Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1451/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 1451

Ședința publică din data de 18 iulie 2008

PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu

JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana

: - - -

Grefier:

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA (fostă SC "" cu sediul social în B,- bis, sector 1 și domiciliul procesual ales conform art.93 Cod procedură civilă în B,-,.3,.7, sector 1 - la Societatea civilă de avocați & Asociații, împotriva sentinței civile nr. 1111 din 4 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații reclamanți domiciliat în comuna, sat, nr. 262, jud. și I, domiciliată în comuna - Scăieni, Calea, nr. 128, jud.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei de timbru.

S- făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata reclamantă Iad epus la dosar întâmpinare la motivele de recurs, în cuprinsul căreia a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Se învederează de asemenea că recurenta pârâtă SC SA depus la dosar concluzii scrise și înscrisuri, în copie, respectiv: adresa nr.1231/17.03.2008 a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse - Direcția de Muncă și Protecție Socială a Municipiului B, hotărârea comisiei paritare din 31.03.2008, în dublu exemplar adresa nr.938/01.04.2008 a SC "" SA cu privire la evoluția salariului mediu de bază în perioada 2003 - 2007, Contractul colectiv de muncă unic pe anii 2007 - 2010, certificat de înregistrare mențiuni din 04.04.2008 emis de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalului București, încheierea nr.28702/02.04.2008 a Tribunalului București pronunțată în dosarul nr.-/2008.

Curtea, față de actele și lucrările dosarului, apreciază cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra recursului declarat de pârâta SC SA B împotriva sentinței civile nr.1111 din data de 4 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, constată următoarele:

Reclamanții și I au chemat în judecată pe pârâta SC SA (în prezent " " solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata drepturilor salariale în cuantum de 4200 lei, reprezentând prime corespunzătoare sărbătorilor de Paști 2005, 2006 și de 2005, sumele urmând a fi reactualizate conform indicelui de inflație.

În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că pe lângă salariul de bază urmau să beneficieze și de drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate.

Astfel, contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății prevedea la art. 168 alin.1 o suplimentare a drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C în cuantum de un salariu mediu de bază pe societate, suplimentări salariale care nu s-au acordat și ca atare pârâta datorează reclamantei și daune constând în reactualizarea sumelor potrivit indicelui de inflație.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune susținând că sunt aplicabile disp. art. 283 alin.1 lit.e din Codul muncii în sensul că cererile pot fi formulate în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată pe considerentul că pentru anul 2003 suplimentările au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, situație care s-a păstrat și în următoarele contracte colective de muncă.

După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova prin sentința civilă arătată mai sus a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâta SA și a admis acțiunea, obligând pârâta să plătească reclamanților suma de 4200 lei reprezentând suplimentări salariale corespunzătoare sărbătorilor de C și Paști pentru 2004 - 2006, actualizate în raport de indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume și până la data plații efective.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:

Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune, a apreciat că cererea a fost înregistrată în cadrul termenului de prescripție de 3 ani prev. de disp.art.283 alin.1 lit.c din Codul muncii, obiectul acțiunii constituindu-l plata drepturilor salariale.

Drept urmare, în baza disp.art.137 pr.civ. instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune.

Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate pentru anul 2004 prevede în cuprinsul art.168, cu prilejul sărbătorilor de Paște și C angajații SC SA urmează a beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe unitate.

Prin alin.2 al aceluiași articol, se prevedea ca pentru anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Contractele colective de muncă pe unitate negociate și aplicabile la nivelul societății pârâte au menținut pe anii 2004-2005-2006-2007 suplimentările salariale prevăzute la alin.1 al art.168 din Contractul colectiv de muncă.

Coroborând dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anul 2004 cu dispozițiile art.168 din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2005-2007, s-a apreciat de instanța de fond că părțile semnatare ale Contractului Colectiv de Muncă la nivelul SNP SA au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de alin.1 al art.168 din Contractul Colectiv de Muncă în cursul anilor 2005-2007, suplimentările fiind introduse în salariul de bază al fiecărui salariat numai pentru anul 2003.

S-a mai apreciat de către instanța de fond că pârâta nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea potrivit disp.art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă și nu a achitat suplimentările salariale.

De asemenea, faptul că în Nota întocmită de Comisia Paritară SA se menționează că voința comună a părților a fost aceea că începând cu 2003 primele de Paști și de C să fie introduse în salariile de bază ale fiecărui angajat, nu înseamnă că aceste suplimentări au și fost introduse în salariile de bază, cât timp pârâta nu a făcut nici o dovadă în acest sens.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SC SA, criticând soluția pentru netemeinicie, pretinzându-se că plata drepturilor în discuție s-a făcut conform înțelegerii părților situație care și justifică pasivitatea care nu a reacționat în nici un mod pentru a cere plata către membrii de sindicat a acestor prime, apreciindu-se de către recurentă că acțiunea reclamantei are la bază o pură speculație.

Se mai susține, în recurs, că instanța de fond a acordat sumele în cuantum greșit, neținând seama de valoarea salariului de bază mediu pe unitate, așa cum prevede CCM.

De asemenea, se susține că în mod greșit instanța de fond a acordat și prima de C pe 2004, dreptul la acțiune pentru această primă fiind prescris.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:

Art. 168 alin. 1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SC SA de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe societate.

În Contractul colectiv de muncă pe anul 2004 încheiat la nivelul unității recurente, în articolul 168 alin.2 se stipulează că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.l vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu sindicatele.

Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2005 -2007 prevede că în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.l al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.

Din modul de formulare al ambelor variante ale art. 168 alin.2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 rezultă că drepturile prevăzute de art. 168 alin. 1 din aceleași contracte au fost incluse in salariile angajaților societății recurente doar pentru anul 2003.

Dacă părțile contractante nu intenționau să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004-2006 pe lângă salariile cuvenite angajaților, aceștia nu le-ar mai fi prevăzut la art. 168 alin. 1.

De altfel, salariul de bază mediu la nivel de societate, la care se referă art. 168 alin.l din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestuia în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementată de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 -2007.

Conform dispozițiilor art. 163 din Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit, astfel că recurenta avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale suplimentare prin prezentarea fluturașilor emiși intimaților pentru lunile în care s-au plătit primele de Paște și C, probă pe care aceasta nu a efectuat-

Angajatorul nu a probat nici susținerea că suplimentările prevăzute de art. 168 alin.l din contractele colective de muncă pe anii 2004-2005 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei îi revenea, conform art. 287 din Codul muncii.

Această dovadă putea fi făcută tot cu statele de plată ale salariaților și eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății, nefiind necesară administrarea probei cu expertiză judiciară în acest scop, date fiind și prevederile art. 286 alin. 1 din Codul muncii.

Adresa emisă de Comisia Paritară a SA, nu poate fi luată în considerare, deoarece vizează o reinterpretare a clauzei explicite cuprinsă în art. 168 (1) și (2) din contractul colectiv de muncă după încetarea efectelor fiecărui contract colectiv de muncă anual.

În ce privește cuantumul sumei la care a fost obligată societatea recurentă, curtea va constata că acesta este corect deoarece a fost stabilit în raport de adresele emise de societate pentru fiecare an calendaristic, adrese în care erau evidențiate salariile de bază medii brute pe unitate. Mai mult aceste adrese sunt însușite și de către sindicat, astfel că în mod corect au fost avute în vedere de instanța de fond.

Evoluția salariului mediu de bază pe unitate, depusă în recurs, nu poate fi avută în vedere deoarece nu precizează valorile salariilor înainte de fiecare legală și nu precizează dacă este vorba de salariul brut sau net.

În ce privește prima de C pe 2004, aceasta nu a fost cerută de reclamanți prin acțiune și nici acordată, valoric de către instanța de fond.

Suma de 4200 lei acordată la fond cuprinde primele de Paști pe 2005, 2006 și prima de C pe 2005.

Referirea la prima de C pe 2004 reprezintă doar o eroare materială a instanței de fond, suma acordată fiind cea corectă, astfel că nu este afectată legalitatea și temeinicia sentinței.

Așa fiind, Curtea constată că nu sunt îndeplinite în cauză disp.art.304 și 3041Cod procedură civilă, astfel încât în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SA (fostă SC "" cu sediul social în B,- bis, sector 1 și domiciliul procesual ales conform art.93 Cod procedură civilă în B,-,.3,.7, sector 1 - la Societatea civilă de avocați & Asociații, împotriva sentinței civile nr. 1111 din 4 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații reclamanți domiciliat în comuna, sat, nr. 262, jud. și I, domiciliată în comuna - Scăieni, Calea, nr. 128, jud.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iulie 2008.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana

- - - - - - - -

Grefier,

Red./MD

2 ex./23.07.2008

f- - Tribunalul Prahova

R

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3120

Președinte:Cristina Mihaela Moiceanu
Judecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Marilena Panait Ioana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1451/2008. Curtea de Apel Ploiesti