Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 139/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 139/R/2010
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 500 din 15 mai 2008, pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe pârâții GRUPUL ȘCOLAR DE INDUSTRIE UȘOARĂ B M și INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI M, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanta recurentă, lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 30 noiembrie 2009, prin registratura instanței, pârâtul intimat Grupul Școlar de Industrie Ușoară BMa depus la dosar răspunsul al adresa solicitată de instanță, respectiv statele de plată pentru anii 1983 -1987 și 1990 (31-41).
Reclamanta recurentă învederează instanței că nu a studiat actele depuse la dosar de către Grupul Școlar de Industrie Ușoară B
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reclamantei recurente să studieze actele depuse la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamanta recurentă, lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Reclamanta recurentă solicită amânarea cauzei în vederea efectuării unei adrese către Grupul Școlar de Industrie Ușoară BMp entru a comunica instanței copiile xerox a cataloagelor școlare sau să emită o adeverință din care să rezulte că a fost dirigintă.
Curtea, după deliberare, respinge cererea formulată în probațiune de către reclamanta recurentă, având în vedere că Grupul Școlar de Industrie Ușoară BMa răspuns acestei solicitări pentru plata sporului de dirigintă, iar faptul că reclamanta recurentă a desfășurat activitatea de dirigintă nu semnifică și plata sporului corespunzător.
Reclamanta recurentă arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamanta recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe în vederea administrării unor probe noi, inclusiv a probei testimoniale.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.500 din 15.05.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea reclamantei împotriva pârâților Grup Școlar de Industrie Ușoară B M și Inspectoratul Școlar Județean al Județului
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din adeverința nr.2783/28.03.2008 emisă de Grupul Școlar de Industrie Ușoară BMr ezultă salariul de încadrare și sporurile cuvenite reclamantei pe perioada solicitată.
Se poate observa că în perioada 1977 - 1980 reclamanta a beneficiat de sporul de diriginte însă din 1981-1984, deci și pe perioada 1984-1990 solicitată de reclamantă aceasta nu a mai avut acest spor de diriginte.
Această adeverință fiind emisă în baza statelor de plată și a cataloagelor existente atestă starea reală iar reclamanta nu s-a înscris în fals, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată în temeiul art.40 lit. h din Codul muncii.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat recurs prin care a solicitat casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe în vederea administrării unor probe noi, inclusiv a probei testimoniale.
În motivarea recursului s-a invocat că reclamanta a avut calitatea între anii 1984 - 1990 de diriginte în cadrul Grupului Școlar de Industrie Ușoară, beneficiind de un spor corespunzător, însă acest spor nu a fost evidențiat pe statele de plată semnate cu ocazia încasării drepturilor salariale ci numai pe statele de plată întocmite la nivelul întregii unități.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Deși s-a invocat ca unic motiv de casare necesitatea administrării unor probe noi, inclusiv audierea unui martor, Curtea constată că reclamanta nu a indicat în concret probele noi care trebuie administrate, în condițiile în care unele înscrisuri noi au fost depuse în recurs la solicitarea instanței, conform art.305 pr.civ. ceea ce nu mai justifică soluția propusă de recurentă.
De asemenea, cererea de audiere a unui martor pentru demonstrarea faptului că reclamanta a fost dirigintă la câteva clase școlare în perioada 1984-1990 nu reprezintă o probă pertinentă deoarece elementul esențial în speță, în raport de efectele principiului contributivității reglementat de art.2 lit. e din Legea nr.19/2000, constă în dovada plății sporului corespunzător activității de diriginte într-un cuantum determinat, sens în care și reclamanta a solicitat prin acțiunea introductivă eliberarea unei adeverințe corespunzătoare cuantumului sporului de diriginte.
Așadar, în procesul de stabilire și calculare pensiilor are relevanță dovada plății unui drept salarial, nu a desfășurării unei activități, ceea ce face inutilă audierea unui martor sau depunerea copiilor după cataloagele școlare pentru teza probatorie propusă de reclamantă.
În privința aspectelor de fapt și de drept ce țin de fondul cauzei, Curtea observă că pârâtul Grupul Școlar de Industrie Ușoară a depus statele de plată pentru anii 1984 -1990 (31-41), din care rezultă că reclamanta nu a beneficiat de spor de diriginte în această perioadă. Din moment ce pârâtul a prezentat un mijloc de probă în sprijinul apărărilor sale, reclamanta avea obligația dovedirii faptului pozitiv contrar constând în plata sporului pretins, fiind de principiu că nu se poate proba în mod absolut un aspect negativ, chiar în condițiile art.287 Codul muncii.
probelor scrise administrate nu confirmă însă susținerea reclamantei, ceea ce determină aplicarea art.1169 civ. în atare situație.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 500 din 15.05.2010 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
4 ex./28.01.2010.
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
