Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Sentința 50/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 50/F-CM
Ședința publică din 27 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Simona Păștin judecător
JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu Cristina
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
S-au luat în examinare pentru soluționare în primă instanță, acțiunea formulată de reclamanții, și cererea de intervenție în nume propriu formulată de intervenienții, și, în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL HUNEDOARA, TRIBUNALUL CONSTANȚA, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRANCTIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ SI TERORISM, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII și PARLAMENTUL ROMÂNIEI-CAMERA DEPUTAȚILOR, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intervenientul, lipsind reclamanții, ceilalți intervenienți și pârâții.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea și cererea de intervenție sunt scutite de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-au depus la dosar, prin serviciul registratură, întâmpinări din partea pârâților Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției și Libertăților, Institutul Național al Magistraturii și Ministerul Administrației și Internelor. Se mai arată că prin cererea depusă la dosar, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților -Administrația Națională a Penitenciarelor solicită comunicarea acțiunii introductive. Printr-o altă cerere, pârâta Camera Deputaților solicită a i se pune în vedere intervenientului să precizeze cererea de intervenție în nume propriu, formulată alături de ceilalți intervenienți, având în vedere că aceasta nu întrunește condițiile legale prevăzute de art.50 alin.(1) Cod procedură civilă.
Instanța, din oficiu, pune în discuția părții prezente excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Pitești privind soluționarea cauzei, față de Decizia nr.104 din 20 ianuarie 2009 Curții Constituționale prin care s-au declarat neconstituționale art.I și II din nr.OUG75/2008.
Intervenientul, având cuvântul, solicită admiterea excepției și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Depune la dosar un set de hotărâri judecătorești reprezentând practică judiciară cu privire la fondul cauzei.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr.218/F-CM/25.11.2008 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr-, s-a dispus disjungerea cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, judecător la Judecătoria Sectorului 2 B, judecător la Judecătoria Petroșani, judecător la Tribunalul București, judecător la Judecătoria Sectorului 5 B, -, judecător la Curtea de Apel București, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -, judecător la Tribunalul București, judecător la Judecătoria Medgidia, judecător la Tribunalul București, toți detașați la și de către, și, consilieri juridici asimilați magistraților la împotriva pârâților Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Curții de Apel București, Curții de Apel Alba Iulia, Tribunalului București, Tribunalului Hunedoara, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, și Ministerului Economiei și Finanțelor
Prin această cerere, care formează în prezent obiectul dosarului nr- reclamanții au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligați pârâții la plata diferențelor salariale calculate pe baza valorii de referință sectorială prevăzute de lege pentru funcțiile de demnitate publică și a coeficienților de multiplicare, corectate periodic în raport cu evoluția prețurilor de consum, actualizate la data plății efective cu rata inflației și cu dobânda legală, astfel:
- pentru perioada noiembrie 2005 - 31 ianuarie 2006, la valoarea de referință sectorială de 297,4 lei, conform nr.OG9/2005;
- pentru perioada 01 februarie 2006 - 31 august 2006, la valoarea de referință sectorială de 312,3 lei, conform nr.OG3/2006;
- pentru perioada 01 septembrie 2006 - 31 decembrie 2006, la valoarea de referință sectorială de 331 lei, conform nr.OG3/2006;
- pentru perioada 01 ianuarie 2007 - 31 martie 2007, la valoarea de referință sectorială de 347,55 lei, conform nr.OG10/2007;
- pentru perioada 01 aprilie 2007 - 30 septembrie 2007, la valoarea de referință sectorială de 354,5 lei, conform nr.OG10/2007;
- pentru perioada 01 octombrie 2007 - 01 aprilie 2008, la valoarea de referință sectorială de 393,49 lei, conform nr.OG10/2007.
Reclamanții au mai solicitat obligarea pârâților la efectuarea și pe viitor a calculului valorii de referință sectorială la valoarea calculată pentru funcțiile de demnitate publică, potrivit nr.OG10/2008, cu cheltuieli de judecată.
Față de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, pretenția a constat în asigurarea disponibilităților bănești necesare plății acestor drepturi salariale.
În motivarea acțiunii se arată că potrivit art.2 din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, dispozițiile acestei legi se aplică persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, precum și persoanelor angajate pe bază de contract individual de muncă în sectorul bugetar. Art.3 din același act normativ prevede că funcția de demnitate publică este acea funcție publică ce se ocupă prin mandat, obținut direct, prin alegeri organizate sau indirect, prin numire, potrivit legii. Legea nr.154/1998 se aplică și celor care ocupă funcții asimilate cu funcțiile de demnitate publică, prevăzute în anexele la lege.
În conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din nr.OG134/1999, începând cu luna septembrie 1999, valoarea coeficientului de ierarhizare a salariilor de bază ale personalului din organele autorității judecătorești, reglementată de Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, este egală cu valoarea de referință sectorială prevăzută de Legea nr.154/1998. Această valoare se corectează periodic, în raport cu evoluția prețurilor de consum, în condițiile stabilite de prevederile legale pentru sectorul bugetar.
Art.11din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 stabilește că indemnizațiile pentru magistrați și salariile de bază pentru celelalte categorii de personal din organele autorității judecătorești se calculează pe baza valorii de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
Prevederea din anexa 1 la nr.OUG27/2006 referitor la valoarea de referință sectorială încalcă principiile Constituției României, ale Legii nr.303/2004 privind statutul magistraților, ale Codului muncii și principiul nediscriminării. Valoarea de referință sectorială aplicată la salarizarea magistraților este diferită de valoarea de referință sectorială stabilită prin lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă și executivă.
Astfel, potrivit nr.OG3/2006, valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcția de demnitate publică aleasă și numită în luna aprilie 2006 era de 312,3 lei, iar nr.OUG27/2006 stabilește valoarea de referință pentru magistrați la suma de 257 lei.
Ordonanțele nr.27/2006 și 8/2007 încalcă principiul ierarhiei actelor normative prevăzut de Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și de Constituția României.
Sunt încălcate astfel și dispozițiile Codului muncii, precum și cele ale nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. privilegiile și discriminările în exercitarea drepturilor, art.1 alin. 2 din ordonanță se referă și la dreptul la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Stabilirea prin ordonanțe ale Guvernului a altor valori de referință sectorială decât cele prevăzute pentru funcțiile de demnitate publică în afara cazurilor expres prevăzute conform art.74 din Legea nr.303/2004 contravine spiritului de echilibru al puterilor statului.
Actele normative care au corectat valoarea de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite din cadrul autorităților legislativă, executivă și judecătorească pentru perioada respectivă sunt nr.OUG123/2003, nr.OG9/2005, nr.OG3/2006 și nr.OG10/2007. Chiar dacă unele dintre acestea au fost între timp abrogate total sau parțial, au avut în vedere valoarea de referință sectorială prevăzută de lege pentru funcțiile de demnitate publică alese și numite.
Reclamanții și-au întemeiat acțiunea și pe prevederile nr.OUG134/1999, art.1 alin.1, care stabilesc că magistraților li se aplică de drept valoarea de referință sectorială pentru funcțiile de demnitate publică alese sau numite și că această valoare trebuie corectată periodic în raport cu dispozițiile legale aplicabile sectorului bugetar.
Au mai arătat că pentru anii 2003 și 2004 indexările salariale au fost acordate la fel, atât magistraților, cât și celor care ocupau funcții de demnitate publică alese sau numite.
La data de 05 decembrie 2008 au formulat cerere de intervenție în interes propriu în prezenta cauză, procuror șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fost procuror șef al Secției de resurse Umane și Documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procuror, fost prim adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în prezent detașat în funcția de prim adjunct al directorului general al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în prezent director adjunct al Institutului Național al Magistraturii, procuror, în prezent detașat în funcția de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, procuror, în prezent detașat în cadrul Ministerului Administrației și Internelo, șef Juridic în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și, consilieri juridici - personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor în temeiul art.87 din Legea nr.303/2004 republicată, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Superior al Magistraturii, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Cererea are ca obiect plata acelorași drepturi salariale și este întemeiată pe celeași motive de fapt și de drept.
Față de cele două cereri au formulat întâmpinare pârâții Curtea de Apel Alba Iulia, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Economiei și Finanțelor, Institutul Național al Magistraturii.
Examinând cu prioritate, potrivit art.137 Cod procedură civilă, excepția de necompetență materială a instanței, Curtea constată următoarele:
Acțiunile având ca obiect plata drepturilor salariale de către angajator constituie conflicte de muncă privitoare la executarea raporturilor de muncă în sensul dispozițiilor art.281 Codul muncii.
Astfel de cereri au fost date în competența curților de apel pentru soluționare în primă instanță în considerarea categoriei de personal din care fac parte reclamanții - personal salarizat potrivit nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Prevederile art.I și II din nr.OUG75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției reglementând astfel competența materială a instanțelor în materie, au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr.104/20.01.2009 a Curții Constituționale.
Art.284 alin.1 din Codul muncii trimite la competența materială stabilită de Codul d e procedură civilă. Iar potrivit art.2 pct.1 lit.c Cod procedură civilă tribunalul judecă în primă instanță conflictele de muncă.
Având în vedere și faptul că acțiunea a fost disjunsă dintr-un dosar aflat inițial pe rolul Tribunalului Argeș, instanța va admite excepția necompetenței materiale și va declina cauza spre competentă soluționare în favoarea Tribunalului Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a instanței.
Declină cauza privind pe reclamanții, pe intervenienții în nume propriu, și și pe pârâții CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, CURTEA DE APEL ALBA IULIA, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL HUNEDOARA, TRIBUNALUL CONSTANȚA, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRANCȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI, MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE, MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, INSTITUTUL NAȚIONAL AL MAGISTRATURII și PARLAMENTUL ROMÂNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR, spre competentă soluționare în favoarea Tribunalului Argeș.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 ianuarie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
- -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./03.02.2009
Președinte:Nicoleta Simona PăștinJudecători:Nicoleta Simona Păștin, Florinița Ciorăscu Cristina
