Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 483/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 483/CM

Ședința publică din data de 19 august 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTORI: Mariana Bădulescu, Mihaela Ganea Vanghelița Tase

- -

Grefier - - -

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenții reclamanți, G, toți cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, județul T, împotriva sentinței civile nr. 44/CM/7.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B, cu sediul în-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în- C, județul C, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în-, județul T, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în nr. 1-3, sector 1, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin T, cu sediul în- Bis, județul T și intimatul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în-, sector 5, având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că părțile au solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.

Curtea constată că părțile nu au răspuns la excepția tardivității declarării recursului invocată din oficiu și rămâne în pronunțare asupra acesteia.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin cererea formulată inițial la data de 26.05.2008 la Tribunalul Tulcea, reclamanții, G, -, - procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, - procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, -, procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag și, - - procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria M au solicitat în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea și Ministerul Economiei și Finanțelor, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, să se dispună obligarea acestora la plata despăgubirilor reprezentând drepturile salariale rezultate din diferența dintre salariul încasat și cel prevăzut în anexa 1 lit. "A" pct. 6-13, corespunzător funcțiilor exercitate începând cu data intrării în vigoare a nr.OUG 27/2006, respectiv 10.04.2006 și până la încetarea stării de discriminare, sume ce urmează a fi actualizate cu rata inflației până la data plății efective și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă.

Prin încheierea pronunțată la data de 4.07.20078, Tribunalul Tulcea în temeiul art. I și II al. (1) și (2) din OUG75/2008, a scos cauza de pe rol și a trimis dosarul de îndată spre soluționare Curții de APEL CONSTANȚA, acesta fiind înregistrat sub nr-.

Prin sentința civilă nr. 44/CM/7.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, s-a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții, G, -, - procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, - procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, -, - procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag și, - - procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria M, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, Ministerul Economiei și Finanțelor prin T și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

S-a respins, ca nefondată, cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Pentru a pronunța această soluție, analizând cauza din prisma apărărilor pârâților și a actelor normative incidente în cauză, instanța a constatat că pretențiile reclamanților sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Reclamanții au calitatea de magistrați procurori în cadrul parchetelor de pe lângă instanțele arondate Tribunalului Tulcea.

Potrivit art. 3 alin. 1 din nr.OUG 27/2006, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o îndemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport de nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Articolul 74 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, modificată și completată, prevede în același sens faptul că pentru activitatea desfășurată, judecătorii, procurorii au dreptul la o renumerație plătibilă în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și alte criterii prevăzute de lege.

Conform art. 11 alin. 1 din nr.OUG 27/2006, modificată și completată prin Legea nr. 45/2007, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit numărului curent 6-3 de la lit. "A" din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.

De precizat că numerele curente 6-13 din anexa la.OUG nr. 27/2006 privesc salarizarea procurorilor de la Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.

Direcția Națională Anticorupție reprezintă potrivit dispozițiilor nr.OUG 43/2002 o structură cu personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.

Din sistemul de salarizare instituit prin nr.OUG 27/2006 rezultă faptul că salarizarea personalului prevăzut de acest act normativ a fost stabilită în raport: cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură, aceste criterii reflectându-se în coeficienții de multiplicare prevăzuți în anexa ordonanței.

Acordarea coeficienților de multiplicare 19-23 procurorilor din cadrul acestor structuri s-a făcut avându-se în vedere criteriul gradului instanței sau al parchetului unde funcționează în acord cu dispozițiile art. 3 din OUG nr. 27/2006 și art. 74 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În ceea ce privește încadrarea procurorilor la Direcția de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție, legiuitorul a avut în vedere regula numirii acestora, iar nu a promovării, a exercitării pe o durată temporară a funcției de procuror în cadrul acestui parchet, precum și a revenirii pe postul deținut anterior.

În acest sens, art. 75 alin. 11 din Legea nr. 304/2004 prevede că la data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată procurorul revine la Parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii.

În același sens, sunt și dispozițiile art. 83 alin. "a" din Legea nr. 304/2004.

Criteriul esențial avut în vedere de legiuitor la salarizarea acestor procurori a fost cel al nivelului instanței sau al parchetului și nu cel al vechimii.

Reclamanții deși sunt magistrați procurori în cadrul parchetelor de pe lângă instanțele arondate Tribunalului Tulcea, aceștia au solicitat să li se acorde prin hotărâre judecătorească îndemnizațiile de încadrare brută lunară corespunzătoare procurorilor Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Admiterea pretențiilor reclamanților ar duce la instituirea unui alt sistem de salarizare decât cel stabilit de legiuitor, prin nr.OUG 27/2006, ar însemna o adăugare la lege, ceea ce nu este permis.

În acest sens, prin decizia nr. 818/3.07.2008 Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Ministerul Justiției într-o cauză civilă având ca obiect înlăturarea discriminării rezultate din acordarea unor drepturi salariale inferioare acordate procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism potrivit anexei II din nr.OG 27/2008.

Prin această decizie Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din nr.OG 37/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.

În considerentele deciziei s-a reținut că un asemenea înțeles al dispozițiilor ordonanței, prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice instituite prin lege și de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, este evident neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor consacrat în art. 1 alin. 4 din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. 4, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

Referitor la cererea de chemare în garanție formulată MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, instanța a reținut:

Potrivit art. 60 od procedură civilă, "partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul când ar cădea în retențiuni cu o cerere în garanție sau în despăgubire".

Instanța analizând cererea de chemare în judecată rezultă că reclamanții au înțeles să se îndrepte împotriva MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, precum și împotriva Ministerul Economiei și Finanțelor în calitate de pârâți.

Reclamanții au solicitat instanței să oblige pârâții la achitarea drepturilor salariale pretinse motiv pentru care cererea nu întrunește condițiile prevăzute de art. 60 od procedură civilă, pentru a putea fi analizată ca o cerere de chemare în garanție.

Având în vedere aceste considerente, acțiunea a fost respinsă ca nefondată, sens în care și cererea de chemare în garanție a fost respinsă.

Împotriva acestei hotărâri, la data de 9.12.2008 au declarat recurs reclamanții.

La termenul de judecată din data de 23.06.2009, Curtea, din oficiu, a invocat excepția tardivității declarării recursului, în raport de data comunicării hotărârii recurate către reclamanți.

În conformitate cu dispozițiile art. 137 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de procedură, care fac de prisos cercetarea în fond a pricinii.

Excepția este fondată.

Verificând actele și lucrările dosarului, instanța reține că hotărârea recurată a fost comunicată reclamanților la data de 27 noiembrie 2008, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare atașate în dosarul de fond (filele 138-158), iar recursul împotriva acesteia a fost declarat la data de 9 decembrie 2008, fiind depus prin serviciul registratură al Curții de APEL CONSTANȚA. În raport de data comunicării hotărârii, se constată că recursul a fost declarat cu depășirea termenului legal de 10 zile prevăzut de dispozițiile art. 80 din Legea nr. 168/1999, ultima zi de formulare în termen a recursului fiind data de 8 decembrie 2008.

Dispozițiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă prevăd că, "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunțată de instanța de fond", iar dispozițiile art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă, prevăd că "Neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei".

Având în vedere că recurenții reclamanți nu au respectat aceste dispoziții legale și au depus cererea de recurs cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 80 din Legea nr. 168/1999, excepția va fi admisă, iar recursul va fi respins ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca tardiv formulat, recursul civil declarat de recurenții reclamanți, G, toți cu domiciliul procesual ales la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, județul T, împotriva sentinței civile nr. 44/CM/7.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE B, cu sediul în-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în- C, județul C, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA, cu sediul în-, județul T, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII B, cu sediul în nr. 1-3, sector 1, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin T, cu sediul în- Bis, județul T și intimatul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în-, sector 5.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 august 2009.

PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea Vanghelița Tase

Judecător,

Grefier,

- -

Jud.fond. /

Tehnoredact.gref.

2 ex./ 8.09.2009.

Președinte:Mariana Bădulescu
Judecători:Mariana Bădulescu, Mihaela Ganea Vanghelița Tase

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 483/2009. Curtea de Apel Constanta