Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 329/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
România
Curtea de Apel Timișoara
Secția de litigii de muncă și asigurări sociale cod operator 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 329
Ședința publică din 26 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Florin Dogaru
JUDECĂTOR 2: Maria Ana Biberea
JUDECĂTOR 3: Tramdafir
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către reclamanții, G, împotriva sentinței civile nr. 1789 pronunțată la 15 decembrie 2009 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Spitalul Clinic de Obstretrică și Ginecologie Dr., având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
La apelul nominal făcut in ședință publica au răspuns pentru reclamanții recurenți avocat, pentru pârâta intimată cj..
Procedura completă.
Recursul este scutit de taxa de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul pârâtei intimate a depus la dosar întâmpinare, un exemplar comunicându-se reprezentantului reclamanților recurenți.
Constatând că nu mai sunt alte cereri sau probe de administrat, instanța consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta reclamanților recurenți a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Instanța
Deliberând asupra recursului de față a constatat următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Arad la 8 octombrie 2009 sub nr-, reclamanții G, și au chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Clinic de Obstretrică și Ginecologie Dr. solicitând instanței ca, prin hotărârea judecătorească pe care o va pronunța, să oblige pârâtul să calculeze și să plătească sporul de 100% pentru condiții periculoase, începând cu data de 3 decembrie 2008 și până la data pronunțării, precum și pe viitor; să oblige pârâtul la plata sumelor actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală prevăzută de OG nr. 9/2000, calculate de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective, pentru fiecare lună în parte, să se efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
In motivarea acțiunii, reclamanții au învederat instanței că sunt angajați ai pârâtei în funcția de medic primar specialitatea obstetrică ginecologie; că în temeiul art. 13 litera e din OUG nr. 115/2004 privind salarizarea personalului sanitar modificată prin OG nr. 17/2008 în raport de condițiile în care își desfășoară activitatea este îndreptățit la plata unui spor de 50 - 100%, având calitatea de medici de specialitate chirurgicală, spor ce urmează a fi stabilit de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică de comun acord cu sindicatele reprezentative și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli și că de acest spor beneficiază asistentele din blocul operator.
Mai arată că anterior promovării acțiunii a solicitat pârâtului să le plătească contravaloarea sporului conform adreselor înregistrate sub nr. 1849 - 1851/28.07.2009, însă prin adresa nr. 2158/31.08.2009, pârâtul a refuzat acordarea lui, răspuns pe care l-au contestat prin adresele nr. 2189 - 2191/3 septembrie 2009, însă acestea au rămas fără răspuns concret.
Mai arata ca acest spor trebuie acordat în același cuantum cu cei de la și blocul operator.
In drept invocă art. 13 litera e din OUG nr. 115/2004, 156 Codul Muncii și OG nr. 9/2000, art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, art. 20 și 53 din Constituția României.
Prin sentința civilă nr. 1789 pronunțată la 15 decembrie 2009, instanța a respins acțiunea reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că nivelul sporului pretins de reclamanți se stabilește de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridic, de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivelul de ramură sanitară și cu încadrarea în cheltuielile de personal aferente în bugetul de venituri și cheltuieli și că alin. 3 din același text legal, locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor, precum și condițiile de acordare acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului sănătății, cu consultarea sindicatelor semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară.
Mai arată că în anexa II la Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază aprobat prin Ordinul nr. 721/2005 s-a statuat că nivelul sporurilor în cadrul procentelor stabilite în anexă, pe categorii de personal și locuri de muncă, se stabilește de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică, de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli; că art. 15 din Regulamentul prevede expres și lipsit de echivoc ca nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă se face de șeful ierarhic superior și se aprobă de Comitetul Director, cu consultarea sindicatelor semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
A mai reținut că în cauză nu au fost derulate procedurile legale și regulamentare care să poată justifica acordarea sporului solicitat de reclamanți și că sporul poate fi acordat numai în condițiile încadrării în bugetul de venituri și cheltuieli.
In termen legal, împotriva sentinței civile menționate mai sus, au declarat recurs reclamanții G, recursuri înregistrate la Curtea de Apel Timișoara sub nr-.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea recursului, recurenții arată că nu există nici un motiv de neaplicare a Legii nr. 304/2008 în vigoare și că apărarea pârâtei este hilară în condițiile în care dispozițiile art. 13 alin. 1 litera e din OUG nr. 115/2004 sunt clare; că plata drepturilor salariale este obligatorie, trimiterile pârâtului la dispozițiile Legii nr. 500/2002 și la alte acte normative care reglementează disciplina financiară în domeniul finanțelor publice nu-și găsesc aplicare în cauză, deoarece ei solicită plata unei obligații prevăzute de lege pe care instituția avea obligația să le bugeteze și că oricum nu s-a făcut dovada că bugetul este insuficient.
Mai arată că art. 13 litera e din OUG nr. 115/2004 modificată prin OG nr. 17/2008 îi îndreptățește la recunoașterea sporului; că sporul reprezintă un bun în accepțiunea CEDO; că cuantumul sporului este de 100%, în aceleași condiții ca cei de la și blocul operator.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, pârâta intimată a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, motivat de faptul că așa cum a stabilit și prima instanță nu există proceduri și regulamente care să justifice acordarea sporului; că prin OUG nr. 34/2009, bugetul a fost diminuat, neexistând posibilitatea acordării sporului.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul neîntemeiat, urmând a-l respinge cu următoarea motivare:
In mod corect, prima instanță a procedat la respingerea acțiunii reclamanților.
Prin acțiune, reclamanții solicită obligarea pârâtei la plata unui spor pentru condiții periculoase în cuantum de 100% în temeiul art. 13 litera e din OUG nr. 115/2004, modificat prin OG nr. 17/2008.
La data promovării acțiunii, reclamanții beneficiau de un spor de 7% pentru condiții deosebite pentru perioada când lucrează în sala de operații.
Conform prevederilor art. 13 litera e din OUG nr. 115/2004 așa cum a fost modificată și completată, beneficiază de un spor cuprins între 50-100% pentru condiții periculoase personalul din leprozerii, anatomie patologică, personalul încadrat în blocul operator, precum și medicii de specialitate chirurgicală.
Nivelul sporului se stabilește de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică de comun acord cu sindicatele reprezentative și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli.
Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, în cazul reclamanților nu au fost demarate procedurile legale pentru nominalizarea personalului care beneficiază de acest spor și de stabilire a cuantumului sporului între limitele fixate de legiuitor.
In lipsa demarării procedurii legale de stabilire a persoanelor care beneficiază de acest spor și a sporului cu încadrarea în limitele prevăzute de lege, instanța nu se poate substitui ea angajatorului și să stabilească cuantumul sporului și să oblige angajatorul la plata sporului.
In caz de refuz al angajatorului de a stabili categoriile de personal beeficiare și cuantumul sporului, reclamanții aveau posibilitatea de a declanșa un conflict de interese în vederea stabilirii categoriilor de personal beneficiare și a cuantumului concret al sporului și numai după îndeplinirea acestei obligații de către pârâtă, în caz de refuz de plată, se poate solicita concursul instanței pentru a obține plata sporului.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312 alin. 1 cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de către reclamanți ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de către reclamanții, G, împotriva sentinței civile nr. 1789 pronunțată la 15 decembrie 2009 de către Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta Spitalul Clinic de Obstretrică și Ginecologie Dr..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, 26 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier,
Red. MB/dact. MB
2 ex.
4.05.2010
Primă instanță:
, - Tribunalul Arad
Președinte:Florin DogaruJudecători:Florin Dogaru, Maria Ana Biberea, Tramdafir
