Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 2332/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2332
Ședința publică din 3 iulie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 2: Ioan Jivan
JUDECĂTOR 3: Carmen DR.-
GREFIER:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CEC BANK B reprezentată prin SUCURSALA CEC BANK T, împotriva sentinței civile nr.1893 din 14 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat -, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal s-a prezentat pentru pârâta recurentă CEC Bank B reprezentată prin Sucursala CEC Bank T, consilier juridic, iar pentru reclamantul intimat - lipsă, avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamantului intimat depune la dosar delegația de reprezentare și chitanța nr. 29/3.07.2008 în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Consilier juridic, depune la dosar delegația de reprezentare a recurentei-pârâte și un extras din foaia colectivă de prezență din care un exemplar s-a comunicat reprezentantului reclamantului intimat.
Întrebat fiind, arată că nu are cunoștință dacă reclamantul pe lângă atribuțiile din fișa postului a avut sau nu atribuții suplimentare iar așa cum rezultă din fișa postului, actualizată la 16.04.2007 și însușită de salariat prin semnătură, rezultă că atribuțiile funcției ocupate de reclamant vizau exclusiv postul de însoțitor transport valori și nu alte funcții.
Reprezentantul reclamantului Intimat invocă nulitatea recursului, întrucât recurenta nu s-a conformat dispozițiilor art.3021alin.1 lit.c Cod procedură civilă, în sensul că nu a detaliat nici un motiv de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.
Reprezentantul pârâtei-recurente susține că nu există cauză de nulitate a recursului în raport cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă.
Reprezentantul reclamantului intimat cere a se avea în vedere că, chiar dacă recursul este devolutiv, pârâta-recurentă nu a dezvoltat nici unul din motivele de recurs.
Instanța, văzând dispozițiile art.137 și art.3021alin.1 lit.c Cod procedură civilă, precum și faptul că, în speță, recursul nu este limitat la motivele de nelegalitate enumerate de art.304 Cod procedură civilă, întrucât hotărârea recurată nu poate fi atacată cu apel, încât sunt incidente dispozițiile art.3042Cod procedură civilă, conform cărora instanța de recurs poate să examineze cauza sub toate aspectele, astfel respinge ca neîntemeiată excepția de nulitate a recursului, invocată de intimat prin întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta pârâtei-recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului. Arată că în mod greșit prima instanță a reținut că reclamantul a îndeplinit atribuții complementare funcției de însoțitor transport valori, deoarece așa cum rezultă din fișa postului actualizată la 16.04.2007 și însușită de salariat prin semnătură, rezultă că atribuțiile funcției ocupate de reclamant vizau exclusiv postul de însoțitor transport valori, iar nu alte posturi sau funcții și, chiar dacă s-ar reține că salariatul a efectuat anumite activități complementare postului de însoțitor transport valori, acestea au fost desfășurate în considerarea postului ocupat, conform contractului individual de muncă. În ce privește postul deținut de reclamant, cere a se avea în vedere că acesta a fost desființat, această măsură având la bază o cauză reală și un caracter obiectiv, astfel concedierea s-a făcut pentru motive ce nu țin de persoana salariatului. Referitor la punctul 4 din recurs arată că în mod greșit prima instanță a acordat dreptul salariale în perioada de preaviz. A depus la dosar concluzii scrise care să fie avute în vedere la pronunțarea deciziei.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată. Susținerile recurentei nu au suport legal, reclamantul a îndeplinit un cumul de funcții, aspect de altfel corect reținut de prima instanță, care nu întâmplător a solicitat organigrama statului de funcțiuni, desființarea postului nu a fost reală și serioasă astfel toate argumentele invocate nu sunt în măsură să contrazică dispozițiile hotărârii.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată:
Prin sentința civilă nr.1893/17.04.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea formulată de reclamantul - împotriva pârâtei pârâta recurentă Casa de Economii și Consemnațiuni CEC B - Sucursala T, a constatat nulitatea deciziei nr.3/3.01.2008, emisă de pârâtă și a obligat pârâta la despăgubiri egale cu salariile indexate și reactualizate ale reclamantului, începând cu data de 24.01.2008 și până la pronunțarea sentinței: 17.04.2008, în beneficiul reclamantului, precum și la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Totodată, a respins pretențiile reclamantului vizând obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale neacordate pentru funcția casier-colector, în cadrul Compartimentului, și Transport Valori la Sucursala CEC T, pentru perioada 12.06.2006 și până la punerea în executare a hotărârii pronunțate, precum și la plata despăgubirilor morale în sumă de 5000 Euro.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că decizia de concediere contestată de către reclamant a fost emisă cu nerespectarea dispozițiilor art.65 alin.2 din Codul muncii, deoarece desființarea locului de muncă al reclamantului nu a fost efectivă și nu a avut la bază o cauză reală și serioasă, fiind aplicabile și prevederile art.78 din Codul muncii.
Astfel, decizia de concediere a fost emisă în temeiul art.65 alin.1 din Codul muncii, prin raportare la Hotărârea nr.14 a Comitetului de Direcție și Hotărârea nr.5/19.03.2007 a Consiliului de Administrație, care au decis externalizarea serviciilor de transport valori, măsură ce a condus la desființarea postului de însoțitor transport valori.
Conform contractului individual de muncă încheiat de părți, reclamantul a fost angajat pe postul de însoțitor transport valori, dar prin anexa la fișa postului, semnată de salariat și de către superiorul său și necontestată de către pârâtă, reclamantul a preluat și atribuțiile funcției de casier-colector în cadrul Compartimentului, și Transport Valori la Sucursala CEC T, cu începere de la data de 12.06.2006, îndeplinind și aceste atribuții suplimentare, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.
Din organigramele întocmite la 31.12.2007 și 31.01.2008 rezultă că postul reclamantului s-a desființat, însă funcția de casier-colector a fost menținută, astfel încât angajatorul nu a putut proba motivul real și serios pentru care reclamantul nu putea îndeplini în continuare atribuțiile corespunzătoare funcției de casier-colector, iar desființarea postului reclamantului nu poate fi considerată o consecință a externalizării serviciilor de transport valori.
Cererea reclamantului de obligare a pârâtului la plata drepturilor salariale neacordate pentru funcția de casier-colector a fost respinsă ca neîntemeiată, apreciindu-se că nu sunt incidente dispozițiile art.35 alin.1 din Codul muncii, invocate de reclamant, respectiv că nu există cumul de funcții atâta timp cât între părți nu au fost încheiate două contracte individuale de muncă pentru cele două funcții distincte, respectiv de însoțitor transport valori și casier-colector.
Pretențiile privitoare la obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri morale de 5000 Euro au fost respinse ca nefondate, întrucât reclamantul nu a făcut dovada faptului că prestigiul și onoarea sa au fost știrbite, fiind prejudiciat în familie și societate.
Pârâta a formulat recurs, în termenul legal, împotriva sentinței civile nr.1893/17.04.2008 a Tribunalului Timiș, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate, în sensul respingerii cererii.
În motivarea cererii de recurs se arată că instanța de fond a reținut în mod greșit că reclamantul a îndeplinit atribuții complementare funcției de însoțitor transport valori.
Pârâta-recurentă a susținut în fața primei instanțe, prin precizările depuse la dosar la termenul din 17.04.2008, că " anexa la fișa postului " nu este însușită de către conducătorul unității, împuternicit cu prerogativa de angajator, nu este datată, nu este înregistrată și nici ștampilată, astfel încât nu se poate aprecia că unitatea nu a contestat acest înscris.
Din fișa postului, actualizată la 16.04.2007 și însușită de salariat prin semnătură, rezultă că atribuțiile funcției ocupate de reclamant vizau exclusiv postul de însoțitor transport valori, iar nu alte posturi sau funcții.
Deși constată că postul de însoțitor transport valori nu mai apare în organigramă și statul de funcții al sucursalei, instanța de fond apreciază în mod greșit că desființarea postului reclamantului nu a avut la bază o cauză reală și serioasă, fiind astfel încălcate prevederile art.65 alin.2 din Codul muncii. Întrucât postul ocupat de reclamant a fost desființat efectiv, nu mai exista nici o rațiune pentru care să fie menținut salariatul.
Desființarea postului ocupat de reclamant are o cauză reală și este serioasă, prezentând un caracter obiectiv, deoarece are la bază studii temeinice efectuate de către angajator cu privire la beneficiile ce urmează a fi înregistrate de către bancă în urma externalizării serviciului de însoțitor transport valori, precum și acordul sindicatului reprezentativ la nivel de bancă. Prin urmare, motivul concedierii nu a fost inerent persoanei salariatului, ci exterior acestuia.
Chiar dacă s-ar putea reține că salariatul a efectuat " activități complementare " postului de însoțitor transport valori, acestea au fost desfășurate în considerarea postului ocupat, conform contractului individual de muncă încheiat între părți. Urmare a desființării postului ocupat de reclamant au dispărut și aceste eventuale " atribuții complementare " întrucât activitatea principală a dispărut.
Soluția pronunțată de către instanța de fond este contradictorie, în sensul că se reține corect că nu a existat un cumul de funcții, dar se apreciază că reclamantul a îndeplinit atribuții aferente funcției de casier-colector, care afectează legalitatea deciziei de concediere.
Reclamantul a beneficiat de preaviz, care a expirat la data de 31.01.2008, astfel încât instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, prin obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale, indexate și reactualizate, cuvenite reclamantului pe perioada 24.01.2008 - 17.04.2008.
În drept se invocă dispozițiile art.299 - 314 Cod procedură civilă și art.80 -81 din Legea nr.168/1999.
La cererea de recurs a fost anexată fișa postului reclamantului, actualizată la data de 16.04.2007.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care invocă nulitatea recursului, întrucât recurenta nu s-a conformat dispozițiilor art.3021alin.1 lit.c Cod procedură civilă, în sensul că nu a detaliat nici un motiv de nelegalitate pe care se întemeiază recursul.
Cu privire la fondul recursului, se solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea întâmpinării se arată că susținerile recurentei sunt contrazise de înscrisurile depuse la filele 42, 48 și 49 ale dosarului de fond, fiind edificatoare în acest sens organigramele depuse de către pârâtă și menționate în considerentele sentinței recurate.
Angajatorul nu a respectat dispozițiile art.65 alin.2 din Codul muncii, în condițiile în care funcția de casier - colector și Compartimentul, casierie și Transport Valori există și după desfacerea unilaterală a contractului individual de muncă al reclamantului.
În drept, se invocă dispozițiile art.3021alin.1 lit.c Cod procedură civilă și art.274 alin.1 Cod procedură civilă.
Recurenta a depus concluzii scrise, prin care reiterează motivele de fapt și de drept expuse în cuprinsul cererii de recurs.
La termenul din 3.07.2008, văzând dispozițiile art.137 și art.3021alin.1 lit.c Cod procedură civilă, precum și faptul că, în speță, recursul nu este limitat la motivele de nelegalitate enumerate de art.304 Cod procedură civilă, întrucât hotărârea recurată nu poate fi atacată cu apel, astfel încât sunt incidente dispozițiile art.3042Cod procedură civilă, conform cărora instanța de recurs poate să examineze cauza sub toate aspectele, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de nulitate a recursului, invocată de intimat prin întâmpinare.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate în cauză și a dispozițiilor art.304 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Conform contractului individual de muncă nr.14067/23.07.2001, încheiat între părți, reclamantul a fost încadrat în funcția de însoțitor transport valori în cadrul Compartimentului, e și Transport Valori al băncii.
Articolul 10 din acest contract prevede obligația salariatului de a îndeplini atribuțiile stabilite prin fișa postului care este anexă la contractul individual de muncă. Prin urmare, la data emiterii deciziei de concediere contestate, reclamantul avea atribuțiile menționate în fișa postului actualizată la data de 16.04.2007, care este semnată de către salariat și șeful ierarhic, fiind aprobată de către directorul Sucursalei CEC Această fișă are aplicată ștampila angajatorului și nu a fost contestată de către angajat.
În susținerea pretențiilor sale, reclamantul a invocat înscrisul intitulat " anexă la fișa postului ", conform căruia reclamantul urma să preia, cu începere de la data de 12.06.2006, pe lângă atribuțiile funcției de însoțitor valori și atribuțiile funcției de casier-colector în cadrul Compartimentului, e și Transport Valori al Sucursalei CEC T, atribuții enumerate în cuprinsul acestui înscris.
Prin " precizările " depuse la dosarul de fond la termenul din 17.04.2008 și prin cererea de recurs, pârâta recurentă a arătat că înscrisul denumit " anexă la fișa postului " nu emană de la CEC, nefiind semnat de către reprezentanții legali ai unității, nefiind datat, nefiind înregistrat și nici ștampilat, astfel încât prima instanță a reținut greșit că pârâta nu a contestat acest înscris.
Înscrisul sus-menționat nu cuprinde numele și prenumele superiorului, care l-ar fi semnat, nu este datat, nu este înregistrat în evidența pârâtei, nu este aprobat de directorul băncii, deși are rubrica " Se aprobă director ", și nu poartă ștampila angajatorului. Dată fiind această situație, acest înscris nu poate fiu luat în considerare de către instanța de recurs, deoarece nu este opozabil angajatorului.
Potrivit fișei postului, actualizată la 16.04.2006, și contractului individual de muncă încheiat între părți, reclamantul a avut doar atribuții de serviciu corespunzătoare postului de însoțitor transport valori, astfel încât instanța de fond a reținut în mod greșit că reclamantul a avut atât atribuții de serviciu corespunzătoare postului de însoțitor transport valori, cât și atribuții " complementare " acestui post, corespunzătoare funcției de casier-colector.
Din statul de funcții al pârâtei, întocmit la 31.12.2007 și 31.01.2008, rezultă că postului de însoțitor transport valori, ocupat de către reclamant a fost desființat.
Această desființare a fost determinată de externalizarea activității de transport valori a băncii, aprobată prin Hotărârea Comitetului de Direcție al CEC nr.14/9.02.2007 și Hotărârea Consiliului de Administrație al CEC nr.5/19.03.2007, pe baza Notei privind aprobarea externalizării activității de transport valori nr.48/12.01.2007, întocmită de Direcția Securitate Bancară. În cuprinsul acestei note se arată că externalizarea activității de transport valori are ca efect eliminarea riscurilor operaționale și a riscurilor operaționale potențiale, precum și reducerea potențialelor evenimente generatoare de risc reputațional pentru bancă.
Urmare a hotărârilor menționate anterior s-a încheiat la 14.12.2007, un protocol între Casa de Economii și Consemnațiuni - CEC B și Federația Sindicatelor Libere ale Salariaților CEC din România privind preluarea salariaților CEC din teritoriu, care ocupă posturile de însoțitor transport valori și șofer, de către " " SRL B și " 4 Cash " SRL
La data de 27.12.2007, reclamantul a dat o declarație, prin care arată că nu este de acord să fie preluat de către firma de transport valori " 4 Cash " SRL
Prin decizia nr.3/3.01.2008, emisă de pârâtă, reclamantul a fost concediat în temeiul art.55 lit.c coroborat cu art.65 alin. 1 din Codul muncii, ca urmare a desființării postului de însoțitor transport valori din cadrul Casei de Economii și Consemnațiuni -Sucursala T ocupat de către el și a refuzului acestuia de a ocupa postul asigurat de CEC, conform contractului încheiat cu " 4 Cash " SRL
În cuprinsul deciziei de concediere se menționează că desființarea postului ocupat de reclamant reprezintă o consecință a externalizării serviciilor de transport valori, aprobată prin Hotărârea nr. 14 Comitetului de Direcției al CEC - din 9.02.2007 și prin Hotărârea nr. 5 Consiliului de Administrație al CEC- prin 19.03.2007.
Din cele expuse anterior rezultă că desființarea postului ocupat de reclamant a fost efectivă și a avut la bază o cauză reală și serioasă, deoarece s-a întemeiat pe studiile temeinice efectuate de către angajator cu privire la beneficiile ce urmează a fi înregistrate de către bancă în urma externalizării serviciilor de transport valori precum și pe protocolul încheiat de angajator cu Federația Sindicatelor Libere ale Salariaților CEC - la data de 14.12.2007.
Prin urmare, decizia de concediere contestată de către reclamant a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art.65 alin. 1 și alin.2 din Codul muncii, astfel încât cererea reclamantului de constatare a nulității absolute a acestei decizii este neîntemeiată. Pe cale de consecință, nu sunt întrunite nici cerințele art.78 alin.1 din Codul muncii privitoare la obligația pârâtei de a plăti reclamantului o despăgubire egală cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul pe perioada 24.01.2008 - 17.04.2008.
Având în vedere considerentele enunțate anterior, Curtea apreciază că sentința atacată este netemeinică și nelegală, astfel încât, în temeiul art.312 alin.1 - alin.3 raportat la art.3041Cod procedură civilă, va admite recursul ca fiind întemeiat și va modifica în parte hotărârea recurată, în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei CEC Bank B, reprezentată prin Sucursala CEC Bank T, ca nefondată.
Față de dispozițiile art.274 alin.1 Cod procedură civilă, instanța nu va acorda intimatului cheltuieli de judecată, deoarece a căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de către pârâtul CEC BANK B, reprezentată prin SUCURSALA CEC BANK T, împotriva sentinței civile nr.1893/14.04.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul-intimat -.
Modifică în parte hotărârea recurată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului CEC Bank B, reprezentată prin Sucursala CEC Bank T, în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 iulie 2008.
PREȘEDINTE, Pt.JUDECĂTOR, Pt. JUDECĂTOR
- - - - - DR.-
În În
PREȘEDINTE SECȚIE PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER,
Red./17.07.2008
Thred./21.07.2008
Ex.2
Prima inst. - - - Trib.
Președinte:Maria Ana BibereaJudecători:Maria Ana Biberea, Ioan Jivan, Carmen