Actiune drepturi banesti. Jurisprudenta. Decizia 5836/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5836
Ședința publică de la 30 Octombrie 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O împotriva sentinței civile nr. 1759/13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, și, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru intimații-reclamanți avocat ales, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru a se verifica ce soluția a pronunțat ÎCCJ în cererea de strămutare.
Apărătorul intimaților-reclamanți arată că Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de strămutare a prezentei pricini.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat pentru intimații-reclamanți pune concluzii de respingere a recursurilor și de menținere drept temeinică și legală a sentinței recurate potrivit întâmpinării. Arată că eventualele cheltuieli de judecată se vor solicita pe cale separată.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față:
Tribunalul O l t, prin sentința nr. 1759 din 13 noiembrie 2008 admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, împotriva pârâtei CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI.
A fost obligată pârâta la plata drepturilor salariale reprezentând spor de stabilitate și spor de solicitare neuropsihică pe perioada iunie 2005 la zi, sume nete reactualizate conform raportului de expertiză, către reclamanți, după cum urmează: - 99.652 lei, - 99.208 lei, - 99.208 lei, - 98.148 lei, - 99.429 lei, - 99.208 lei, - 97.605 lei, - 67.693 lei, - 99.208 lei, - 98.206 lei, - 99.429 lei, - 106.793, - 104.930 lei, G - 91.822 lei, - 56.753 lei, - 70.152 lei, - 23.696 lei.
A fost admisă cererea de chemare în garanție și a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor B să asigure fondurile necesare privind plata acestor drepturi.
A fost obligată pârâta la 800 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a se pronunța astfel, instanța reținut că prin Legea nr. 50/1996, republică în al României nr. 563/18.11.1999, în art. 56 alin. 2 prevăzut faptul că, controlorii financiari beneficiază de sporul de stabilitate în raport cu vechimea efectivă în funcții economice de specialitate și de control financiar, de sporuri pentru titlu științific de doctor sau doctor docent, precum și de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin OUG24/30.03.2000 în anexa III/2 - Curtea de Conturi sunt prevăzute salariile de bază pentru funcțiile de execuție de specialitate specifice Curții de Conturi, respectiv controlor, judecător, procuror, magistrat asistent gradul I, II,III cu Nota în care se prevede că salariile de bază prevăzute în prezenta anexă se aplică personalului care a fost salarizat potrivit anexei IV/2 la Legea 154/1998.
Prin OG83/29.08.2000 se modifică art. 56 din Legea 50/1996 în sensul că se introduc prevederi numai cu privire la judecători, procurori, financiari și personal auxiliar de specialitate din cadrul Colegiilor jurisdicționale ale Curților de Conturi și Camerelor de conturi.
Prin același act normativ la art. VIII se prevede că Nota la anexa III/2 - Curtea de Conturi la.OUG 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, se completează cu un alineat cu următorul cuprins: "Controlorii financiari beneficiază de spor de fidelitate în raport cu vechimea efectivă în funcții economice de specialitate și de control financiar în condițiile prev. de art. 18 alin. 3 și 5 din Legea 50/1996 rep. cu modificările și completările ulterioare, de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50 % din salariul de bază brut lunar, precum și de sporul pentru titlul științific de doctor sau doctor docent de 15 % din salariul de bază brut".
Prin OUG177/6.12.2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, modificată prin OUG 63/29.06.2005, OG 33/14.07.2005, Legea 247/19.-07.2005, sunt prevăzute principii privind salarizarea magistraților, personalului de specialitate juridică asimilat magistraților din instanțele judecătorești, iar art. 39 se referă la judecători, procurori și magistrați asistenți din cadrul Secției Jurisdicționali din cadrul Curții de Conturi și Camerelor Jurisdicționale. în art. 50 același act normativ, se prevede că intră în vigoare la data de 01.01.2003, și că pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă art. 11precum și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților și personalului de specialitate juridică, asimilate potrivit Legii acestora, din Legea 50/1996 rep. în Monitorul Oficial partea I nr. 563/18.11.1999, precum și orice alte dispoziții contrare.
Prin OUG 160/13.10.2000, privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi la art. 6 se prevăd următoarele: al. 1- pe data aplicării prezentei ordonanțe de urgență prevederile referitoare la salariul de merit, sporuri, indemnizații, stimulente, prevăzute în Legea 50/1995, cu privire la salarizarea membrilor și personalului Curții de Conturi, nu mai sunt aplicabile funcțiilor de specialitate specifice Curții de Conturi; alin. 2 - se prevede că anexa 3/2 și punctul 1 din anexa 6/2 lit. d din OUG 24/30.03.2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar se abrogă. Din aceste prevederi nu rezultă în mod expres că se abrogă art. VIII din OG 83/29.08.2000 în conformitate cu dispozițiile din art. 62 și 63 din Legea 24/27.03.2000, privind Normele de tehnică legislativă, pentru elaborarea actelor normative.
De altfel, nici Legea 154/15.07.1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar, și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, în forma actualizată cu toate modificările inclusiv cele prevăzute în OG 10/30.01.2008, nu menționează în partea finală intitulată "anexa 10 - PREVEDERI DIN UNELE ACTE CARE SE - că se abrogă dispozițiile referitoare la acordarea sporurilor de fidelitate - stabilitate și a sporului de solicitare neuropsihică.
Faptul că se abrogă prevederile referitoare la Curtea de Conturi din art. 52 din Legea 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești publicată în Of. partea I nr. 130/24.06.1996, nu are relevanță întrucât prevederile cu privire la drepturile salariale privind sporul de fidelitate și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică au rămas în vigoare prin neabrogarea expresă a art. VIII și OG 83/29.08.2000.
Având în vedere aceste considerente și dispozițiile art. 155 - 165 din Codul muncii, s-a reținut că inexistența Normelor de abrogare impune ca să se considere rămase în vigoare dispozițiile din art. VIII din OG 83/2000, și în consecință, acțiunea reclamanților urmează a fi admisă în parte obligând pârâta Curtea de Conturi a României la plata drepturilor salariale reprezentând spor de stabilitate și spor de solicitare neuropsihică pe perioada iunie 2005 la zi, constând în sume nete reactualizate conform constatărilor din raportul de expertiză efectuat în cauză în sumă totală de 1.541.138 lei.
Examinând cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Curtea de Conturi a României, instanța găsit-o întemeiată, având în vedere atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor prevăzute în art. 19 lit. b, art. 4 alin. 2 și art. 28 din Legea 500/2002, și obligat să asigure fondurile necesare privind plata drepturilor salariale restante acordate reclamanților.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României și chemata în garanție DGFP O în numele și pentru Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, Curtea de Conturi a României a susținut următoarele:
Recurenta a precizat că drepturile salariale ale controlorilor financiari sunt stabilite prin OUG nr. 160/2000.
Până la apariția OUG nr. 160/2000, controlorii financiari au beneficiat de diverse stimulente și sporuri în baza Legii nr. 50/1995.
Drepturile ce fac obiectul prezentei cauze au fost reglementate de art. 1 pct. 362din Legea nr. 104/1999, prin care a fost modificat și completat art. 52 din OG nr. 9/1997 pentru modificarea Legii nr. 50/1996.
Prevederile art. 51, referitoare la Curtea de Conturi au fost abrogate prin anexa nr. 10 pct. 10 din Legea nr. 154/1998.
Legea nr. 50/1996 a fost republicată la 18 noiembrie 1999, iar prevederile legale ce stau la baza pretențiilor reclamanților s-au regăsit în textul legii republicate la art. 56(2) din Legea nr. 50/1996, drepturile invocate de reclamanți fiind menținute prin art. 8 din OG nr. 83/2000 prin reglementarea notei la anexa III/2 "Curtea de Conturi" la OUG nr. 24/2000.
Potrivit art. 6 alin. 2 din OUG nr. 160/2000 a fost abrogată expres anexa III/2 din OUG nr. 24/2000 și, implicit, a fost abrogată și nota la această anexă.
In drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 304 alin. 1 pct. 9 și art. 3041din codul d e procedură civilă, Legea nr. 188/1999 și OUG nr. 160/2000.
In recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, este criticată sentința pentru nelegalitate.
Recurentul a susținut că cererea de chemare în garanție a fost în mod nelegal admisă, întrucât între Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor nu există nici un fel de raporturi.
Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și conducătorul Curții de Conturi a României, sunt ordonatori principali de credite, fiecare pentru instituțiile din subordine.
Intimații reclamanți au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului Curții de Conturi a României.
În apărare, intimații-reclamanții susțin că prin OUG nr. 160/2000 nu a fost abrogată și Legea nr. 104/1999. Intimații susțin că, dacă legiuitorul dorea să abroge Legea nr. 104/1999, o făcea în mod expres și menționa acest lucru în art. 6 alin. 1 din OUG nr. 160/1999.
Examinând recursurile prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține că sunt fondat și vor fi admise pentru următoarele considerente:
Esențială în soluționarea prezentei cauze este determinarea evoluției în timp legislației care reglementat în favoarea controlorilor financiari drepturile salariale reprezentând sporul de stabilitate și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Astfel, categoria profesională a controlorilor financiari din care reclamanții fac parte a beneficiat de sporul de stabilitate și de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 104/1999 privind aprobarea OG nr. 9/1997.
Modificând OG nr. 9/1997, Legea nr. 104/1999 prin pct. 14, stabilește că în textul OG nr. 9/1997 la art. I (din această ordonanță), după pct. 36 se introduce pct. 361și 362.
Pct. 362din art. I al OG nr. 9/1997 modifică dispozițiile art.52 din Legea nr. 50/1996, care de la data intrării în vigoare a Legii nr. 104/1999 are următorul cuprins:
"362. Articolul 52 va avea următorul cuprins:
<<Art. 52 - (1) Judecătorii financiari, procurorii financiari, judecătorii financiari inspectori, procurorii financiari inspectori, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar aferent activității jurisdicționale din cadrul Curții de Conturi beneficiază de sporurile salariale prevăzute pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate din prezenta lege.
(2) Controlorii financiari beneficiază de sporul de stabilitate în raport cu vechimea efectivă în funcții economice de specialitate și de control financiar, de sporul pentru titlul științific de doctor sau doctor docent, precum și de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.>>"
Prin urmare, Legea nr. 104/1999 modifică dispozițiile art. 52 din Legea nr. 50/1996 și acordă, în beneficiul controlorilor financiari, drepturi salariale suplimentare reprezentând spor de stabilitate - în raport cu vechimea efectivă în funcții economice de specialitate și de controlori financiari, precum și spor de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Se reține astfel că, inițial, izvorul dreptului controlorilor financiari la sporul de stabilitate și la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică l-a constituit art.52 alin. 2 din Legea nr. 50/1996, astfel cum a fost el modificat de Legea nr. 104/1999.
Prin urmare, este inexactă susținerea intimaților reclamanți, în sensul că "efectele art. 52 din Legea nr. 104/1999" continuă să se producă după intrarea în vigoare OUG nr. 160/2000, intimații pornind de la premisa greșită că în cuprinsul Legii nr. 104/1999 ar exista articolul 52.
Cu toate acestea, Curtea va examina evoluția reglementării drepturilor pretinse de reclamanți, prin raportare la textele legale care au instituit cele două sporuri.
Ulterior Legii nr. 104 din 11 iunie 1999, Legea nr. 50/1996 fost republicată într- nouă numerotare, în Monitorul Oficial al României nr. 563 din 18 noiembrie 1999.
După republicare, prevederile legale care stau la baza solicitărilor reclamanților, s-au regăsit în art. 56 alin. 2 din Legea nr. 50/1996, potrivit căruia "Controlorii financiari beneficiază de sporul de stabilitate, în raport de vechimea efectivă în funcții economice de specialitate și de control financiar, de sporul pentru titlul științific de "doctor" sau "doctor docent", precum și de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică".
Prin urmare, începând cu 18 noiembrie 1999, izvorul acestor drepturi l-a constituit art. 56 alin. 2 din Legea nr. 50/1996.
Textul art. 56 al Legii nr. 50/1996 a fost modificat prin OG nr. 83/2000, insă legiuitorul a înțeles să mențină în favoarea controlorilor financiari dreptul la sporul de stabilitate în raport cu vechimea efectivă în funcții economice de specialitate și de controlori financiari și dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar.
Dreptul la cele două categorii de sporuri (în discuție în speța de față) a fost menținut prin reglementarea art. 8 din OG nr. 83/2000, potrivit căruia Nota la anexa nr. III/2 "Curtea de Conturi" la OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a solariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 138 din 31 martie 2000, se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
"Controlorii financiari beneficiază de spor de fidelitate, în raport cu vechimea efectivă în funcții economice de specialitate și de control financiar, în condițiile prevăzute la art. 18 alin. 3 și 5 din Legea nr. 50/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, precum și de sporul pentru titlul științific de "doctor" sau "doctor docent" de 15% din salariul de bază brut".
Prin urmare, o dată cu intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, sistemul de salarizare a personalului Curții de Conturi a României a dobândit o reglementare unitară, în anexa III/2 "Curtea de Conturi" la OUG nr. 24/2000 fiind stabilite atât salariile de bază, cât și sporurile menționate în "nota" la această anexă.
Prin OUG nr. 160/2000 a fost reglementată distinct salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi.
Potrivit art. 3 din OUG nr. 160/2000 "Indemnizația este unica formă de remunerare lunară activității corespunzătoare funcției de controlor financiar și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial".
Prin instituirea acestui nou sistem de remunerare pentru controlorii financiari, legiuitorul avut în vedere și vechimea în funcții economice, criteriu care anterior fusese avut în vedere la reglementarea sporului de stabilitate, respectiv sporului de fidelitate.
Acest criteriu al vechimii în funcții economice se regăsește, legislativ, în cuprinsul anexelor la OUG nr. 160/2000, coeficienții de multiplicare utilizați pentru calculul indemnizațiilor controlorilor financiari, fiind diferiți în funcție de "vechimea în specialitate" prin care se înțelege "vechimea în funcții economice".
Stabilind un nou sistem de remunerare lunară activității corespunzătoare funcției de controlor financiar având la bază indemnizația ca unica formă de remunerare, în mod logic legiuitorul a procedat la abrogarea dispozițiilor legale care reglementau drepturi salariale suplimentare, respectiv cele prevăzute de Legea nr. 50/1995, precum și la abrogarea dispozițiilor legale privind salarizarea controlorilor financiari, în vigoare până la 01 noiembrie 2000, data intrării în vigoare a OUG nr. 160/2000.
In acest sens, prin art. 6 din OUG nr. 160/2000, s-a prevăzut:
" (1) Pe data aplicării prezentei ordonanțe de urgență prevederile referitoare la salariul de merit de merit, sporuri, indemnizații, stimulente, prevăzute în Legea nr. 50/1995 cu privire la salarizarea membrilor și personalului Curții de Conturi, nu mai sunt aplicabile funcțiilor de specialitate specifice Curții de Conturi.
(2 ) Anexa nr. III/2 și pct. 1 din anexa nr. VI/2 lit."D" din OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, se abrogă".
Prin OUG nr. 160/2000 a fost abrogată anexa III/2 din OUG nr. 24/2000 cu întregul ei conținut, astfel că dreptul controlorilor financiari la sporul de fidelitate și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a încetat să mai existe.
Nu se poate susține că acest drept a continuat să-și producă efecte de vreme ce abrogarea a fost expresă. Dacă legiuitorul ar fi înțeles să păstreze în beneficiul controlorilor financiari acest drept, ar fi menționat acest fapt în mod expres în textul ordonanței și nu ar mai fi utilizat criteriul vechimii în funcții economice ca element de stabilire a coeficienților de multiplicare.
In concluzie, criticile invocate de recurenta Curtea de Conturi a României cu privire la soluționarea fondului cauzei sunt fondate.
Nu pot fi reținute apărările intimaților reclamanți care au susținut neaplicabilitatea normelor de abrogare, reglementate de art. 6 din OUG nr. 160/2000.
Pe de o parte, art. 6 alin. 2 din OUG nr. 160/2000 abrogă dispozițiile anexei III/2 din OUG nr. 24/20000, act normativ de același nivel.
Pe de altă parte, nici teoretic argumentele prin care se susține inaplicabilitatea unor norme de abrogare a unei legi incluse în textul unei ordonanțe nu poate fi reținute ca valide, în condițiile în care ordonanța a fost aprobată prin lege, confirmându-se astfel mandatul de drept public acordat Guvernului prin legea de abilitare pentru emiterea ordonanței. Or, în cazul de față, OUG nr. 160/2000 a fost aprobată prin Legea nr. 711/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 785/11 decembrie 2001.
Prin decizia nr. XXXVI din 07 mai 2007, soluționând recursul in interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că art. 6 alin. 1 din OUG nr. 160/2000 se interpretează în sensul că personalul care ocupă funcția de controlori financiari au beneficiat de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra dreptului controlorilor financiari la spor pentru vechime în muncă, nu cu privire la sporul de stabilitate sau sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Instanța supremă a interpretat dispozițiile art. 6 alin. 1 din OUG nr. 160/2000, nu pe cele ale alineatului 2 din aceeași ordonanță, acesta din urmă fiind textul care abrogat normele ce instituiau în beneficiul reclamanților dreptul la cele două sporuri ce fac obiectul cauzei de față.
Mai mult, în considerentele deciziei sunt analizate dispozițiile art. 6 din OUG nr. 160/2000, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilind că acestea "sunt aplicabile numai pentru acele drepturi salariale având legătură cufuncțiade controlor financiar, iar nu pentru drepturile salariale de natură personală, pe care nu le pot afecta".
Cu alte cuvinte, în mod indirect s-a statuat că pentru drepturile având legătură cu funcția de controlor financiar (drepturi între care se includ în mod evident și cele la spor de stabilitate și spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică) dispozițiile de abrogare sunt aplicabile.
In concluzie, Curtea constată că instanța de fond făcut greșită aplicare legii, devenind aplicabile dispozițiile art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
De aceea, apreciind recursul formulat de pârâta Curtea de Conturi a României ca fondat, Curtea va modifica sentința recurată în sensul că va respinge acțiunea reclamanților.
In ceea ce privește recursul formulat de recurentul-chemat în garanție, acesta urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 60 din codul d e procedură civilă, partea poate chema în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte în cazul în care ar cădea în pretenții cu o cerere în garanție sau în despăgubiri.
Cererea de chemare în garanție are ca scop să asigure celui care "a căzut în pretenții" posibilitatea de se despăgubi. In condițiile respingerii cererii de chemare în judecată, cererea de chemare în garanție formulată de pârât urmează fi respinsă, pârâtul nefiind "căzut în pretenții" în sensul prevăzut de art. 60 din codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Curtea de Conturi a României și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice O împotriva sentinței civile nr. 1759/13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți, G, și, având ca obiect drepturi bănești.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea și cererea de chemare în garanție.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 octombrie 2009.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/17.11.2009
fond:
-
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Corneliu Maria, Mihaela
