Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1248/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MURE

SECȚIA CIVIL, DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 1248/

Ședința public din 19 Mai 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judector

- Judector

Grefier -

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanta prin mandatar, cu domiciliul în Târgu-M,-, jud. M, împotriva deciziei civile nr. 350 din 19.11.2008 pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr-.

La apelul nominal fcut în ședinț public se prezint reprezentanta recurentei reclamant, avocat și reprezentanta pârâtei intimate, avocat, lips fiind prțile.

Lipsa de procedur cu i pârâtei intimate de la domiciliul acestei din Canada se acoper prin prezenta reprezentantei acesteia în instanț.

S-a fcut referatul cauzei, constatându-se c recursul este declarat în termenul legal prevzut de lege și s-a depus dovada achitrii taxei de timbru de 10,00 lei și timbru judiciar de 0, 15 lei (fila 14 dosar), se constat lipsa copiei fidele a nr.1602 Târgu-M, la care a fost obligat reclamanta recurent, dup care;

Reprezentantul reclamantei recurente depune la dosar copia fidel a nr.1602 Târgu-

Neformulându-se cereri, instanța acord cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul reclamantei recurente susține recursul așa cum este motivat în scris, solicit admiterea lui, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei Tribunalului Mure ș în vederea rejudecrii apelului, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecat. Subliniaz faptul c reclamanta cere recunoașterea unui drept real de folosinț, notarea acestui drept în cartea funciar și nu a unui drept de servitute.

Reprezentanta pârâtei intimate solicit respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecat, conform motivelor învederate în cuprinsul întâmpinrii. Declar faptul c la data cumprrii imobilul reclamanta nu a contestat c aferent locuinței este doar suprafața de 145 mp. iar prin recurs solicit un drept de folosinț asupra unei suprafețe de 741 mp.

CURTEA,

Prin sentința civil nr.1675 din 19.03.2008 a Judectoriei Tg.M s-a admis excepția inadmisibilitții acțiunii invocate de ctre pârât.

S-a respins cererea formulat de reclamanta -, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâții, ca inadmisibil.

A fost obligat reclamanta la plata ctre pârât a cheltuielilor de judecat.

Pentru a pronunța aceast hotrâre prima instanț a reținut c reclamanta nu a fcut dovada c în patrimoniul ei preexist dreptul de folosinț asupra terenului de 596 mp din terenul în suprafaț de 742 mp, înscris în CF nr.1602/II, nr.top.859/2/1/1, 860/a/2/7, teren aferent casei de locuit, a crui constatare, cu efect declarativ se cere, astfel încât acțiunea în constatare este inadmisibil potrivit art.111 Cod procedur civil.

Prin decizia civil nr.350 din 19.11.2009 a Tribunalul Mure ș s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta -, prin reprezentant legal împotriva sentinței civile nr.1675 din 19.03.2008 a Judectoriei Tg.

A fost obligat apelanta la plata ctre intimata a cheltuielilor de judecat în apel.

Instanța de apel a reținut de asemenea c acțiunea în constatare este inadmisibil, reclamanta având la îndemân acțiunea în realizare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamanta -, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și trimiterea cauzei Tribunalul Mure ș, în vederea rejudecrii apelului, cu cheltuieli de judecat.

În motivarea cererii s-a artat c s-a aplicat în mod greșit art.111 Cod procedur civil, deoarece acțiunea dedus judecții nu este una de constatare ci o acțiune în realizare.

Scopul fiind urmrit de reclamant a fost notarea în CF nr.1602/II Tg.M a dreptului su de folosinț asupra întregii suprafețe evidențiate tabular.

instanțele judectorești cu un petit de notare cu privire la un drept pretins (dreptul de folosinț), manifestarea de voinț a reclamantei recurente a fost aceea de realizare a dreptului su, apreciat de justițiabil ca fiind un drept de folosinț, prin înscrierea acestui drept în cartea funciar.

În atare condiții, hotrârea prin care s-ar admite acțiunea reclamantei ar reprezenta în mod cert un titlu executoriu în raport cu notarea în Cartea funciar a dreptului pretins, fiind astfel depșite limitele unei acțiuni în constatare.

În subsidiar s-a artat c în raport de starea de fapt din speț este evident c reclamanta recurent nu are interesul în promovarea unei acțiuni în realizare vizând constituirea unei servituți, atâta timp cât singura parte care posed și folosește în prezent întreaga suprafaț de 741 mp, în calitate de teren aferent locuinței este chiar reclamanta, posesia acesteia nefiind tulburat în vreun fel de intimat.

Cu privire la destinația și implicit a folosinței terenului deținut de intimat, în partea I din Cartea funciar se precizeaz expres: "cota de teren aferent locuinței este de 741/741 parte din întreg de unde rezult:

- întreaga suprafaț de teren servește utilei folosințe a edificatului și dreptul invocat de reclamant preexist de la momentul dobândirii de ctre aceasta a edificatului;

- se impune clarificarea acestei situații, atâta timp cât descrierea din partea I-a a Crții funciare, nu este dublat de o evidențiere explicit a dreptului de folosinț în partea a III-a a Crții funciare.

Aceast contradicție se impunea a fi lmurit șui ar fi fost necesar a aborda etapa cererilor în probațiune.

Rolul instanței nu este de a impune prții o anume conduit procesual și nici de a îndruma partea în promovarea unei anume tip de acțiune.

Prin întâmpinarea depus pârâta - a solicitat respingerea recursului ca nefondat, artând c în motivele de apel reclamanta a susținut c obiectul cererii introductive îl constituie constatarea dreptului de folosinț al reclamantei asupra suprafeței de 596 mp și c aferent locuinței este doar suprafața de 145 mp.

Analizând actele și lucrrile dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța constat c recursul declarat este nefondat din urmtoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecat înregistrat la Judectoria Tg.M reclamanta -, reprezentat de legal de, a chemat în judecat pe pârâta solicitând:

- constatarea dreptului de folosinț, în favoarea reclamantei, asupra cotei prți de 596 mp din terenul în suprafaț de 741 mp, înscris în CF nr.1602/II nr.top. 859/2/1/1; 860/a/2/7, teren aferent casei de locuit a reclamantei;

- notarea în CF menționat a dreptului de folosinț astfel constatat;

- cu cheltuieli de judecat.

În drept s-au invocat disp. art.480 și urmtoarele cod civil și disp. Legii nr.7/1996.

Prin întâmpinarea depus în ședința public din 28.11.2007 (16) pârâta - a invocat excepția inadmisibilitții acțiunii, artând c acțiunea în constatare a unui drept de folosinț este inadmisibil.

Prin rspunsul depus (19 dosar fond) cât și în concluziile depuse în fața instanței de fond reclamanta a artat c cererea promovat are caracterul unei acțiuni în constatare declaratorie.

Prin urmare reclamanta a fost cea care a indicat obiectul cererii de chemare în judecat, în virtutea principiului disponibilitții și cu care a fost sesizat instanța, astfel încât acest aspect nu mai poate fi pus în discuție.

Contrar susținerilor din motivele de recurs, acțiunea dedus judecții de reclamant, conform precizrilor fcute în fața primei instanțe a fost o acțiune în constatare.

În ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii în constatare a dreptului de folosinț, în favoarea reclamantei, asupra cotei prți de 596 mp trebuie reținute urmtoarele:

Dreptul de folosinț este un atribut al dreptului de proprietate care confer proprietarului facultatea de a întrebuința bunul s

Acțiunea în constatare declaratorie este acțiunea prin care se tinde la consacrarea judectoreasc a existenței sau inexistenței unei situații juridice ori a unui drept, pentru a se înltura astfel o situație de incertitudine. Astfel, între definiția dat cererii în constatare în general și aceea dat cererii în constatare declaratorie nu exist nicio diferenț.

Potrivit cu cele precizate la art.111 Cod procedur civil, cum în mod corect au reținut instanțele, o condiție inalienabil este ca partea s nu poat cere realizarea dreptului.

Ori dreptul de folosinț, fiind un atribut al dreptului de proprietate, confer proprietarului bunului posibilitatea de a solicita obligarea pârâtului la respectarea dreptului su, dac acest drept subiectiv civil exist.

Prin urmare, reclamantul, pentru a-și proteja dreptul su de folosinț are la îndemân calea acțiunii în realizare reglementat de art.109 Cod procedur civil, prin care poate s obțin condamnarea pârâtului iar în aceast situație acțiunea în constatare este inadmisibil.

Așadar, nefiind incident vreun motiv de modificare sau casare prev. de art.304 Cod pr.civil, instanța, în baza art.312 Cod procedur civil urmeaz s resping recursul declarat ca nefondat.

Vzând și disp. art.274 Cod procedur civil.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta - prin mandatar, cu domiciliul în Târgu-M,-, jud. M, împotriva deciziei civile nr. 350 din 19.11.2008 pronunțat de Tribunalul Mure ș în dosarul nr-.

Oblig reclamanta la plata cheltuielilor de judecat în favoarea pârâtei -, de 500 lei.

IREVOCABIL.

Pronunțat în ședinț public, azi 19 Mai 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judector,

pt., aflat în concediu de odihn, semneaz, președintele instanței,

Judector,

Grefier,

pt., aflat în concediu de odihn, semneaz, prim grefier,

Red.

Tehnored.CC/2 exp.

08.07.2009

Jd.fd. RM

Jd.tr.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1248/2009. Curtea de Apel Tg Mures