Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 1572/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1572/R/2008
Ședința publică din 1 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Alina Rodina Carmen Maria
: - -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 204/A din 8 aprilie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanții, și pe pârâtul STATUL R PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamantul intimat, asistat de avocat care o reprezintă și pe reclamanta intimată, și reprezentanta pârâților recurenți și, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 august 2008, prin registratura instanței, reclamanții intimați și au depus la dosar întâmpinare.
Reprezentanta pârâților recurenți arată că nu deține chitanța privind taxa judiciară de timbru, pe care a achitat-o, dar se obligă ca până la sfârșitul dezbaterilor să depună chitanța conform obligației stabilite în sarcina pârâților recurenți.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâților recurenți și solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate, a se înlătura excepția insuficientei timbrări a apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, dezvoltând pe larg motivele de recurs arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar.
Reprezentanta reclamanților intimați și solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de apel, dezvoltând pe larg motivele arătate în scris prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
După dezbaterea cauzei, înainte de închiderea dezbaterilor și mai înainte de epuizarea tuturor cauzelor de pe lista de ședință, reprezentanta pârâților recurenți depune la dosar chitanța prin care atestă achitarea taxei judiciare de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în sumă de 1,50 lei.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr. 9473/2007, pronunțată de Judecătoria Cluj -N, s-a admis acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții și soția în contradictoriu cu pârâții și soția și Statul Român prin Consiliul local al mun. C-N și s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâții și.
În consecință, s-a constatat că pârâtul Statul Român a dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 107 situat în imobilul din C-N,-, jud. C, înscris în CF nr. 49287 C-N, nr. top. 23577/S/C/VII, prin Decizia nr. 16/1987 a fostului Consiliu Popular al Județului C, emisă în temeiul Decretului nr. 223/1974.
S-a dispus radierea din CF nr. 49287 C-N a dreptului de proprietate al pârâților și de sub B 1, 2 și întabularea în CF 49287 C-N a dreptului de proprietate al pârâtului Statului Român, în administrarea Consiliului Local al municipiului C-N, cu titlu de drept de lege.
S-a constatat că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în CF nr. 49287 C-N, nr. top. 23577/S/C/VII, prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. 30999/1996 încheiat cu Consiliul Local al municipiului C-N, prin mandatar, în temeiul Legii nr. 112/1995.
S-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului înscris în CF 49287 C-N, nr. top. 23577/S/C/VII, ca bun comun, cu titlu de drept cumpărare.
Totodată, au fost obligați pârâții și la plata în favoarea reclamanților a sumei de 10715,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență următoarele:
Imobilul în litigiu este apartamentul nr. 107 din clădirea situată în C-N,-, Jud. C și este înscris în CF nr. 49287 C-N, sub nr. crt., nr. top. 23577/S/C/VII în favoarea pârâților și ca bun comun cu titlu de drept construire, înscriere făcută cu Încheierea CF nr. 1152/22.02.1982.
În temeiul Decretului nr. 223/1974, prin Decizia nr. 16/26 ianuarie 1987 Comitetului executiv al fostului Consiliul Popular al județului C, imobilul a fost trecut în proprietatea Statului Român, fără plată, în același timp fiind preluat și creditul în sumă de 50.860 lei, rămas nerambursat.
Instanța a reținut totodată că pârâții nu au solicitat restituirea imobilului în natură sau despăgubiri, drepturi conferite de dispozițiile art. 1 și urm. din Legea nr. 112/1995, astfel că la data de 14.11.1996, în considerarea dispozițiilor art. 9 din același act normativ, reclamanții au solicitat și au obținut dreptul de proprietate asupra imobilului în cauză de la Statul Român reprezentat de Consiliul Local al municipiului C-N, la rândul său reprezentat de SC SA, prin Contractul de vânzare-cumpărare nr. 30999.
Prin Încheierea CF nr. 122/08.01.2001, s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamanților în CF nr. 49287 C-N, iar prin Sentința civilă nr. 587/2004, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosarul nr. 8093/2004, modificată prin Decizia civilă nr. 1129/A/2004, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 6316/2004, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2317/A/2005, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr. 16244/2005, s-a dispus rectificarea CF 49287 C-N, nr. top. 23577/S/C/VII și restabilirea situației anterioare, prin radierea înscrierilor de sub nr. 4, 5 efectuate cu încheierea CF nr. 122/2001, apreciindu-se ca pentru valabilitatea înscrierii s-ar fi impus întabularea prealabilă a dreptului de proprietate al Statului Român.
Raportat la probatoriul administrat în cauză, prima instanță a constatat că acțiunea formulată de reclamanți, astfel cum a fost precizată, este întemeiată și a admis-o, iar cererea reconvențională a fost apreciată ca fiind neîntemeiată, motiv pentru care a fost respinsă.
Instanța a mai reținut că deși pârâții mai sunt înscriși în cartea funciară ca proprietari asupra apartamentului nr. 107 identificat mai sus, dreptul lor este golit de conținut, întrucât ei nu sunt în prezent beneficiarii nici uneia din prerogativele conferite titularului dreptului de proprietate, dispoziția, posesia și folosința, dat fiind faptul că în contextul legislativ actual, potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 10/2001, persoanele ale căror imobile au fost preluate fără titlu valabil își păstrează calitatea de proprietar avută la data preluării, pe care o exercită după primirea deciziei sau a hotărârii judecătorești de restituire, conform prevederilor prezentei legi.
Totodată, a apreciat instanța că reclamanții au înfrânt prezumția relativă de proprietate, iar nu absolută cum susțin proprietarii tabulari, consacrată de dispozițiile art. 32 din Decretul Lege nr. 115/1938.
Având în vedere probele administrate, s-a apreciat că nu mai sunt întrunite condițiile de existență ale dreptului de proprietate înscris în CF nr. 49287 C-N, în favoarea pârâților, iar reclamanții au făcut dovada că imobilul a trecut în proprietatea statului, de la care l-au dobândit ulterior prin vânzare-cumpărare, astfel încât reclamanții sunt îndreptățiți să solicite atât rectificarea cărții funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților, cât și întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului.
Împotriva sentinței civile examinate, au declarat apel în termen legal pârâții și, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii introductive și admiterea acțiunii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr.204/A din 8 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția insuficientei timbrări a apelului și s-a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de pârâții și.
Apelanții au fost obligați în solidar să plătească intimaților și suma de 1190 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
Pentru termenul de judecată din data de 11.03.2008, apelanții au fost citați cu mențiunea de a achita pentru apel taxa judiciară de timbru în sumă de 5.622, 5 lei și timbru judiciar de 5,75 lei. Cuantumul taxei de timbru s-a determinat față de limitele apelului, prin care se critică soluția instanței de fond atât cu privire la acțiunea principală, cât și cu privire la cererea reconvențională.
Apelanții au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2.800 lei și a timbrului judiciar în valoarea de 4,50 lei.
Cererea de reexaminare formulată de către apelanți a fost respinsă ca tardivă prin Încheierea Camerei de Consiliu din data de 24.03.2008.
La termenul din 08.04.2008 reprezentanta apelanților a arătat că apelanții nu înțeleg să achite diferența de taxă judiciară și timbru judiciar, conform dispozițiilor instanței. Față de cele arătate, instanța a invocat din oficiu excepția insuficientei timbrări a apelului, potrivit art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, excepție care a fost pusă în discuție în baza art. 137 alin. 1.pr.civ.
S-a reținut că excepția este întemeiată față de împrejurarea că apelanții au făcut doar dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 2.800 și a timbrului judiciar în valoarea de 4,50 lei,iar reprezentanta acestora a precizat că apelanții nu înțeleg să achite diferența până la 5.622, 50 lei și 5,75 lei timbru judiciar.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, cu modificările și completările ulterioare, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar conform alin. 3 al aceluiași articol neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii. Sancțiunea anulării este reglementată și prin art. 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995, în ipoteza neachitării timbrului judiciar.
Raportat la cele expuse, Tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite în cauză cerințele textului legal citat și în consecință, a admis excepția insuficientei timbrări a apelului și a anulat apelul declarat de pârâții și.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții și, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, înlăturarea excepției insuficientei timbrări a apelului și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel.
În motivele de recurs au arătat că instanța de apel a stabilit în mod greșit taxa de timbru datorată și a anulat nelegal ca insuficient timbrat apelul, deoarece criteriul de stabilire a taxei de timbru este valoarea patrimonială a obiectului dedus judecății, în speță aceasta fiind valoarea apartamentului revendicat. Raportat la această valoare s-a timbrat în fața instanței de fond acțiunea principală, dar în apel se datorează J din taxa de timbru de la fond pentru partea care a făcut apel.
Susțin că nu solicită de două ori același apartament, astfel că timbrarea apelului de două ori nu este corectă. Consideră că taxa de 2811 lei a fost stabilită corect.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, reclamanții au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia recurată și actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Potrivit art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din:
- taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță;
- taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
În conformitate cu dispozițiile art.18 din Ordinul nr.760/C din 22 aprilie 1999 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, emis de Ministerul Justiției, cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt supuse taxei judiciare de timbru, conform distincțiilor prevăzute la art.11 din Legea nr.146/1997, care prevede taxarea cu 50% din taxa judiciară achitată la fond.
Curtea reține că prin încheierea Judecătoriei Cluj -N din 21 sept.2007 (39, fond), încheiere rămasă irevocabilă, s-a stabilit taxa judiciară de timbru în sumă de 5586 lei, raportat la valoarea declarată,de 80.000 Euro, precum și timbru judiciar de 5 lei, atât pentru cererea de chemare în judecată, cât și pentru cererea reconvențională.
În apel, pârâții apelanți au achitat o taxă judiciară de timbru de 2800 lei (17, apel).
În ședința publică din 11 martie 2008, instanța a stabilit că apelanții datorează o diferență de 2822,50 lei taxă judiciară de timbru și de 1,75 lei timbru judiciar, calculând timbrajul atât pentru acțiunea principală, cât și pentru cererea reconvențională.
Raportat la dispozițiile legale menționate, în exercitarea căii de atac, având în vedere taxa de timbru achitată la fond, de 5586 lei, apelanții datorau o taxă judiciară de timbru reprezentând 50% din taxa achitată la prima instanță, respectiv de 2793 lei.
Apelanții au achitat taxa judiciară de 2800 lei și în aceste condiții instanța de apel era ținută să observe că apelul era legal timbrat și să-l soluționeze pe fond.
Neprocedând astfel, instanța de apel a încălcat prevederile citate, situație în care recursul fiind fondat, urmează a fi admis, cu consecința casării deciziei și trimiterii cauzei spre rejudecare pe fond, aceleiași instanțe, conform art.312 alin.2 și 3.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 204/A din 8.04.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe pe fond.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 1 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Alina Rodina Carmen Maria
- - - - - -
GREFIER
Red.AR
Dact./3ex.
19.09.2008
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Alina Rodina Carmen Maria
