Drepturi banesti castigate in instanta. Speta. Decizia 1346/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1346/2009 -
Ședința publică din 27 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica
- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în S M, Romană, nr. 3 - 5, în contradictoriu cu intimata reclamantă cu domiciliul ales în S M,- și intimații pârâți TRIBUNALUL SATU MARE cu sediul în S M,- și CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul B, împotriva sentinței civile nr. 414 din 24 aprilie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE în dosar nr-, având ca obiect: litigiu de muncă - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că recursurile sunt scutite de plata taxei de timbru și timbru judiciar, în cauză s-a solicitat judecarea și în lipsă, după care:
CURTEA DE APEL
deliberând,
Constată că, prin sentința civilă nr. 414 din 24 aprilie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE în dosar nr-, s-a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL ORADEA, TRIBUNALUL SATU MARE, Ministerul Finanțelor Publice, și, în consecință, au fost obligați pârâții la plata în favoarea reclamantei a drepturilor salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % din indemnizația brută lunară, începând cu data de 23.10.2008 și în continuare pentru viitor până la includerea sporului în indemnizația brută lunară, prin ordin al ministrului, cu actualizarea acestor drepturi în funcție de rata inflației, calculată de la data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data executării efective a prezentei hotărâri și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei; a fost obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate, iar pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a fost obligat să emită ordinul de salarizare care să conțină sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50 % pentru viitor.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Decretul Președintelui României nr. 962/20.10.2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719/23.10.2008, reclamanta a fost numită în funcția de judecător la TRIBUNALUL SATU MARE.
otrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 republicată, "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar".
Sporul de 50 % pentru suprasolicitare neuropsihică și risc prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, nu a mai fost acordat după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, ca urmare a abrogării textului de lege.
Prin decizia nr. 21 din 10 martie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001, rezultând astfel că acest spor se cuvine și pentru viitor.
Art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă prevede că dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanță.
Față de cele de mai sus, instanța în baza art. 283 și art. 284 Codul muncii raportat la art. 166 Codul muncii, a admis acțiunea reclamantei, conform dispozitivului hotărârii pronunțate.
În temeiul dispozițiilor art. 1 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, pârâții au fost obligați să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație a acestor sume până la data plății efective, această cerere a fost considerată întemeiată, în virtutea principiului reparării integrale a prejudiciului suferit de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe, în termen a declarat recurs pârâtul recurent Ministerul Justiției și Libertăților, solicitând casarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare la TRIBUNALUL SATU MARE sau modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului se arată că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea competenței altei instanțe.
Astfel, TRIBUNALUL SATU MARE trebuia să disjungă cererea de chemare în judecată cu privire la soluționarea capătului de cerere având ca obiect emiterea ordinului de salarizare, și să trimită cauza spre competentă soluționare instanței de contencios administrativ, în speță Curtea de APEL ORADEA - Secția de Contencios.
Mai mult, Tribunalul a admis în mod greșit acest capăt de cerere, deși trebuia să observe că recurentul poate emite ordine cu caracter individual doar în ceea ce privește drepturile reglementate expres în nr.OUG 27/2006, ori cum se poate observa în legea specială de salarizare a judecătorilor, sporul în litigiu nu este prevăzut pentru categoria profesională a magistraților.
Se mai invocă de recurent lipsa calității procesuale pasive, în ceea ce privește capătul de cerere privind efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, această obligație revenind potrivit legii, Curților de Apel, sau după caz, în speță Tribunalului Satu Mare.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 3 și 9, coroborat cu art. 312 Cod procedură civilă.
Recurs a declarat și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, arătând că acesta nu este direct plătitor al drepturilor pretinse de reclamantă, neaflându-se în raporturi juridice directe cu aceasta.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, art. 22 pct. 1 din Legea nr. 500/2002.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de Ministerul Finanțelor Publice, aceasta este nefondată, având în vedere atribuțiile ce-i revin și care decurg din Legea nr. 500/2002, legea de organizare și funcționare, și nu din raporturile de dreptul muncii.
Astfel, potrivit legii mai sus evocate, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului, cu privire la pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție bugetară.
Prin urmare, recurentul are obligația de a asigura instituțiilor bugetare care nu au venituri proprii, cum este Ministerul Justiției, resursele financiare necesare pentru desfășurarea corespunzătoare a activității, sume prevăzute fie prin bugetele anuale, fie prin rectificări de buget, altfel, dispozițiile hotărârilor judecătorești pronunțate în astfel de cauze nu pot fi aduse la îndeplinire.
Nefondate sunt și criticile formulate de recurentul Ministerul Justiției: astfel, obligarea acestuia la emiterea ordinului de salarizare reprezintă consecința firească a constatării îndreptățirii reclamantei la plata drepturilor salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, respectiv modalitatea juridică prin care se aduce la îndeplinire această dispoziție a instanței, fapt ce privește raporturile de muncă dintre intimată și recurent, fiind prin urmare de competența instanței civile și nu de contencios.
În ceea ce privește efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei, această obligație cade evident în sarcina Tribunalului Satu Mare, care păstrează și operează cu acest document, acțiunea fiind admisă de altfel și față de acesta.
Față de considerentele ce preced, Curtea urmează în temeiul art. 312 alin. 1 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, să respingă ca nefondate recursurile, fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondate recursurile civile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în S M, Romană, nr. 3 - 5, în contradictoriu cu intimata reclamantă cu domiciliul ales în S M,- și intimații pârâți TRIBUNALUL SATU MARE cu sediul în S M,- și CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O, Parcul, nr. 10, județul B, împotriva sentinței civile nr. 414 din 24 aprilie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
red.
în concept la 16.11.2009
jud.fond. -
dact.
8 ex./20.11.2009
- 6 com./
- MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR - B,-, sect. 5,
- MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - B,-, sector 5,
- DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M - S M, Romană, nr.3 - 5,
- - S M,-,
- TRIBUNALUL SATU MARE - S M,-,
- CURTEA DE APEL ORADEA - O, Parcul, nr. 10, județul
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
