Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 313/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 313
Ședința publică de la 03 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Smaranda Pipernea
JUDECĂTOR 2: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 3: Daniela Pruteanu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiul de muncă privind recursurile declarate de MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE în nume propriu și pentru DIRECȚIA INSTANȚELOR MILITARE și de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - PRIN.. A. PU-ȘI împotriva sentinței civile nr. 8 din 07 01 2009 Tribunalului Iași
intimat fiind.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier jr. pentru recurentul Ministerul Apărării Naționale și pentru Direcția Instanțelor Militare, lipsă reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice și intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare.
Președintele completului dă citire raportului asupra recursurilor potrivit căruia sunt două recursuri, declarate în termen și motivate.
Consilier jr. precizează că nu mai are cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Consilier jr. solicită admiterea recursului având în vedere aspectul excepției tardivității introducerii acțiunii în revizuire. Dacă decizia 36/2007 reprezintă acel înscris nou care nu a putut fi prezentat și care stă la baza cererii de revizuire, au trecut mai mult de 7 luni de când s-a formulat cererea de revizuire. Pe fond, motivația instanței este străină de cererea de revizuire. Față de recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor solicită respingerea acestuia sub aspectul plății sumelor datorate.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin cererea înregistrată sub nr-, revizuientul formulat cerere de revizuire sentinței civile nr. 1052 din 28.04.2006 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 5901/2006 în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărări Naționale, Direcția Instanțelor Militare B și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Arată revizuientul că la data de 7 mai 2007 s- pronunțat decizia XXXVI de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 4/2007, prin care fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s- stabilit că dispozițiile art. 33 alin.1 din Legea nr. 50/1996, în raport cu prevederile art. 1 pct.32 din OG nr. 83/2000, art. 50 din OUG nr. 177/2002 și art. 6 alin.1 din nr.OUG 160/2000 se interpretează în sensul că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi României beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantum prevăzut de lege, decizie care în conformitate cu art. 329 alin.3 din Codul d procedură civilă este obligatorie.
Prin urmare, instanța supremă statuat în soluționarea acestei probleme de drept că este contrar voinței legiuitorului ca de sporul de vechime să beneficieze numai personalul auxiliar, exceptând categoria magistraților, în condițiile în care prin lege specială de salarizare ambele categorii au fost reunite, iar acest spor se acorda doar personalului auxiliar în baza aceluiași text de lege - art. 33 Legea 50/1996. Mai mult, art. 10 din Legea 50/1996 acorda dreptul la sporul de vechime judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, creând astfel o discriminare fără nici un criteriu obiectiv între judecătorii acestei instanțe și ceilalți judecători și procurori, în contradicție cu principiul egalității în fața legii statuat de art. 16 din Constituție, iar prin apariția OUG nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților nu se stabilește expres că se exclude dreptul la acordarea sporului de vechime.
Decizia în interesul legii XXXVI/07.05.2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție, obligatorie pentru toate instanțele, reprezintă un înscris nou care nu putut fi înfățișat instanței dintr-un motiv mai presus de voința părților, în sensul dispozițiilor art. 322 pct.5 Cod procedură civilă. Înscrisul nu existat la momentul judecății, dar calea revizuirii, cale extraordinară de atac, este singura cale de modificare sentinței pronunțate și de acordare drepturilor la care sunt îndreptățiți, în condițiile în care însăși instanța supremă decis cu putere obligatorie că beneficiază de sporul pentru vechime în muncă.
Intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor solicitat respingerea cererii, ca inadmisibilă.
Arată intimatul că o primă condiție este aceea descoperirii unui înscris nou. Ori, Decizia nr. XXXVI Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s- soluționat recursul în interesul legii declarat de procurorul general al României, la care face referire revizuientul, nu reprezintă un înscris pe care revizuientul l- descoperit după pronunțarea sentinței criticate de acesta, întrucât nici nu există la momentul judecării litigiului finalizat prin pronunțarea sentinței cărei revizuire se cere.
altă condiție de admisibilitate cererii de revizuire prevăzută de art. 322 pct.5 Cod procedură civilă, este aceea că înscrisul invocat să fi existat la data când s- pronunțat hotărârea supusă revizuirii, ori, se poate lesne observa că nici această condiție nu este îndeplinită, decizia la care face referire revizuientul fiind pronunțată la un an de la data pronunțării sentinței a cărei revizuire se cere.
Mai mult chiar, în conformitate cu dispozițiile art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă "soluțiile care se pronunță numai în interesul legii nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese".
Intimatul Ministerul Apărării a formulat întâmpinare și solicitat admiterea excepției tardivității introducerii acțiunii și respingerea cererii de revizuire, apreciind că Decizia nr. XXXVI/2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se poate constitui înscris doveditor, nou descoperit, care nu putut fi înfățișat dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, care să determine cererea de revizuire.
Susține intimatul în admisibilitatea revizuirii pentru motivul invocat, decizia, ulterioară hotărârilor date în dosarul cauzei ce se cere fi revizuită, pronunțată de către, nu este un înscris nou descoperit, reținut de către acest minister ori care nu putut fi înfățișat dintr- împrejurare mai presus de voința părților.
În altă ordine de idei, decizia invocată produce efecte pentru viitor, nu și retroactiv.
La dosar fost atașat dosarul nr. 5901/2006 al Tribunalului, dosar în care s-a pronunțat sentința a cărei revizuire se solicită, dosar la care era atașat dosarul nr-.
Prin sentința civilă nr.8 din 07.01.2009 Tribunalul Iași admite cererea de revizuire formulată de revizuientul, în contradictoriu cu intimații Ministerul Apărării Naționale, Direcția Instanțelor Militare, Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 1050/28.04.2006 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o schimbă în parte în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Direcția Instanțelor Militare și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Obligă pârâții Ministerul Apărării Naționale și Direcția Instanțelor Militare să achite reclamantului sporul de vechime în muncă aferent perioadei 01.03.2002 - 01.03.2005 actualizat cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în buget sumele necesare plății drepturilor bănești la care au fost obligați primii doi pârâți.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței revizuite referitoare la soluționarea excepțiilor invocate.
Analizând cererea de revizuire de față, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1050/2006 Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de reclamanți, și având ca obiect obligarea pârâților Ministerul Apărării Naționale și Direcția Instanțelor Militare B la restituirea sumelor reprezentând sporul de vechime totală în muncă calculate și reținute în mod ilegal din drepturile bănești cuvenite reclamanților în perioada martie 2002 - martie 2005 precum și obligarea ordonatorului principal de credite Ministerul Finanțelor Publice la includerea în bugetul pe anul 2005 a sumelor de bani necesare plății.
La data de 16.01.2008, Tribunalul Iași prin sentința civilă nr. 36 a admis cererea de revizuire formulată de revizuienții, și în contradictoriu cu intimații Ministerul Apărării Naționale, Direcția Instanțelor Militare, Ministerul Economiei și Finanțelor și, împotriva sentinței civile nr. 1050/28.04.2006 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care schimbat-o în parte în sensul că a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale, Direcția Instanțelor Militare și Ministerul Economiei și Finanțelor și obligați pârâții Ministerul Apărării Naționale, Direcția Instanțelor Militare să achite reclamanților sporul de vechime în muncă aferent perioadei 01.03.2002 - 01.03.2005 actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, iar Ministerul Economiei și Finanțelor să includă în buget sumele necesare plății drepturilor bănești la care au fost obligați primii doi pârâți.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței revizuite referitoare la soluționarea excepțiilor invocate și a acțiunii formulată de reclamantul. Această sentință a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 264/2.04.2008 a Curții de APEL IAȘI.
Intimații au invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire pentru neîndeplinirea condițiilor expres și limitativ prevăzute de art. 322 Cod procedură civilă.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și reînnoirea judecății în cazuri expres determinate de lege.
Potrivit dispozițiilor art. 322 pct.5 Cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă, după darea hotărâri, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi, înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s- modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea cărei revizuire se cere.
Reclamantul, în perioada martie 2002 - martie 2005, îndeplinit funcția de judecător militar în cadrul Tribunalului Militar Iași. Cu privire la sporul de vechime de care beneficiază magistrații, s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin Hotărârea 170/2006 precum și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia XXXVI prin care fost admis recursul în interesul legii.
Prin această decizie s- stabilit că dispozițiile art. 3 alin. 1 din Legea 50/1996 în raport cu prev. art. 1 pct.3 din OG83/2000, art. 50 din nr.OUG 177/2002, art. 6 alin.1 din OUG 160/2000 se interpretează în sensul că judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporul de vechime în cuantumul prevăzut de lege.
procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la constatarea existenței unui tratament diferențiat între categoriile profesionale aparținând aceluiași sistem, în legătură cu acordarea sporului de vechime au fost înregistrate sub nr. 0545 din 9.02.2006 și 1769/5.04.2006, date anterioare pronunțării sentinței cărei revizuire se solicită.
Cu privire la aceste petiții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a pronunțat Hotărârea nr. 170/6.07.2006 prin care s-a constatat existența unui tratament diferențiat, discriminatoriu potrivit prev. art. 2 alin. 1, art. 2 alin.3, art. 6 din OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu aprobările și modificările ulterioare și a recomandat, în temeiul art. 19(4) lit. a din OG137/2000 adoptarea de măsurii în vederea înlăturării tratamentului discriminatoriu.
Aceste înscrisuri nu au putut fi folosite ca probe în procesul soluționat prin hotărârea atacată și au forța probantă în mod singular și sunt decisive pentru soluționarea cauzei, în sensul schimbării hotărârii judecătorești. Decizia dată în recursul în interesul legii în privința problemei sporului de vechime magistraților, dată ulterior pronunțării sentinței atacate nu este aplicabilă hotărârilor definitive și irevocabile însă petițiile formulate de procurori Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării existente la data judecării cererii inițiale precum și răspunsul la acestea sunt înscrisuri noi care ar fi fost în măsură să schimbe hotărârea instanței.
1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Apărării Naționale, în nume propriu și pentru Direcția Instanțelor Militare, pe care o consideră nelegală și netemeinică.
Motivează recurentul că acțiunea în revizuire este tardiv introdusă, în raport de dispozițiile exprese ale art.324(1) și (4) pr.civ, excepție invocată la fond. Decizia nr.XXXVI aaf ost publicată în Of.nr.715 din 23.10.2007 și pe cale de consecință, dacă acesta ar fi înscris nou, termenul de revizuire de o lună este depășit.
În ceea ce privește fondul cauzei recurentul arată că instanța și-a argumentat soluția pe afirmații și înscrisuri ce nu au fost invocate de revizuient în susținerea cererii sale.
2. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs și Ministerul Economiei și Finanțelor care arată că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.
Motivează recurentul că răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat nu corespunde cu răspunderea plății sumelor reclamate în prezenta cauză. De asemenea, pentru conturarea calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, reclamată de petent în prezenta cauză, arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite în prezenta acțiune este Ministerul Justiției, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat să aloce fondurile pentru efectuarea plăților pretinse.
Consideră că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de muncă constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de față nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
În speță, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective urmează să fie incluse în buget de către Ministerul Economiei și Finanțelor, care are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natură să confere acestuia calitatea procesuală pasivă în cauză.
Ca urmare, se solicită admiterea recursului și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9, 3041Cod procedură civilă. Intimații nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constată, în primul rând, că recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor este nefondat.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 500/2000, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai după deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora. Art. 8 din nr.OUG 22/2002 aprobat prin Legea nr. 288/2002 prevede că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă. Pentru realizarea drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul ordonatorului principal de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea bugetului propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost obligat să plătească reclamanților drepturi bănești ce fac obiectul acțiunii, astfel încât excede cauzei analiza raporturilor de dreptul muncii dintre cele două părți, așa cum se arată în cererea de recurs.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.312 pr.civ va respinge recursul ca nefondat.
În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale, în nume propriu și pentru Direcția Instanțelor Militare, Curtea constată că este întemeiat din perspectiva excepției tardivității introducerii cererii de revizuire.
Potrivit dispozițiilor art.324 al.1 pct.4, teza I pr.civ termenul de revizuire de o lună se va socoti, în cazurile prevăzute de art.322 pct.5 din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.
Intimatul - revizuent a invocat ca și înscris nou în cererea de revizuire Decizia nr. XXXVI /07.05.2007 a
De la data de publicării în Monitorul Oficial nr. 715 din 23.10.2007 a acestei decizii, revizuientul avea la îndemână o lună de zile pentru promovarea cererii de retractare.
Or, acesta a formulat cererea de revizuire a sentinței civile nr.1050 din 28.04.2006 a Tribunalului Iași, abia la data de 09.06.2008, cu depășirea termenului prevăzut de art. 324 al.1 pct.4, teza I pr.civ, care s-a împlinit la data de 23.11.2007.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată, va admite excepția tardivității și prin consecință va respinge ca tardivă cererea de revizuire a sentinței civile nr.1050 din 28.04.2006 a Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE,
Admite recursul declarat de Ministerul Apărării Naționale, în nume propriu și pentru Direcția Instanțelor Militare, împotriva sentinței civile nr.8/07.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o modifică în tot.
Admite excepția tardivității invocată de Ministerul Apărării Naționale.
Respinge ca tardivă cererea de revizuire a sentinței civile nr.1050 din 28.04.2006 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr.5901/2006.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi,03.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red/Tehnored
2 ex, 04.05.2009,
Tribunalul Iași.,
Președinte:Smaranda PiperneaJudecători:Smaranda Pipernea, Georgeta Pavelescu, Daniela Pruteanu
