Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 170/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 170/2009

Ședința publică de la 03 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicepreședinte

JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina

Judecător

Grefier

Pe rol se află judecarea recursului declarat de către pârâta împotriva deciziei civile nr.384 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- având ca obiect acțiune în constatare, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și pârâta intimată.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă, la prima strigare, pârâta recurentă, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior la cererea recurentei.

Pârâta recurentă învederează instanței că are avocat ales și solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru ca acesta să poată fi prezent în instanță.

Instanța încuviințează cererea și lasă cauza la a doua strigare.

La a doua strigare se prezintă în cauză pârâta recurentă asistată de avocat C, lipsind celelalte părți.

Avocat C pentru recurentă depune la dosar împuternicirea avocațială, chitanța de onorariu avocațial și bon de benzină.

Mai depune în probațiune un set de înscrisuri care cuprinde copii xerox după: CF 2162 -în extenso, adresa nr.776/2009 emisă de Primăria comunei, autorizația de construire nr.17/2000 acordată lui, plan de situație cu încadrarea în zonă, extras CF 3167, extras CF 2162.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Avocat C pentru pârâta recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și casarea deciziei recurate cu trimiterea

-//-

cauzei spre rejudecare la ribunalul Sibiu. În continuare susține motivele de recurs invocate în concluziile scrise pe care le depune la dosar, arătând, în esență, că instanța de apel nu s-a conformat deciziei de casare pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în primul ciclu procesual, și nu a stabilit corect situația de fapt întrucât nu a administrat probe. Cu cheltuieli de judecată.

În subsidiar solicită admiterea recursului, anularea hotărârilor pronunțate de instanța de apel și cea de fond și în rejudecare respingerea apel și acțiunii.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. nr. 5452/2003 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr. 4821/2002 a fost admisă acțiunea reclamanților, și împotriva pârâtelor și și s-a constatat că între antecesoarea pârâtelor, defuncta, și numita a avut loc un schimb faptic de terenuri anterior anului 1964 și anume între imobilele înscrise în CF 2162 cu nr. top 1272/1 și 1905 și CF 3167, nr. top 1903/1, 1904/1.

S-a dispus întabularea drepturilor de proprietate după cum urmează:

- CF 2162, nr. top 1905, loc de casă de 2012 mp, proprietari, în cotă de părți;

- CF 3167, nr. top 1903/1, 1904/1, loc de casă, în suprafață totală de 1179 mp, proprietar.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că între antecesoarea pârâtelor și numita a avut loc un schimb faptic în ce privește imobilele în litigiu, dar acest schimb nu a fost operat în CF.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâtele, susținând că expertiza efectuată nu a lămurit schimbul de terenuri și că nu s-a făcut o identificare corectă, deoarece schimbul faptic a vizat doar o suprafață din imobilul cu nr. top 1905.

Prin decizia civilă nr. 304/2007, Tribunalul Sibiua admis apelul pârâtelor și a schimbat sentința atacată în sensul că a respins acțiunea și a obligat reclamanții intimați la plata cheltuielilor de judecată în favoarea apelantelor, în cuantum de 683 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin expertiza întocmită în apel s-a constatat că situația de carte funciară din CF 2162 și 3167 nu mai corespunde faptic cu situația din teren și s-a arătat, prin dezmembrare, terenurile folosite de părți.

S-a apreciat întemeiat apelul pentru că nu s-a solicitat instanței efectuarea dezmembrării terenurilor în litigiu și, în condițiile în care intimații folosesc o porțiune de teren și nu întregul nr. top, acțiunea reclamanților nu ar putea fi admisă decât cu încălcarea dreptului de proprietate.

-//-

Reclamanții au declarat recurs împotriva deciziei, criticând-o pentru că nu a fost motivată în fapt și în drept, conform art. 261 pct. 5 Cod pr. civ.

Se mai susține că soluția instanței de apel este netemeinică, întrucât pârâta recunoaște schimbul, dar se opune nejustificat la admiterea cererii.

Prin decizia civilă nr. 277/2008, Curtea de APEL ALBA IULIAa admis recursul reclamanților și a casat decizia instanței de apel, dispunând trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.

În considerente s-a reținut că motivarea instanței de apel este sumară și confuză, ceea ce echivalează cu nemotivarea hotărârii. Instanța de apel și-a argumentat soluția pe faptul că nu s-a cerut dezmembrarea, fără să dispună acest lucru, care se impunea în raport de obiectul cauzei, astfel că această instanță nu a antamat fondul cauzei.

Instanța de recurs a dat îndrumări în sensul ca, în rejudecare, să se administreze probele ce se impun, inclusiv un nou raport de expertiză care să clarifice contradicțiile dintre cele două rapoarte de expertiză și să evidențieze corect din punct de vedere topografic suprafețele de teren ce au confirmat obiectul schimbului ca și adevăratele raporturi juridice dintre părți.

Rejudecând apelul, Tribunalul Sibiua pronunțat decizia civilă nr. 384/2008, prin care a respins apelul pârâtelor, reținând că apare cu claritate faptul că cel puțin una din părți folosește ceea ce nu are în proprietate, dar, întrucât nu s-a cerut individualizarea loturilor schimbate efectiv, instanța de apel, pe baza aceluiași probatoriu și legată de dispozițiile instanței superioare, nu poate decât să valideze soluția primei instanțe. Aceasta în condițiile în care prin expertiza efectuată în apel s-a stabilit că situația de CF nu mai corespunde realității.

Pârâta a declarat recurs împotriva acestei decizii, solicitând admiterea recursului și respingerea acțiunii.

În motivarea cererii, recurenta arată că expertiza efectuată nu a lămurit schimbul de terenuri și nu le-a identificat corect topografic.

Se susține că schimbul faptic de terenuri a vizat numai o parte din nr. top 1906, reclamanții folosind 600 mp, diferența rămânând antecesoarei recurentei.

Cu ocazia dezbaterii în fond a cererii, recurenta a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecarea apelului, invocând faptul că instanța de apel nu s-a conformat îndrumărilor date de instanța de control judiciar.

Reclamanții au solicitat prin întâmpinare, respingerea recursului, arătând că nu au solicitat decât operarea schimbului de terenuri pentru suprafața pe care o folosesc, iar nu pentru întregul nr. top 1905 (fl. 14).

Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma criticilor formulate și în raport de disp. art. 306 alin 2. proc. civ. Curtea reține următoarele:

Conform art. 315 alin 1. proc. civ. în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

-//-

Prin decizia civilă nr. 277/2008, instanța de recurs a statuat asupra necesității administrării probelor care se impun, inclusiv efectuarea unui nou raport de expertiză, necesare pentru lămurirea stării de fapt.

În rejudecare, instanța de apel nu s-a conformat acestor îndrumări, care erau obligatorii pentru ea, ci a stabilit, peste cele cuprinse prin decizia de casare, că necesitatea probei testimoniale solicitată de apelante nu rezultă din dezbateri și a respins această probă.

De asemenea, instanța de apel nu a pus în discuția părților utilitatea efectuării unui nou raport de expertiză, astfel cum s-a dispus prin decizia instanței superioare, în condițiile în care, potrivit art. 129 alin 5. proc. civ., judecătorii pot ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc. Instanța de recurs a stabilit că este necesară o asemenea expertiză, astfel că se impunea efectuarea ei.

Mai mult, instanța de apel nu cercetează fondul sub niciun aspect ci se rezumă a afirma că nu are altă soluție decât să respingă apelul, deși din expertiza întocmită în apel, rezultă că situația de CF nu mai corespunde realității.

Procedând în acest mod, instanța de apel nu a antamat fondul, încălcând garanțiile stabilite atât prin Codul d e procedură civilă, cât și prin art. 6 alin 1 din CEDO, privitoare la dreptul la un proces echitabil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că art. 6 implică sarcina instanței de examina efectiv mijloacele, argumentele și probele propuse de părți, pentru ca dreptul acestora de a propune probe și de a prezenta observații să nu rămână unul teoretic sau iluzoriu (cauza Boldea contra României).

Față de aceste considerente, Curtea reține că decizia atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea prevederilor imperative cuprinse în art. 315 alin 1 și art. 129 alin 5. proc. civ. fiind incident motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 5. proc. civ.

Pe cale de consecință, în baza art. 312 alin 1 și 3. proc. civ. va admite recursul și va casa decizia atacată.

Având în vedere că prin concluziile raportului de expertiză întocmit în fața instanței de apel, în primul ciclu procesual, se arată că situația de CF nu mai corespunde cu situația reală, actuală, și raportat la poziția părților care recunosc că obiectul schimbului l-a constituit numai o parte din terenul cu nr. top 1905, se impune completarea probatoriului cu o nouă expertiză și eventual cu alte probe, care vor fi apreciate concludente.

Întrucât actuala configurare a imobilelor nu mai este aceeași cu cea din cuprinsul cărții funciare, iar aceste aspecte nu au putut fi anticipate de către reclamanți, Curtea consideră că pentru respectarea principiului aflării adevărului și pentru lămurirea stării de fapt se impune și casarea sentinței pronunțată la fond, pentru ca, în eventualitatea necesității precizării cererii principale, raportat la starea de fapt rezultată pe baza unor probe științifice, părțile să nu fie private de un grad de jurisdicție și să nu se creeze autoritate

-//-

(continuarea deciziei civile nr. 170/2009 dată în dosar nr-)

de lucru judecat, în condițiile în care acestea recunosc schimbul și urmăresc doar clarificarea situației juridice a imobilelor.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin 5. proc. civ. Curtea constatând fondat recursul de față, îl va admite și va casa decizia civilă nr. 384/2008 a Tribunalului Sibiu și a sentinței civile nr. 5452/2003 a Judecătoriei Sibiu și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, respectiv Judecătoria Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.384/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu.

Casează decizia atacată și sentința civilă nr.5452/2003 pronunțată de Judecătoria Sibiu și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond, Judecătoria Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 03 Aprilie 2009.

Președinte,

- - - -

Judecător,

- -

Judecător,

Grefier,

Red.

Dact. 2ex/ 14.04.2009

Jud.. -,

Jud.fond -

Președinte:Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
Judecători:Cristina Gheorghina Nagy Nicoară, Mihaela Florentina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 170/2009. Curtea de Apel Alba Iulia