Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5534/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.4195/2009
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.5534/
Ședința publică din data de 13 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Guranda Georgeta
JUDECĂTOR 3: Singh Ioana
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către recurenta-pârâtă SC " SA I GRUP", împotriva sentinței civile nr.133 din data de 02.02.2009, pronunțate de către Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal Complet Specializat Pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți Gr., în calitate de moștenitoare de pe urma intimatului -decedat, Gr., G, -, și - având ca obiect drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns:recurenta-pârâtă SC SA prin apărător, d-na avocat, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 54 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, intimata-reclamantă personal, în calitate de moștenitoare de pe urma intimatului-reclamant - decedat, lipsind intimații-reclamanți Gr., Gr., G, -, și .
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că, la dosar s-au depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 02.09.2009, 21.09.2009, respectiv la data de 09.10.2009 de către intimații-reclamanți, și întâmpinări la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă SC "" SA.
Curtea, față de aspectul că minuta hotărârii judecătorești recurate nu a fost semnată de către unul dintre asistenții judiciari, din oficiu, invocă excepția nulității hotărârii judecătorești recurate și acordă cuvântul părților prezente asupra excepției invocate.
Recurenta-pârâtă SC SA prin avocat, având cuvântul, solicită admiterea excepției invocate din oficiu de către instanță.
Intimata-reclamantă, în calitate de moștenitoare de pe urma intimatului-reclamant, având cuvântul, arată că lasă soluționarea excepției invocate din oficiu, la aprecierea instanței.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției nulității hotărârii judecătorești recurate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.133/2.02.2009 Tribunalul Teleormana admis în parte acțiunea formulată de reclamanții decedat la data de 16.08.2008 și continuată de moștenitor, -, OG, -, -, G, în contradictoriu cu pârâta SC SA B și a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamanți a primelor de Paști și de C, pe perioada 2004-2007, corespunzător perioadei efectiv lucrate de fiecare reclamant cuantificând, potrivit expertizei efectuate în cauză, sumele ce trebuie plătite fiecărei părți reclamante, actualizate în raport de data plății.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 168 din Contractul Colectiv de muncă încheiat între patronat și sindicatul reprezentativ al reclamantului, în forma aplicabilă la data de 25.02.2003 " cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C, salariații SA vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu pe SA".
Cu ocazia negocierilor între părțile contractante în anul 2003 s-a convenit pe calea unui act adițional la Contractul Colectiv de muncă, prelungirea cu un an aplicarea vechiului contract, cu modificări și completări.
în acest contract, la art. 168 s-a introdus alin.2 prin care s-a stipulat că "pentru anul 2003, suplimentările salariale privind primele de Paști și de C vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat".
Pentru anii următori, respectiv 2004-2006, în actele adiționale la Contractul colectiv de muncă, art. 162 al.2 a avut următoarea formulare: "In anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de b al fiecărui salariat".
Din interpretarea fie doar literară a acestor prevederi contracții rezultă în mod neîndoielnic că voința părților semnatare ale Contractul colectiv de muncă și actelor adiționale din anii 2004-2006 fost în sensul includerii suplimentărilor salariale în salariul de bază numai pentru anul 2003, nu și pentru anii ulteriori.
Dacă suplimentările salariale în cauză ar fi fost incluse in salariile de bază ale salariaților începând cu anul 2003 și nu doar pentru acest an, clauza contractuală care consacră aceste drepturi pentru anul 2004-2006 trebuia să prevadă expres vorbire că pentru anul precedent suplimentările sunt incluse în salariul de bază.
In condițiile în care în mod expres părțile au stipulat că numai pentru anul 2003 suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază al salariaților, nu se poate pune problema că pentru anii 2004-2006 aceste drepturi au profitat reclamantului.
Această interpretare nu poate fi înfrântă nici de împrejurarea invocată de pârâtă în sensul că la nivelul Comisiei paritare părțile contractante au convenit în anul 2008, că începând cu anul 2003. suplimentările salariale au fost incluse în salariul de bază al angajaților, aceasta fiind interpretarea art. 168 alin.l din Contractul colectiv de muncă pe anii 2004-2006.
In primul rând, raportat la formularea neechivocă a art. 168 alin.2 din actele adiționale la Contractul colectiv de muncă pe anii 2004-2006. este de observat că interpretarea făcută art. precitat de către Comisia paritară este de fapt o modificare a clauzei contractuale ce reglementează suplimentările salariale, modificare care nu poate produce efecte întrucât a intervenit după expirarea duratei contractului colectiv.
In al doilea rând, chiar dacă s-ar fi admis că de fapt Comisia paritară nu a făcut o modificare tardivă a clauzei contractuale privind suplimentările salariale, ci a interpretat o prevedere îndoielnică, nu exista nici un impediment legal pentru ca instanța să poată face aprecieri dacă în fapt concluzia Comisiei paritare are corespondent, acesta neavând semnificația substituirii voinței părților contractante.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, solicitând admiterea căii de atac formulată și modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii ca nefondate. Recurenta a criticat sentința primei instanțe pe motive de nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență următoarele:
Recurenta a prezentat succint situația de fapt invocând instanței că s-a realizat includerea suplimentelor salariale acordate de Paști și de C în salariul de bază, începând cu anul 2003, așa cum a statuat și Comisia Paritară prin decizia nr.3793/2007, în interpretarea dată disp. art.168 alin.1,2 din Contractul Colectiv de munca și care este opozabilă părților semnatare a acestui contract.
Criticând hotărârea atacată, recurenta a susținut că acțiunea este prematură, deoarece potrivit dispozițiilor art.168 alin.1 teza finală, acordarea acestor suplimente salariale este condiționată de negocierile prealabile cu organizația sindicală a salariaților pentru stabilirea modalitatilor, condițiilor și criteriilor de acordare a primelor de Paști și de C, negocieri care nu au mai avut loc.
În al doilea rând, recurenta a invocat prescripția dreptului la acțiune pentru aceste suplimente salariale, deoarece nu au natura unui drept salarial, prescriptibil în 3 ani de la data scadenței, potrivit prevederilor art.283 lit.e Codul muncii, ci reprezintă, de fapt, drepturi acordate de Contractul Colectiv de Munca salariaților în scopul protecției sociale a acestora, prescriptibili în 6 luni potrivit disp. art.283 lit.e Codul muncii.
Pe fondul litigiului, recurenta a arătat că suplimentele salariale au fost incluse în salariul de bază al salariaților începând din anul 2003, aspect confirmat și prin decizia nr.3793/2007 pronunțată de Comisia Paritară în exercitarea prerogativei reglementate de art.9 din Contractul Colectiv de Munca de a interpreta clauzele neclare din Contractul Colectiv de Muncă.
Recurenta a mai criticat modalitatea de calcul a drepturilor acordate reclamanților de prima instanță, în sensul că trebuia să se raporteze la salariul de bază mediu pe unitate și nu la salariul mediu brut.
La termenul de judecată din data de 13.10.2009, Curtea din oficiu a pus în discuția părților excepția nulității hotărârii recurate, față de nesemnarea sentinței de către unul din asistenții judiciari.
Analizând cu prioritate acest incident procedural, față de fondul cauzei, Curtea constată următoarele:
Din examinarea comparativă a minutei și a hotărârii pronunțate rezultă că d-na asistent judiciar nu a semnat minuta, alături de ceilalți membri ai completului de judecată, iar hotărârea este semnată de președintele secției în locul d-nei asistent judiciar, despre care se face mențiune pe sentință că și-a încetat activitatea.
Potrivit disp. art.258 alin.1 Cod procedură civilă, după ce s-a întrunit majoritatea, rezultatul deliberării se va consemna într-o minută, care sub sancțiunea nulității, trebuie semnată de judecători, cu mențiunea, dacă este cazul a opiniei separate a judecătorilor aflați în minoritate.
În cazul litigiilor de muncă,soluționarea acestor cauze în primă instanță se realizează de un complet format din doi judecători și doi asistenți judiciari, care participă atât la desfășurarea ședinței de judecată, cât și la deliberare cu rol consultativ și cu obligația semnării minutei cât și a hotărârii, așa cum prevăd disp. art.55 alin.1,2 din Legea nr.304/2004. Pe cale de consecință, nulitatea hotărârii intervine nu numai atunci când nu este semnată de către unul dintre judecători dar, în cazul litigiilor de muncă și asigurări sociale, sancțiunea este aplicabilă și-n ipoteza nesemnării hotărârii de către unul dintre asistenții judiciari.
Văzând disp. art.312 alin.3 Cod procedură civilă, Curtea apreciind că se impune reformarea hotărârii atacate, va admite recursul și constatând nulitatea hotărârii atacate, o va casa cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA GRUP împotriva sentinței civile nr.133/2.02.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal Complet Specializat Pentru Litigii de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți moștenitoare a defunctului, -, OG, -,
Constată nulitatea hotărârii atacate.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.:
Dact.:
2 ex./5.11.2009
Jud.fond:
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Guranda Georgeta, Singh Ioana
