Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 26
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- -- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 2825 din 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, ambele cu domiciliul ales la.Av., cu sediul în P,-,.151,.C,.8,.36, județul
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta-pârâtă SC SA prin avocat din cadrul Baroului P substituind pe avocat din cadrul aceluiași barou, intimatele-reclamante, ambele prin avocat din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Aqvocat învederează instanței că intimata-reclamantă are numele "" și nu "" cum din eroare a fost citată.
Avocat pentru recurenta-pârâtă, avocat pentru intimatele-reclamante, având pe rând cuvântul, arată că alte cereri nu mai au de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta-pârâtă, solicită în principal admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și pe fond respingerea acțiunii, iar în subsdiar, admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței, acordarea sumelor menționate în adresele depuse la dosar ca fiind salariul de bază mediu pe societate, cu mențiunea că aceste sume sunt brute, fără cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru intimatele-reclamate, solicită respingerea ca nefondat a recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea civila înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâta SC SA B, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 9800 lei, către fiecare reclamantă, reprezentând drepturi salariale cuvenite și neacordate, reactualizată cu indicele de inflație de la data scadenței fiecărei prime până la data plății efective reprezentând contravaloarea suplimentărilor drepturilor salariale cu ocazia sărbătorilor Paște și C pentru perioada 2005,2006,2007.
In motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că au fost salariate la SA, raporturile de munca încetând la data de 05.04.2006, iar potrivit contractului individual de muncă - art. III alin. 3 beneficiau, pe lângă salariul de bază pentru munca prestată de toate drepturile acordate în baza contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de societate.
Au mai arătat reclamantele, că suma solicitată reprezintă suplimentările salariale cu ocazia sărbătorii de C 2005, prevăzută în art.168 alin.l din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2004-2005 și 2006.
In drept, reclamantele și-au întemeiat acțiunea pe dipozițiile, art.166 din Codul muncii și art.168 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societătii renegociat și reeditat în anul 2004, 2005 și 2006.
In dovedirea acțiunii acestea au arătat că înțeleg să se folosească de proba cu înscrisurile pe care le-a anexat.
După administrarea probatoriilor, prin sentința civilă nr.2825 din 10.11.2008 Tribunalul Prahova, a admis acțiunea formulată de reclamantele și, în contradictoriu cu pârâta SC SA, a fost obligată pârâta să plătească drepturile salariale cuvenite și neacordate în suma de 9800 lei către fiecare reclamantă, reprezentând prima de C pe anii 2005- 2007 și prima de Paște pe anii 2006-2007, sumă ce va fi reactualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în conformitate cu înscrierile carnetelor de munca depuse la dosarul cauzei reclamantele au avut calitatea de salariate a societății pârâte până la data de 21.01.2008, când raporturile de muncă au încetat.
A mai reținut instanța de fond, că în Contractul colectiv de muncă pe anii 2003 -2006 încheiat la nivelul unității pârâte, articolul 168 alin.1, se stipulează dreptul reclamantelor de a beneficia " cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SA".
Art.168 alin.1 din contractele colective de munca la nivel de unitate pe anii 2003-2006 are aceeași formulare în toate aceste contracte, prevăzând dreptul salariaților SNP de a beneficia cu ocazia sărbătorilor de Paște și C de câte o suplimentare a drepturilor salariale, în cuantum de un salariu de bază mediu pe SNP SA.
In acest sens, în cuprinsul contractului se arată că, cu minim 16 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, condițiilor, criteriilor și beneficiarilor.
Art. 168 alin. 2 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2004 dispune ca " pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate cu ".
Același articol, din contractele colective de muncă pe anii 2005 -2006 prevede că în anul 2006 suplimentările salariale de la alin.1 al prezentului articol au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Din modul de formulare al ambelor variante ale art.168 alin.2 din constractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2003-2006 rezultă că drepturile prevăzute de art.168 alin.1 din aceleasi contracte au fost incluse în salariile anagajatilor societății pârâte doar pentru anul 2003.
Dacă părțile contractante nu intenționau să convină acordarea acestor drepturi pe anii 2004-2006 pe lângă salariile cuvenite angajaților, aceștia nu le-ar mai fi prevăzut la art.168 alin. 4.
De altfel, salariul de bază mediu la nivel de SA, la care se referă art.168 alin.1 din aceste contracte, nu este același în fiecare an, pentru a se susține că eventuala includere a echivalentului acestuia în salariile cuvenite angajaților în anul 2003 reprezintă o executare corespunzătoare a obligațiilor angajatorului reglementată de art.168 alin.1 din contractele colective de muncă la nivel de unitate pe anii 2004 -2007.
Conform dispozițiilor art.163 din Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit, astfel că pârâta avea posibilitatea să probeze faptul plății acestor drepturi salariale prin prezentarea fluturașilor emiși reclamantelor pentru lunile în care s-au plătit primele de Paște și C, probă pe care aceasta nu a efectuat-o.
A mai reținut instanța de fond, că angajatorul nu a probat nici susținerea că suplimentările prevăzute de art.168 alin.1 din contractele colective de muncă pe anii 2004-2007 se regăsesc în salariile angajaților, deși sarcina probei ii revenea, conform art. 287 din Codul muncii.
Această dovadă putea fi făcută tot cu statele de plată ale salariaților și eventual cu o dispoziție internă a conducerii societății, nefiind necesară administrarea probei cu expertiză judiciară în acest scop, date fiind și prevederile art.286 alin. 1 din Codul muncii.
In consecință, tribunalul a apreciat că din actele și lucrările dosarului a rezultat că reclamantele, deși erau îndreptățite la plata acestor drepturi salariale, nu au primit prima de C pe anul 2007, sumă ce va urmează a fi acordată și actualizată conform indicelui de inflație, pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit de acestea prin neachitarea la termen a drepturilor salariale cuvenite.
Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat recurs criticând soluția ca netemeinică și nelegală în sensul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru că drepturile salariale solicitate își au izvorul în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, ceea ce atrage incidența în cauză a dispozițiilor art.283 alin.1 lit.e Codul muncii, termenul de prescripție fiind de 6 luni.
Pe fond soluția a fost criticată, deoarece instanța nu a ținut seamă de disp. art.168 alin. 2 din pe anii 2003-2004 potrivit cărora primele de sărbători au fost incluse în salariul de bază și plătite ca atare. Această situație rezultă și din faptul că reclamantele nu au formulat acțiune și pentru plata primelor pe anul 2003, an în care s-a negociat pentru prima dată cu sindicatul includerea acestor prime în salariu.
Ultima critică a recursului se referă la faptul că tribunalul nu a acordat atenție, atunci când a stabilit suma datorată de recurentă, dispozițiilor art. 168 din sub aspectul cuantumului sumei care se acordă cu titlu de primă în sensul că aceasta nu este echivalentă cu salariul mediu brut pe unitate, ci cu salariul de bază mediu brut pe unitate, cu alte cuvinte aceste prime nu includ și sporurile.
Examinând soluția prin prisma actelor și lucrărilor de la dosar, a criticilor formulate de recurentă, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză Curtea constată că este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, așa după cum se va arăta în continuare:
Este adevărat că potrivit art.283 alin.1 lit.e Codul muncii dreptul la acțiune în cazul neexecutării CCM ori a unor clauze ale acestuia se prescrie în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului, așa cum se susține prin primul motiv de recurs, legea nefăcând nicio diferențiere în ce privește natura acestui drept, însă în ce privește drepturile salariale prin același articol la lit.c s-a prevăzut un termen de 3 ani aplicabil în toate situațiile în care obiectul acțiunii este dat de pretenții salariale, indiferent de izvorul acestora, astfel că instanța de fond în mod corect a respins excepția invocată de recurentă, această critică a recursului fiind nefondată.
Nu există reglementare și nici nu a fost în intenția legiuitorului vreodată ca pentru drepturile salariale să existe termene de prescripție diferite în funcție de izvorul acestora.
Pe fondul cauzei, Curtea constată că susținerile recurentei nu își găsesc reflectarea în probatoriul administrat în cauză, deoarece nimeni nu a contestat că începând cu anul 2003 în urma negocierilor purtate cu sindicatul primele de sărbători urmau a fi incluse în salariu, numai că acest lucru trebuia și probat de către recurentă în sensul de a demonstra cât din creșterea salarială a fiecărui an s-a datorat includerii în salariul de bază a acestor prime.
Această probă nu a fost făcută, astfel că, în mod corect instanța de fond admis acțiunea.
În ce privește cuantumul sumei acordată reclamantelor criticile formulate de recurentă sunt întemeiate, întrucât cuantumul fiecărei prime a fost expres reglementat prin ca fiind echivalentul unui salariul de bază mediu brut pe unitate în care nu sunt incluse sporurile și nu echivalentul unui salariu mediu brut pe unitate în care sunt incluse sporurile, astfel cum greșit a stabilit instanța de fond, motiv pentru care în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în parte sentința în sensul că va reduce sumele la care a fost obligată pârâta către reclamante la câte 5781 lei pentru fiecare.
Totodată, va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC SA cu sediul în B, sector 1, Calea nr. 239, împotriva sentinței civile nr. 2825 din 10.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatele-reclamante, ambele cu domiciliul ales la.Av., cu sediul în P,-,.151,.C,.8,.36, județul P și în consecință:
Modifică în parte sentința în sensul că reduce sumele la care a fost obligată pârâta către reclamante la câte 5781 lei pentru fiecare.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 14 ianuarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
3 ex./20.01.2009
dosar fond.- - Tribunalul Prahova
judecători fond-
-
operator de date cu caracter personal
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
