Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 103/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - acțiune în constatare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA Nr. 103
Ședința publică din 18 martie 2008
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Dumitraș Daniela
JUDECĂTOR 3: Plăcintă Dochița
Grefier - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de reclamanta Banca Națională a României - Sucursala S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva deciziei civile nr. 452 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
La apelul nominal au răspuns consilier juridic, pentru recurenta Banca Națională a României - Sucursala S și consilier juridic pentru intervenienta intimată Banca Agricolă S - prin Bank B, lipsă fiind reprezentantul pârâtului intimat Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind, având în vedere prevederile art. 111 Cod procedură civilă, dacă este posibilă formularea unei acțiuni în constatare, peste o acțiunea în revendicare consilier juridic, pentru recurentă, a precizat că după părerea sa este admisibilă o astfel de acțiune.
Consilier juridic, pentru intervenienta intimată Banca Agricolă S - prin Bank B, a precizat că nu este admisibilă o astfel de acțiune, prin ambele urmărindu-se de fapt același scop.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, pentru - Sucursala S, a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 312 și 304 pct. 4, 7 și 9 Cod procedură civilă, admiterea recursului, casarea deciziei recurate, iar în rejudecare admiterea apelului, schimbarea sentinței instanței de fond în sensul admiterii acțiunii. A solicitat de asemenea respingerea cererii de intervenție Bank - Sucursala În susținere a precizat că prin Legea nr. 1056/1946 în proprietatea statului au trecut doar acțiunile Băncii Naționale a României, nu și imobilele. A mai precizat că în 1948 a fost înființată Banca Agricolă - ca bancă de stat, că ulterior a fost o reorganizare și s-au schimbat niște sedii. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intervenienta intimată Banca Agricolă S - prin Bank B, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor instanțelor de fond, fără cheltuieli de judecată. În susținere a precizat că prin Ordinul nr. 167/1973 al Băncii Naționale între Banca Națională a României și Banca Agricolă a avut loc un schimb de imobile.
În replică, consilier juridic a precizat că Banca Națională a României nu a fost despăgubită pentru acest imobil ( fila 68 dosar fond ).
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin sentința civilă nr. 541 din 1 martie 2001 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr. 608/1999, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de către reclamanta Banca Națională a României -Sucursala S în contradictoriu cu pârâtul Statul Român - prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru constatarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile constând în construcții sediu bancă și terenul aferent în suprafață de 2.683, situate în municipiul F, str. -, nr. 16, județul S; s-a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta Banca Agricolă - Sucursala S și s-a constatat că bunurile care fac obiectul cauzei se găsesc în patrimoniul intervenientei; s-a respins excepția de neconstituționalitate a art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990.
A reținut prima instanță că la 1 ianuarie 1947 potrivit art. 1 din Legea nr. 1056/1946 toate bunurile mobile și imobile ale reclamantei au trecut în proprietatea statului.
S-a mai reținut că prin Ordinul nr. 167/1973 al, s-au transferat unele mijloace fixe din administrarea directă a în administrarea directă a Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară, iar în prezent, bunurile ce fac obiectul cauzei, transferate către Filiala Fa B ăncii Agricole, în temeiul art. 18-20 din Legea nr. 15/1990, au caracterul de bunuri proprii ale intervenientei.
Prin Deciziile nr. 37/1996 și nr. 115/1997 Curtea Constituțională s-a pronunțat definitiv asupra excepției de neconstituționalitate a art. 20 din legea nr. 15/1990, excepție pe care a respins-o, textul articolului fiind constituțional.
Împotriva hotărârii a declarat apel reclamanta criticând-o ca nelegală și netemeinică deoarece a dobândit dreptul de proprietate cu privire la construcțiile și terenul în suprafață de 4028,25, imobile situate în F, potrivit actului de vindere-cumpărare autentificat sub nr. 638 din 26 martie 1902 încheiat cu. S-a mai arătat că aceste bunuri au fost stăpânite în mod continuu de către, nu au trecut în proprietatea statului și că a fost transmisă temporar folosința acestor bunuri situate în F, fostei Bănci pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Banca Națională continuând să dețină dreptul de dispoziție care nu a fost afectat în nici un mod de actele normative emise de-a lungul timpului.
Cu privire la excepția de neconstituționalitate, instanța trebuia să dispună suspendarea cauzei și să trimită dosarul spre soluționare Curții Constituționale.
S-a mai arătat că Ordinul nr. 167/1973 nu a cuprins dispoziții referitoare la teren iar prin decizia nr. 1531/1997 a Curții de Apel Bacău, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că bunurile în litigiu au fost transmise în administrare iar regimul juridic al acestor bunuri nu a fost modificat nici de Hotărârea Guvernului nr. 1196/1990 și nici de Legea nr. 15/1990.
La data de 17 august 2000 s-a comunicat instanței că imobilele în litigiu nu au fost cuprinse în capitalul social al Băncii Agricole la data înființării acesteia prin nr.HG 1196/1990.
Prin decizia civilă nr. 452 din 22 octombrie 2007 Tribunalul Suceavaa respins ca nefondat apelul reclamantei Banca Națională a României - Sucursala
S-a reținut că prin Legea nr. 1056/1946 pentru etatizarea și organizarea Băncii Naționale a României, acțiunile care cuprindeau și aportul în natură respectiv imobile, terenuri, inventar, au trecut în proprietatea statului, prin Decretul nr. 320 din 13 noiembrie 1948 s-a înființat reclamanta apelantă ca bancă de stat, astfel încât acesta nu poate administra o parte din bunurile statului în această calitate iar o altă parte din bunuri, respectiv imobilele în litigiu, să le administreze ca fiind proprietatea sa privată.
Prin Ordinul nr. 167/1973 s-a făcut un transfer de imobile, a scăzut din evidențele sale un număr de 35 imobile printre care și cel al Filialei F, care au fost preluate de către Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, fiind trecute în evidențele contabile ale acesteia din urmă, care la rândul ei a predat reclamantei apelante un număr de 32 de imobile.
Potrivit adeverinței nr. 3306 din 17 martie 2000 emisă de Administrația Financiară intervenienta intimată a achitat taxa pentru terenul în litigiu în perioada 1992-1998 iar din anul 1996 este titulara dreptului de proprietate, conform certificatului de atestare a proprietății seria - nr. 0055 din 27 noiembrie 1996 ( fila 153 dosar fond ).
Prin Hotărârea Guvernului nr. 1196/1990 Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară s-a transformat în Banca Agricolă, societate comercială pe acțiuni cu capital majoritar de stat iar potrivit art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, bunurile din patrimoniul societăților comerciale sunt proprietatea acestora.
Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs, invocând următoarele motive:
1. Instanța de apel a depășit atribuțiile puterii judecătorești, adăugând la textele de lege aplicabile în cauză, întrucât, în realitate, prin Legea nr. 1056/1946 pentru etatizarea Băncii Naționale în proprietatea statului au trecut doar acțiunile Băncii Naționale a României, libere de orice sarcini;
2. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra cererii de intervenție în interes propriu a fostei Bănci pentru Agricultură - Sucursala S;
3. Hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind lipsită de temei legal, întrucât, prin Legea nr. 1056/1946, în proprietatea statului au trecut doar acțiunile băncii nu și bunurile imobile, prin art. 25 stabilindu-se că "banca nu poate cumpăra alte proprietăți imobiliare decât cele care sunt strict necesare pentru funcționarea ei și ca locuință pentru personal sau pentru realizarea creanțelor ei". De asemenea, prin art. 1 din Decretul nr. 320/1948 pentru organizarea Băncii Populare Române, s-a stabilit în mod expres faptul că, odată cu transformarea Băncii Naționale a României, "patrimoniul Băncii Naționale a României trece asupra Băncii Populare Române - Bancă de Stat". Banca avea, de asemenea, personalitate juridică și posibilitatea de a dobândi imobile în condițiile art. 16 alin. 2;
4. Banca Națională a României a făcut dovada proprietății asupra bunurilor în litigiu, acestea fiind dobândite prin actul de vindere-cumpărare autentificat sub nr. 638 din 26 martie 1902, situație necontestată de nici una din părți.
Motivele de recurs au fost încadrate în prevederile art. 304 pct. 4, 7 și 9 din Codul d e Procedură Civilă, însă se dovedesc a fi neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată, reclamanta recurentă a solicitat ca, în temeiul dispozițiilor art. 111 din Codul d e Procedură Civilă, să se constate dreptul său de proprietate asupra bunurilor imobile constând în construcții sediu de bancă și terenul aferent în suprafață de 2.683. situate în F,-, pe care le-a dobândit prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 638 din 26 martie 1902 și transcris în registrul de transcripțiuni și inscripțiuni al Tribunalului Suceava sub nr. 570 din aceeași dată.
Potrivit dispozițiilor art. 111 din Codul d e Procedură Civilă, cererea pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
În speță, reclamanta recurentă a uzat de acțiunea în realizarea dreptului de proprietate invocat, atât în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, cât și cu intervenienta intimată - Banca Agricolă - Sucursala S, respectiv o acțiune în revendicare și o acțiune în restituire în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001.
Acțiunea în revendicare, formulată împotriva Băncii Agricole - Sucursala S, a fost respinsă prin decizia civilă nr. 1531 din 2 decembrie 1997 Curții de Apel Bacău, iar acțiunea în restituire formulată în contradictoriu cu Statul Român, Banca Agricolă - Sucursala S și Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului, a fost respinsă prin decizia civilă nr. 116 din 2 decembrie 2003, pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA.
Apărările invocate de către reclamanta recurentă în motivele de recurs referitoare la faptul că prin Legea nr. 1056/1946 pentru etatizarea Băncii Naționale au trecut în patrimoniul statului doar acțiunile Băncii Naționale a României, nu și bunurile care intrau în patrimoniul acesteia, au fost analizate în cadrul acțiunii în revendicare, stabilindu-se irevocabil - prin decizia civilă nr. 1531 din 2 decembrie 1997 Curții de Apel Bacău - că patrimoniul Băncii Naționale a României a fost transferat Statului Român.
Ca urmare, cum reclamanta nu poate pe calea unei acțiuni în constatare să obțină aceleași efecte pe care a dorit să le obțină pe calea unei acțiuni în revendicare, care a fost respinsă, în mod corect instanțele de fond și de apel au respins acțiunea, respectiv apelul.
Neîntemeiată apare și critica referitoare la nepronunțarea instanței cu privire la cererea de intervenție, această cerere fiind admisă prin dispozitivul sentinței civile nr. 541 din 01 martie 2001 Judecătoriei Fălticeni.
Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 din Codul d e Procedură Civilă, curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Banca Națională a României - Sucursala S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva deciziei civile nr. 452 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 martie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
TehnoS.
2 ex. / 18.04.2008
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Dumitraș Daniela, Plăcintă Dochița
