Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1574/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr.1574

Ședința publică din data de 22 august 2008

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Traian Logojan Cristina

- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA B (fosta denumire SC SA), prin reprezentant legal și asociații - B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1286 din 21.04.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, G, G, G, G, A, G, -, G, R G, G, G, toți prin reprezentant legal G, cu domiciliul ales la cabinet avocatură - P,-,.15,.2, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că recurenta-pârâtă a depus la dosar concluzii scrise, însoțite de un set ce acte în copie xerox și anume adresele nr.1237/2008, nr.46/208 și nr.938/2008, contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, certificatul de înregistrare mențiuni din 4.04.2008 și încheierea nr.28702/2008, filele 13-26.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie.

Curtea

Deliberând asupra recursului formulat de pârâta SC SA B (fosta SA) împotriva sentinței civile nr. 1286 din 21 aprilie 2008 a Tribunalului Prahova constată următoarele:

Reclamanții, G, G, G, G, G, A, G, -, G, R G, G, G, toți prin reprezentant legal G, au chemat în judecată civilă pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata drepturilor salariale reprezentând prime corespunzătoare sărbătorilor de Paști și de C, sumele urmând a fi reactualizate conform indicelui dei nflație.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt salariații pârâtei, iar pe lângă salariu aveau dreptul la prime de Paști și de C în condițiile stabilite prin CCM și că aceste drepturi salariale nu i-au fost acordate.

Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată susținând că pentru anul 2003 suplimentările au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, situație care s-a păstrat și în următoarele contracte colective de muncă.

După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova prin sentința sus-menționată a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant suma de 9550 lei brut reprezentând drepturi salariale corespunzătoare sărbătorii de Paști și sărbătorilor de C pentru anii 2005-2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei sume până la data plății efective.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că dreptul salariaților la prime de Paști și Caf ost prevăzut de art. 168 din pe anii 2003-2006 și că într-adevăr pentru anul 2003 suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază, însă pentru perioada ulterioară pârâta nu a făcut dovada plății efective acestor drepturi.

Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond stabilit că nu există nicio dovadă la dosar privind achitarea efectivă a primelor de Paști și de C, motivat de faptul că în anul 2003 aceste prime au fost incluse în salariu și ulterior ele au fost menținute iar la salariile astfel calculate s-au aplicat indexări.

O altă critică s-a referit la faptul că și în măsura în care pretențiile reclamanților ar fi fost întemeiate cuantumul sumei datorate trebuia calculat în raport cu salariul de bază mediu brut pe unitate și nu în raport cu salariul mediu pe unitate care include și sporurile.

Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a temeiurilor de casare prev. de art. 304 și 3041Cod pr.civilă, Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:

De necontestat, pentru anul 2003 primele de Paști și de C au fost incluse în salariu astfel cum s-a menționat și în, numai că aceasta nu însemnă că începând cu această dată primele de Paști și de C rămân incluse în salariu, însă presupunând că susținerea recurentei este reală aceasta avea obligația ca în conformitate cu art. 287 Codul muncii să probeze veridicitatea susținerilor făcute, ori în cauză pârâta nu a demonstrat cu referire concretă la situația salarială a reclamanților că acest lucru corespunde realității.

Mai mult decât atât recurenta trebuia să demonstreze și faptul că art. 168 alin.2 este aplicabil și pentru perioada ulterioară a anului 2003, deoarece această prevedere contractuală se referă exclusiv la anul 2003.

Legat de același articol al Curtea reține că părțile în contract au stabilit criteriile de determinare a cuantumului acestor prime, respectiv echivalentul unui salariu de bază mediu pe unitate a cărui valoare concretă trebuie stabilită cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment prin negociere cu sindicatul, ori în lipsa acestei negocieri instanța de fond avea obligația administrării de probe pentru că solicitarea reclamanților s-a referit la salariul mediu brut pe unitate care include și sporurile, critica formulată de recurentă sub acest aspect fiind corectă.

Este adevărat că în recurs s-a depus la dosar o adresă privitoare la valoarea salariului de bază mediu anual, însă acest înscris este insuficient pentru determinarea cuantumului corect al sumei datorate reclamanților în condițiile art. 168 sus-citat fiind necesară efectuarea unei expertize contabile care în raport cu evidențele contabile ale unității și înscrisurile de la dosar să determine cuantumurile salariului de bază mediu brut pe unitate din luna anterioară în care trebuia efectuată plata.

Cum în fața instanței de recurs în conformitate cu prevederile art. 305 Cod pr.civilă nu se pot administra probe noi cu excepția înscrisurilor și cum pe baza înscrisurilor existente la dosar nu se poate stabili corect situația de fapt, avându-se în vedere și dispozițiile Deciziei nr.XXI/2006 a ÎCCJ -Secțiile Unite prin care într-un recurs în interesul legii s-a stabilit că în materia conflictelor de muncă în recurs casarea cu trimitere poate fi dispusă și în cazul în care prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei ca o consecință a neadministrării de probe, în temeiul art. 312 Cod pr.civilă Curtea va admite recursul și va casa sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în vederea administrării tuturor probatoriilor necesare și utile cauzei pentru corecta stabilire a situației de fapt și implicit a cuantumului corect al sumei datorate reclamantului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâta SC SA B (fosta denumire SC SA), prin reprezentant legal și asociații - B,-,.3,.7, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1286 din 21 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, G, G, G, G, A, G, -, G, R G, G, G, toți prin reprezentant legal G, cu domiciliul ales la cabinet avocatură - P,-,.15,.2, județ P și în consecință:

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, respectiv Tribunalul Prahova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 22 august 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Traian Logojan Cristina

--- - - - -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Nr. Notificare 3120

Tehnored. TL/SȘ

3 ex./04.09.2008

f- Tribunalul Prahova

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Traian Logojan Cristina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 1574/2008. Curtea de Apel Ploiesti