Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 125/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 125
Ședința publică de la 25 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Olariu
JUDECĂTOR 2: Valeria Cormanencu Stanciu
JUDECĂTOR 3: Cristiana
GREFIER:
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de Municipiul I,prin Primar împotriva deciziei civile nr. 916 din 22 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimata,având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimata,lipsă fiind reprezentantul intimatului Municipiul I,prin Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată,tardiv declarat,motivat,recurentul Municipiul I,prin Primarul Municipiului Iaf ost citat cu mențiunea de a timbra cu 5 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar; se solicită judecata în lipsă prin cererea de recurs.
Avocat pentru intimata depune la dosar împuternicire avocațială.
Instanța,din oficiu,pune în discuție excepțiile privind netimbrarea recursului și tardivitatea declarării recursului.
Avocat pentru intimata având cuvântul,pune concluzii de admitere a excepției netimbrării recursului și anularea recursului ca netimbrat.
În situația în care reprezentanții recurentului vor face dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar până la terminarea ședinței de judecată,avocat solicită admiterea excepției tardivității declarării recursului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față,constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 8042 din 25 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Iașis -au dispus următoarele:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu Municipiul I,prin Primarul Municipiului
Pentru a pronunța această hotărâre,prima instanță a reținut că în motivarea cererii reclamanta a învederat instanței că împreună cu soțul ( în prezent decedat și fiica ei,locuiesc într-un apartament cu două camere din I,strada - - nr. 2.-scara B,etaj 4,apartament 1 din 1973 și până în prezent,în baza contractului de închiriere nr. 5867/1973.
Prin sentința civilă nr. 10561/2004 s-a dispus rezilierea contractului de închiriere. Reclamanta și-a achitat datoriile aferente apartamentului,dar contractul de închiriere a rămas reziliat prin hotărârea de mai sus, chiar dacă aceasta a continuat să achite chiria,iar Consiliul Local al Municipiului Iac ontinuat să o încaseze.
Apreciază că se impune admiterea cererii întrucât reclamanta a continuat să locuiască neîntrerupt în apartament și să plătească chiria regulat,acceptată de proprietar.
Instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 10561/2004 rămasă irevocabilă a fost reziliat contractul de închiriere nr. 5867/1973 în baza căruia reclamanta ocupa în mod legal apartamentul arătat.
Prin urmare,faptul că reprezentantul Consiliului Local al Municipiului I îi acceptă chiriașei plata chiriei,eliberându-i chitanțe în acest sens,nu are valoare juridică de relocațiune atâta timp cât sumele plătite nu sunt legate de un act de închiriere,chiar și expirat.
Astfel,reclamantei i s-a emis chiar și o adresă în vederea intrării în legalitate,ea preferând să acționeze Consiliul Local al Municipiului I în instanță.
În consecință,instanța a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 1437 cod civil coroborate cu art. 111 Cod procedură civilă pentru a se putea considera tacit relocațiunea și a respins cererea.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Susține apelanta că în perioada anilor 2002-2005 familia sa a trecut printr-o perioadă de criză financiară,generată de bolile grave care au fost descoperite soțului,costurile îngrijirilor medicale,de pensiile foarte mici și de lipsa oricăror venituri ale fiicei lor,care avea și un copil minor în întreținere. Datorită tuturor acestor împrejurări,familia reclamantei a rămas restantă la plata chiriei pentru spațiul deținut cu acest titlu,de la Primăria Municipiului
Pentru aceste considerente,Consiliul Local al Municipiului Ias olicitat Judecătoriei Iași în contradictoriu cu familia reclamantei,a se dispune rezilierea contractului de închiriere nr. 5867/1973,obligarea familiei la plata chiriei restante și a majorărilor de întârziere datorate pentru perioada 01.02.2002 - 30.05.2004 și evacuarea din locuința din I,strada - - nr. 2.-etaj 4,apartament 1.
Acțiunea a fost admisă integral prin sentința civilă nr. 10561/17.11.2004 pronunțată de Judecătoria Iași.Împotriva acesteia,familia reclamantei a făcut apel,la data de 08.02.2005,arătând instanței de control judiciar că au reușit să împrumute sumele de bani necesare pentru plata integrală a tuturor datoriilor pe care le aveau față de pârât - sens în care a depus și chitanța nr. - din 08 februarie 2005 emisă de - Primăria I,care atestă această împrejurare.
Apelanta - reclamantă arată că locuiește în același imobil,care reprezintă singura ei locuință,iar cu chitanțele pe care le-a depus la dosar a dovedit că a achitat chiar în avans plățile cu titlu de chirie,inclusiv pentru lunile anului 2008 și a arătat instanței de fond că a fost o situație financiară specială în familia apelantei,care a generat întârzierea de plată a chiriei,generată de boala soțului,care a și condus ulterior la decesul acestuia,astfel încât perioada de neîndeplinire a obligației de plată a chiriei a fost una redusă și singulară.
Tribunalul Iași,prin decizia civilă nr. 916 din 22 decembrie 2008 admis apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 8042 din 25 iunie 2008 Judecătoriei Iași,sentință pe care o schimbă în tot.
Admite cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu Municipiul
Constată că a intervenit tacita relocațiune a reclamantei pentru imobilul proprietatea pârâtului situat în I,strada - - nr. 134 B-scara B,etaj 4,apartament 1,județul
Pentru a se pronunța astfel,instanța de apel a reținut că în cauză reclamanta a solicitat în contradictoriu cu Municipiul I să se constate tacita relocațiune în ceea ce privește imobilul pe care îl deține reclamanta în baza contractului de închiriere nr. 5867/1973.
Reține tribunalul că apelanta împreună cu soțul său,în prezent decedat și fiica lor, locuiesc într-un apartament cu 2 camere situat în I,strada - - nr. 134 B-scara B,etaj 4,. 1 din anul 1973 și până în prezent,în temeiul contractului de închiriere nr. 5867/1973.
Prin sentința civilă nr. 10561/17.11.2004 a Judecătoriei Iașis -a dispus evacuarea reclamantei din imobilul în litigiu motivat de neplata în termen a chiriei.
Tribunalul constată însă că sentința sus menționată nu a fost pusă în executare și mai mult,reclamantei i s-a perceput chirie pentru imobilul situat în I,strada - - nr. 2. până la zi,astfel cum rezultă din chitanțele depuse la dosar,reclamanta fiind chiar convocată pentru majorarea chiriei.
În plus,chiar pe parcursul derulării demersului judiciar,în fața instanței de recurs,intimatul a emis adresa nr. 27622/13.10.2008 prin care o informa pe pârâtă că datorează chirie în sumă de 312 lei,chirie ce a fost achitată cu chitanța nr. -/29.10.2008(fila 22 dosar apel ).
În consecință,tribunalul constată că locatarul permite în continuare folosința imobilului închiriat,în aceleași condiții,rezultând evident manifestarea unui acord tacit cu privire la continuarea închirierii imobilului,fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de art. 1437 Cod civil și art. 111 Cod procedură civilă.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs pârâtul Municipiul I,prin Primar,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului,pârâtul Municipiul I,prin Primar susține că Tribunalul Iașia interpretat greșit prevederile art. 1437 Cod procedură civilă și prevederile art. 111 Cod procedură civilă,constatând că locatarul permite folosința imobilului închiriat,în aceleași condiții,rezultând manifestarea unui acord tacit cu privire la continuarea închirierii imobilului.
Se solicită a se avea în vedere că,contractul de închiriere nr. 5867/1973 pe care reclamanta îl considera valabil a fost reziliat prin sentința civilă nr. 10561/17.11.2004 dată de Judecătoria Iași,iar mai mult decât atât,titular al contractului de închiriere a fost soțul reclamantei,în prezent decedat.
Se apreciază de către recurent că în speță nu poate fi vorba de autorecunoașterea statutului de chiriaș în afara unui contract de închiriere valabil,în situația de față neputând opera tacita relocațiune deoarece aceasta operează atunci când un contract de închiriere valabil ajunge la termen. În speță,contractul reclamantei nu este valabil,fiind reziliat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.
Se solicită a se avea în vedere că în speță titularul contractului de închiriere este decedat,așadar tacita relocațiune nu poate fi solicitată de,deoarece nu a fost titulară de contract și nici nu a solicitat preluarea contractului de închiriere nr. 5867/1973,așa cum prevede art. 27 alin. 1 litera a și litera b din legea nr. 114/1996 și art. 12 din OUG nr. 40/1999. De asemenea,nu este suficientă formularea unei cereri de introducere în spațiu,ci menționarea expresă în contract,ca formă de manifestare a consimțământului locatorului la introducerea în locuință,în calitate de chiriași,a reclamantei și a fiicei sale.
Se arată că,consimțământul părților trebuie să întrunească toate cerințele legale generale necesare pentru valabilitatea sa.
Recurentul susține prin motivele de recurs că în mod corect instanța de fond a reținut că reprezentantul Consiliului Local îi acceptă plata chiriașei,eliberând chitanțe în acest sens,pentru lipsa de folosință a spațiului,nu pentru plata chiriei,iar aceste chitanțe nu au valoare juridică de relocațiune atâta timp cât sumele plătite nu sunt legate de un act de închiriere,chiar și expirat. De asemenea,corect s-a reținut că reclamantei i s-a emis chiar și o adresă în vederea intrării în legalitate,aceasta preferând însă să acționeze Consiliul Local I în instanță.
Recursul formulat de Municipiul I este tardiv formulat și netimbrat,prioritar fiind aspectul timbrajului.
La primirea recursului și fixarea termenului de judecată,s-a dispus citarea recurentului cu mențiunea timbrării cu 5 lei noi taxă judiciară de timbru și 0,3 lei noi timbru judiciar,conform dispozițiilor art.3, lit. coroborate cu dispozițiile art. 11 din Legea nr. 146/1997, actualizată și articolul 3 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995,actualizată,privind timbrul judiciar.
Pentru termenul de judecată din 25 martie 2009,recurentul Municipiul I,prin Primarul Municipiului I a fost legal citat cu mențiunea timbrării cu suma de 5 lei noi taxă judiciară de timbru și 0,30 lei noi timbru judiciar.
Cum recurentul Municipiul I,prin Primarul Municipiului nu a achitat nici o sumă cu titlu de taxă de timbru,la termenul din data de 25 martie 2009 instanța,din oficiu, a invocat excepția privind netimbrarea recursului.
Așadar,nefăcându-se dovada timbrării,potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă,se va examina excepția privind netimbrarea recursului.
Actele normative referitoare la taxele de timbru interzic,prin norme imperative,soluționarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plății taxelor de timbru corespunzătoare.
Prioritar fiind aspectul privind timbrajul și cum recurentul nu a făcut dovada îndeplinirii obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul stabilit,în raport cu prevederile Legii nr. 146/1996,recursul urmează a fi anulat ca netimbrat pentru următoarele aspecte:
În principiu,taxele de timbru se plătesc anticipat,astfel încât la primirea cererii trebuie să se ceară părții să facă dovada plății în întregime a taxei datorate. Se poate amâna plata taxei de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 20 (2) din Legea nr. 146/1997,până la primul termen de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 20 (3) din Legea nr. 146/1997," neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii ".
Potrivit art. 9 alin. 1 din OG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar," cererile pentru care se datorează timbru judiciar nu vor fi primite și înregistrate,dacă nu sunt timbrate corespunzător ",iar potrivit alin. 2 al aceluiași text de lege," în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe,se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru ".
Faptul că,recurentul Municipiul I,prin Primarul Municipiului I, care a fost legal citat cu mențiunea timbrării,nu a respectat această cerință legală referitoare la achitarea taxei de timbru,indiferent din ce motive,constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii formulate,fără a mai fi analizate aspectele invocate prin cererea de recurs.
În consecință,în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru și art. 9 din OG nr. 32/1995 privind timbru judiciar,urmează a se anula ca netimbrat recursul formulat de Municipiul I,prin Primarul Municipiului I și a se menține decizia civilă nr.916 din 22 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
Instanța ia act de declarația intimatei,prin apărător,că nu înțelege să solicite cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul formulat de Municipiul I,prin Primar împotriva deciziei civile nr. 916/22.12.2008 a Tribunalului Iași,decizie pe care o menține.
Ia act de declarația intimatei că nu solicită cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 Martie 2009.
Președinte, | Judecător, - | Judecător, |
Grefier
și
2 exemplare /24 aprilie 2009
Tribunalul Iași:
Președinte:Viorica OlariuJudecători:Viorica Olariu, Valeria Cormanencu Stanciu, Cristiana
