Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 196/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 196
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Elena Pașcan Camelia Viziteu
- - - - JUDECĂTOR 2: Niculina Țiț
-- - - judecător
GREFIER - POLITIC
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenții-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.988 din 30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic - - pentru recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, învederând instanței că s-a depus la dosarul cauzei, prin Compartiment Arhivă, la data de 07.02.2008, concluzii scrise de către intimații a, și, după care:
Consilier juridic - - depune la dosarul cauzei delegație, împuternicire a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru Direcția Generală a Finanțelor Publice N și copie după cererea de strămutare și suspendare formulată către Precizează că a formulat cererea de strămutare pentru dosarul de fond pentru care s-a fixat termen la Inalta C de Casație și Justiție B și nu a formulat cerere și pentru dosarul din prezenta cauză, respectiv recursul de față. Față de această situație nu mai are alte cereri de formulat. Solicită judecata recursurilor.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic - - având cuvântul pe fond pentru recurentul-pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice N solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, precum și admiterea recursului formulat de Ministerul Justiției.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr.4558/103 din 28.09.2007 reclamanții a, și, în calitate de judecători la Tribunalul Neamț, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Neamț, Curtea de APEL BACĂU, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să se constate discriminarea cauzată de prevederile Ordinului Ministrului Justiției nr.1921/C/15.12.2005, anularea situației create prin discriminare prin acordarea unei despăgubiri în sumă de 1700 lei pentru fiecare, reprezentând echivalentul stimulentelor acordate personalului din sistemul justiției în luna decembrie 2005, actualizate cu indicele de inflație de la data executării efective și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure sumele necesare acordării despăgubirilor.
Prin sentința civilă nr.988/30 nov. 2001, Tribunalul Neamța respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și,
A admis acțiunea și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț să plătească reclamanților despăgubirile reprezentând stimulentele acordate prin Ordinul Ministerului Justiției nr.1921/C/15 dec. 2005, reactualizate la data executării în raport de indicele de inflație, și
A obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce Ministerului Justiției fondurile necesare efectuării acestor plăți.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/15.12.2005 s-a dispus, avându-se în vedere aproprierea sărbătorilor de iarnă, din luna decembrie 2005, acordarea din fondul constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, a unor stimulente pentru personalul din sistemul justiției, în baza mai multor criterii, enumerate în mod limitativ. S-a stabilit astfel o valoare individuală medie, diferențiată pe categorii de personal, respectiv 500 lei pentru consilierii de reintegrare socială și supraveghere, 900 lei pentru funcționarii publici, 500 lei pentru personalul contractual și 1700 lei pentru judecători, însă numai pentru cei cu o vechime cuprinsă între 0 - 3 ani.
Procedând în acest mod pârâtul Ministerul Justiției a aplicat un tratament discriminatoriu atât între judecătorii cu o vechime de până la 3 ani și reclamanții care aveau o vechime mai mare, dar și între aceștia din urmă și celelalte categorii de personal din sistemul justiției. Astfel, deși pârâtul Ministerul Justiției a susținut că predominante în repartizarea stimulentelor au fost criteriile prevăzute în art. 4 alin. 1 din Normele interne, în realitate diferențierea a fost realizată în raport de vechimea în funcția de judecător de până la 3 ani. Ori, un astfel de magistrat nu poate fi evaluat obiectiv din perspectiva criteriilor invocate, deoarece nu este posibilă aprecierea unor rezultate meritorii în activitatea unui judecător debutant, și nici acordarea de calificative dacă are o vechime mai mică de un an. Cu atât mai puțin se poate vorbi despre complexitatea sarcinilor îndeplinite de un judecător stagiar, dacă se au în vedere dispozițiile art. 22 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 modificată care prevăd că acesta poate soluționa numai anumite categorii de cereri și procese.
Tratamentul discriminatoriu instituit prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/15.12.2005 nu a avut un scop legitim, justificat obiectiv, iar metoda de atingere a acestuia nu a fost una adecvată, astfel cum s-a reținut și în Hotărârea nr. 15 din 23.01.2006 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, invocată de reclamanți.
Procedând astfel s-a adus atingere principiului egalității în fața legii care presupune, conform Deciziei nr. 135/05.11.1996 a Curții Constituționale,"instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite."
Tribunalul a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 14 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale referitoare la interzicerea discriminării, potrivit cărora "reprezintă o încălcare a acestor prevederi, orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă", cât și cele reținute de instanța de contencios constituțional care, prin Decizia nr. 1/08.02.1994 a stabilit că "un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice."
S-au încălcat astfel prevederile art. 1 alin. 2 lit. e pct. (i) din OG137/2000 republicată privitoare la"dreptul la muncă la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoarela o remunerație echitabilă și satisfăcătoare",situație în care reclamanții sunt pe deplin îndreptățiți să beneficieze de prevederile art. 27 din același act normativ.
Tribunalul a mai reținut că, potrivit alin. 2 și 4 ale art. 25 din Legea nr. 146/1997, fondul cu destinația specială pentru stimularea personalului din sistemul justiției are o reglementare legală iar repartizarea lui are un caracter anual, contrar celor susținute de pârâtul Ministerul Justiției.
Astfel, întrucât art. 25 alin. 4 prevede că disponibilitățile create prin colectarea taxelor de timbru ce nu au fost cheltuite până la sfârșitul fiecărui an, se vor reporta în anul următor, în vederea distribuirii lor cu aceeași destinație, reiese că dreptul celor care fac parte din personalul din sistemul justiției, ce îndeplinesc criteriile prevăzute de art. 4 alin. 1 din Normele interne, de a beneficia de aceste stimulente, indiferent de vechimea în activitate, reprezintă un premiu anual.
Caracterul de premiu anual neimpozabil reiese și din prevederile art. 5 din Normele interne, care dispun că stimulentele nu fac parte din salariul de bază, nu se suportă din fondul de salarii, iar asupra lor nu se calculează contribuția pentru asigurări sociale, contribuția la fondul pentru plata ajutorului de șomaj și contribuția pentru pensie suplimentară.
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2404/C din 23.08.2004 dreptul de primi stimulentele prevăzute de art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 a fost transformat într-un drept salarial impozabil, ocazional, având caracterul de ajutor social limitat, din moment ce acordarea lui a fost argumentată de apropierea sărbătorilor de iarnă și a vizat un segment redus de personal.
În ceea ce privește apărarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor, invocată pe cale de excepție, privind lipsa calității sale procesuale pasive, aceasta s-a înlăturat întrucât, pe de o parte, conform art. 1 din nr.OUG 22/2002 executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli, iar pe de altă parte prevederile modificatoare ale Legii nr. 110/2007 instituie doar o serie de termene și condiții privind executarea, fără a-l exonera de îndatoririle ce îi revin în asigurarea sumelor necesare efectuării plăților.
Tot astfel și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a fost respinsă întrucât dispozițiile art. 27 alin. 1 și 3 din OG137/2000 permit persoanelor ce se consideră discriminate să se adreseze direct instanței de judecată cu o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării, necondiționat de sesizarea prealabilă a Consiliului, cu citarea obligatorie a acestuia.
Nefiind titular de pretenții în cauza de față, în absența altor cereri (de chemare în garanție, de intervenție principală sau accesorie), Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu poate avea decât calitatea de pârât.
Plata despăgubirilor cuvenite reclamanților se va face în funcție de indicele de inflație, conform art. 1084 Cod civil, și nu potrivit art. 1088 Cod civil, care reglementează dobânda legală. Acest aspect trebuie interpretat nu ca o sancțiune, ci ca o echilibrare a valorii pe care reclamanții sunt îndreptățiți să o pretindă pentru repararea pierderii suferite. puterii de cumpărare a sumelor datorate cu titlu de despăgubiri nu se poate înlătura decât prin actualizarea lor cu indicele de inflație, care spre deosebire de dobânda legală - ce se datorează de la data introducerea cererii de chemare în judecată - este aplicabilă pentru întreaga perioadă în care sumele datorate nu au fost achitate.
Împotriva acestei sentințe au promovat recurs Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor prin împuternicit Direcția Generală a Finanțelor Publice
1.Ministerul Justiției solicită reformarea hotărârii în temeiul art.304 pct.9, în sensul că neluarea în seamă a tuturor elementelor ce au caracterizat situația care a determinat acest conflict a dus la aplicarea greșită a dispozițiilor legale, respectiv a Normelor interne aprobate prin nr.2404/C/2004, referitoare la repartizarea fondului constituit conform art.25 alin.2 din Legea nr.146/1997.
Se susține că nu s-a analizat natura acestor stimulente, precum și obligativitatea recompensării tuturor în același timp, stimulentul financiar nefiind un drept conferit de lege cu caracter absolut, inevitabil el depinzând de o multitudine de factori ca existența însăși a unei sume (având în vedere sursa fondului: amenzi judiciare și cheltuieli avansate de stat și recuperate de la participanții la procesul penal), obiectivele urmărite de Ministerul Justiției, la un moment dat, în politica sa de reformă a justiției, numărul personalului, calitatea activității desfășurate de acesta (performanțe individuale), criterii de performanță apreciate ca prioritare. Existența acestei game atât de largi de factori ce determină acordarea/neacordarea premiului îi conferă acestuia un caracter incert, imposibil de prevăzut, astfel încât nu putem vorbi de un drept - creanță lichidă, exigibilă.
S-a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii. S-a solicitat judecata în lipsă.
2. Ministerul Economiei și Finanțelor - prin împuternicit Direcția Generală a Finanțelor Publice N, a invocat lipsa calității procesuale pasive în lipsa unor raporturi de muncă dintre el și reclamanți, astfel că nu poate fi obligat la plata drepturilor cuvenite salariaților altor instituții. A solicitat judecata în lipsă.
Intimații, și au depus concluzii scrise solicitând respingerea recursului.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor a arătat că la fondul cauzei a formulat cerere de strămutare a judecății, conform certificatului de la fila 11 dosar recurs, cu termen la 2 aprilie 2008, însă pentru dosarul de recurs nu are o astfel de cerere, situație față de care, a solicitat prin reprezentant judecarea recursurilor.
Examinând recursurile, Curtea reține următoarele:
1. Cu privire la recursul Ministerului Justiției.
Criticile formulate sunt nefondate, prima instanță a făcut o interpretare și aplicare corectă a dispozițiilor legale incidente în cauza dedusă judecății.
Astfel, prin Hotărârea 15 din 23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a hotărât că acordarea de stimulente financiare magistraților conform Ordinului Ministerului Justiției nr.1921/C/2005, constituie o discriminare conform art.2 alin.1 și 2 și art.6 lit.c, art.8 alin.3 și art.19 alin.4 din OG137/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Magistrații de la Judecătoria Piatra Neamț au formulat acțiunea de față solicitând acordarea sumei de 1700 lei cu titlu de despăgubiri civile, actualizate în raport cu indicele de inflație la data efectivă a plății, urmare a discriminării create prin Ordinul Ministerului Justiției nr.1921/C/2005.
Acordarea de stimulente financiare în sistemul judiciar se fundamentează pe prevederile art.4 din Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea 146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/C/2004.
Potrivit acestor prevederi, principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor sunt: rezultate meritorii obținute în activitate; respectarea îndatoririlor prevăzute de lege; calificativele anuale de foarte bine sau bine; complexitatea sarcinilor de serviciu potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora; celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu; lipsa sancțiunilor disciplinare.
Deși criteriile astfel enumerate, ce stau la baza acordării stimulentelor, indică în esență o evaluare a activității și performanței activității prin ordinul contestat respectiv ordinul nr.1921/C/2005, fără a se motiva, se stabilește ca unic criteriu pentru acordarea stimulentelor financiare, vechimea în activitate.
Recurenta, practic în susținerea motivelor de recurs își invocă propria culpă atunci când face prezentarea noțiunii de stimulent financiar și prezintă condițiile acordării acestuia, recunoscând implicit că prin ordinul contestat, nu s-au avut în vedere criteriile stabilite prin lege, criteriu ce vizează în special performanțele obținute în activitate.
Criteriul stabilit, prin ordinul contestat, dezavantajează judecătorii cu o vechime mai mare de trei ani și care îndeplinesc criteriile obiective prevăzute de lege pentru acordarea de stimulente financiare și creează evident o discriminare, fapt constatat și prin Hotărârea 15/23.01.2006.
În aplicarea dispozițiilor art.14 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea Europeană a statuat, în mod constant, că discriminarea este acceptabilă numai dacă are o justificare obiectivă și rezonabilă, ori așa cum s-a arătat prin ordinul contestat nu s-a motivat, respectiv nu s-a justificat de ce s-a stabilit ca unic criteriu pentru acordarea stimulentelor financiare, doar vechimea în activitate.
Curtea a statuat în jurisprudența sa că "egalitatea de tratament este încălcată dacă, discriminarea care urmărește un scop legitim și respectă un raport de proporționalitate rezonabil între scopul urmărit și mijloacele utilizate pentru realizarea lui, nu are o justificare obiectivă și rezonabilă.
Hotărârea 15/23.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, prin care s-a constatat existența unei discriminări directe potrivit art.2 din OG137/2000, este în acord cu dispozițiile art.14 din Convenția europeană a drepturilor omului și cu jurisprudența Curții europene în materie.
Este adevărat că în cazul stimulentelor financiare, față de criteriile prevăzute de lege nu se poate discuta de existența unei sume fixe ce se acordă angajaților cu acest titlu, însă în cauza de față constatându-se existența unei discriminări, aceasta poate fi înlăturată numai prin acordarea cu titlu de despăgubiri civile în același cuantum, în care au fost acordate stimulentele judecătorilor cu o vechime cuprinsă între 0-3 ani și intimatelor reclamante.
Și recursul Ministerului Finanțelor Publice este nefondat.
Conform Legii nr.500/2002 și a nr.HG386/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile ce țin de responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, respectiv elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Calitatea procesuală a acestui recurent se justifică și prin dispozițiile art.1 din nr.OG22/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.110/2007, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli care se încadrează obligația de plată respectivă.
Prin urmare, pentru argumentele expuse, Curtea, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă, va respinge ambele recursuri ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate ambele recursuri civile promovate de recurenții-pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, împotriva sentinței civile nr.988 din 30 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
POLITIC
Red. /
Red.
Tehnored./2 ex.
13/24.03.2008
Președinte:Elena Pașcan Camelia ViziteuJudecători:Elena Pașcan Camelia Viziteu, Niculina Țiț
