Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 130/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - acțiune în constatare -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 130

Ședința publică din 10 februarie 2009

PREȘEDINTE: Gheorghiu Neculai

JUDECĂTOR 2: Apetroaie Eufrozina

JUDECĂTOR 3: Sas Laura

Grefier - -

Pe rol se află judecarea recursului declarat de reclamanta domiciliată în municipiul B,-,. F,.10, județul B, împotriva sentinței nr. 1485 din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - (dosar nr-).

La apelul nominal s-a prezentat reclamanta recurentă, lipsă fiind reprezentanții pârâtelor intimate, " " SRL B prin administrator și "" B prin administrator -.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța înmânează reclamantei recurente copia întâmpinării depusă de pârâta intimată ""SRL B, lăsând cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea recurentei să ia cunoștință despre aceasta.

La a doua strigare fiind întrebată reclamanta prezentă, arată că nu mai insistă cu privire la capătul de cerere referitor la plata orelor suplimentare ci doar restituirea sumelor de bani reprezentând contribuția lunară pe care societatea pârâtă nu le-a achitat lunar la Inspectoratul Teritorial d e Muncă și Casa Asigurărilor de Sănătate, pentru a le depune personal precum și daunele morale pe toată perioada cât a fost lipsită de aceste drepturi.

Instanța constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.

Reclamanta recurentă a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin acțiunea adresată Tribunalului Suceava, înregistrată sub nr. 2969/40/13.06.2008, astfel cum a fost precizată, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele "" SRL B și " " SRL B, solicitând instanței să constate că a avut raporturi de muncă cu prim pârâta în perioada 14.12.2006 - 14.03.2007 și cu secund pârâta în perioada 15.03.2007 - 30.04.2008.

A mai solicitat obligarea pârâtelor la plata următoarelor drepturi bănești restante: indemnizația pentru concediul de odihnă și sporul pentru orele suplimentare (3 ore pe zi) și sărbătorile legale - pârâta " "SRL B, indemnizația pentru concediul de odihnă, sporul pentru orele suplimentare (3 ore pe zi) și sărbătorile legale, salariul pentru luna aprilie 2008, cheltuielile pentru spitalizarea sa din perioada 03.05.2008 - 9.05.2008 și sumele reținute lunar cu titlu de contribuții bugetare - pârâta CX. " " SRL

Motivând acțiunea reclamanta a arătat că începând cu data de 15.12.2006 a lucrat ca barman, fără a se perfecta un contract individual de muncă în formă scrisă la pizzeria "" aparținând SRL. Ulterior denumirea acestei firme ar fi fost schimbată în SRL, dar nici de această dată nu a fost perfectat un contract individual de muncă. A mai susținut că în cursul lunii mai 2008 s- internat în spital, motiv pentru care a solicitat eliberarea unei adeverințe de salariat, iar în urma efectuării unor verificări la CAS Bac onstatat că nu au fost achitate contribuțiile la bugetul de stat, motiv pentru care a fost nevoită să plătească cheltuieli de spitalizare. În acest context au fost efectuate sesizări la B, fiindu-i înregistrat contractul individual de muncă cu data de 4.01.2008, unitatea angajatoare refuzând însă încheierea contractului individual de muncă pentru perioada 15.12.2006 - 1.05.2008 precum și plata drepturilor salariale, a concediului de odihnă, orelor suplimentare.

Pârâtele deși legal citate, nu au formulat apărări și nici nu au depus la dosar documentele solicitate de instanța de judecată.

Tribunalul Botoșani prin sentința civilă nr.1485 din 27.10.2008 a dispus următoarele:

-a admis în parte, acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele SC SRL B și SC"" SRL B;

- a constatat că în perioada 14.12.2007 - 14.03.2007 reclamanta a avut raporturi de muncă cu pârâta SC"" SRL B, lucrând în calitate de barman - ospătar pentru un salariu lunar de 400 lei net;

- a obligat pârâta SRL B să plătească reclamantei - indemnizația de concediu de odihnă pentru timpul efectiv lucrat în intervalul 14.12.2006 - 14.03.2007;

- sporul de 100% pentru 16 ore lucrate în perioada Cului 2006;

- a constatat că în perioada 15.03.2007 - 30.04.2008 reclamanta a avut raporturi de muncă cu pârâta SC SRL B, lucrând în calitate de barman - ospătar cu un salariu net de 400 lei;

- a obligat pârâta SC" " SRL B să plătească reclamantei - indemnizația de concediu de odihnă pentru timpul efectiv lucrat în intervalul 15.03.2007 - 30.04.2008;

- sporul de 100% pentru 48 de ore lucrate în perioada sărbătorilor de Paști 2007 și 2008 și C 2007;

- salariul pe luna aprilie 2008 în cuantum de 400 lei net;

- o despăgubire egală cu suma de 234,855 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru perioada 3.05.2008 - 09.05.2008;

- a respins ca nefondate capetele de cerere având ca obiect - plata orelor suplimentare (3 ore pe zi) solicitate de la pârâtele SC"" SRL B și SC " " SRL B;

- restituirea sumelor reținute lunar cu titlu de obligații bugetare de către pârâta SC" " SRL

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art.16 alin.1 din Codul Muncii, Contractul individual de muncă se încheie pe baza consimțământului părților în forma scrisă obligația de încheiere a acestui contract în forma prevăzută de lege revenind angajatorului, anterior începerii raporturilor de muncă. Au fost evocate și dispozițiile art. 2 al aceluiași articol conform căruia în situația în care Contractul individual de muncă nu a fost încheiat în forma scrisă se prezumă că, a fost încheiat pe o durată nedeterminată, părțile putând face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice mijloc de probă.

S-a reținut că în cauză societățile pârâte nu au contestat existența raporturilor de muncă, dar nu au depus copia înscrisurilor doveditoare, respectiv ale contractelor individuale de muncă astfel încât în raport de dispozițiile art.287 din Codul Muncii, s-a reținut existența raporturilor contractuale de muncă în perioadele specificate cu cele două societăți comerciale pârâte funcția de barman, cu un salariu lunar de 400 lei.

Nefiind făcută dovada efectuării concediului de odihnă de nici una din societățile pârâte, acestea au fost obligate la plata îndemnizației de concediu de odihnă pentru timpul efectiv lucrat, în intervalul 14.12.2006 - 14.03.2007 precum și orelor suplimentare lucrate în perioada concediului,în anul 2006, de către SC"" SRL B, precum și la plata aceleiași îndemnizații oferite perioadei 15.03.2007 - 30.04.2008, a sporului pentru ore suplimentare efectuate în perioada sărbătorilor de Paști în anul 2007 și 2008, respectiv C 2007, a drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2008 și noiembrie de 400 lei și a dispozițiilor legale cu cheltuieli de spitalizare pentru perioada 3.05.2008 - 9.05.2008 în sume de lei, de către pârâta " " SRL

Au fost respinse capetele de cerere pentru obligarea pârâtelor la restituirea sumelor reținute lunar cu titlu de contribuție la bugetele asigurărilor sociale de stat, a asigurărilor de sănătate și a asigurărilor pentru șomaj, reținând inexistența unui termen legal pentru plata acestor sume, precum și pentru plata orelor suplimentare respectiv de 3 ani pe zi, cu motivarea ca acest capoăt de cerere nu a fost dovedit.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate, susținând că nu au fost achitate de către cele două unități angajatoare - SRL și, obligațiile către bugetul de stat, deși au fost reținute sume cu acest titlu, solicitând restituirea sumelor plătite lunar la Inspectoratul Teritorial d e Muncă și daune morale pentru toată perioada.

Recursul nemotivat în drept dar care poate fi încadrat în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă este nefondat pentru următoarele considerente:

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului se constată faptul că reclamanta a criticat sentința doar sub aspectul respingerii capătului de cerere privitor la restituirea sumelor reținute lunar cu titlu de cote pârâta SC" " SRL

Potrivit art.40 lit. c, f și h din Codul Muncii aprobat prin Legea nr.53/2003 angajatorului îi revin diferite obligații printre care și cele privind acordarea drepturilor ce decurg din Contractul colectiv de muncă și din Contractul individual de muncă - tuturor salariaților, de a plăti toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, de a reține, și a vira contribuțiile și impozitele datorate de salariați în condițiile legii, precum și de a elibera toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.

Din verificarea actelor se constată că în cauză deși s-au solicitat celor două unități pârâte depunerea statelor de plată, acestea nu au fost înaintate instanței, astfel încât nu exista nici certitudine că unitățile angajatoare ar fi reținut din salariul angajaților sumele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat.

În situația în care s-ar fi făcut dovada reținerii acestor sume în temeiul dispozițiilor art.40 lit. f din Codul Muncii unitatea angajatoare avea obligația de a vira contribuțiile și impozitele datorate de salariați în condițiile legii la bugetele constituite în acest scop.

În aceste condiții față de dispozițiile legale enunțate în mod corect instanța de fond respins capătul de cerere pentru restituirea sumelor cuvenite bugetului de stat.

Cât privește motivul de recurs pentru plata daunelor morale se constată că acest capăt de cerere a fost formulat pentru prima dată în recurs.

Ori potrivit art.294 Cod procedură civilă corelat cu art.316 din același cod, în apel sau în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.

Față de cele constatate Curtea reține că nu sunt date motive de nelegalitate a sentinței și nici motive de casare de ordine publică motiv pentru care în temeiul art.312 alin. Cod procedură civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta domiciliată în municipiul B,-,. F,.10, județul B, împotriva sentinței nr.1485 din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - (dosar nr-).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 10 februarie 2009.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud.fond:

Jud:

Tehnored.

Ex.2/6 martie 2009

Președinte:Gheorghiu Neculai
Judecători:Gheorghiu Neculai, Apetroaie Eufrozina, Sas Laura

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 130/2009. Curtea de Apel Suceava