./
- -,-, județul S M,
- "" - - S M,-, 4.
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
