Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 177/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
Secția Civilă, Minori și familie, Conflicte de muncă și asigurări sociale
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.177/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2008
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei judecător
- - - - - JUDECĂTOR 2: Doru Octavian Pîrjol
- - judecător
GREFIER -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de reclamanții -. și împotriva sentinței civile nr.264/A din 8 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-reclamanți -. și, celelalte părți fiind lipsă.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Recurentul-reclamant se legitimează cu seria - nr.- eliberat de M la 13.09.1979.
Recurentul-reclamant se legitimează cu seria nr.- eliberat de Primăria la26.05.1993.
La solicitarea instanței, recurenții prezenți arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Recurentul-reclamant -., având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului, desființarea hotărârilor anterioare și să se constate calitatea lui de moștenitor.
Recurentul-reclamant, având cuvântul, arată că a formulat notificare în baza Legii nr.10/2001 către Primăria B în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru două imobile preluate abuziv. La această notificare au primit un răspuns prin care li se recunoaște calitatea de moștenitori și persoane îndreptățite la restituire, dar că nu se poate proceda la restituirea în natură, ci prin echivalent bănesc, terenul fiind ocupat de școală. Nu au mai fost chemați pentru îndeplinirea procedurii de acordare a echivalentului bănesc, în schimb au primit adrese pentru a depune certificate de moștenitor.
Au fost la notar iar acesta le-a precizat că trebuie să fie prezenți toți moștenitorii, fapt imposibil, deoarece mulți dintre ei sunt stabiliți în străinătate; astfel că s-a adresat instanței pentru clarificarea acestei chestiuni de drept, respectiv calitatea lor de moștenitori.
La fond a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Arată că există și o dispută teoretică cu privire la faptul dacă primăria este sau nu persoană juridică. Din legislația în vigoare privind înființarea unităților administrativ-teritoriale și anume Legea nr.215/2004 coroborată cu Decretul nr.31/1954 rezultă că și primăria este o persoană juridică, fiind titulara unor drepturi și obligații. Când au chemat în judecată Primăria au avut în vedere unitatea administrativ-teritorială însăși. Recurenții sunt victime ale acestei dispute teoretice și li se creează obstacole în calea reconstituirii dreptului de proprietate.
În concluzie, solicită admiterea recursului, să se constate că toate soluțiile pronunțate sunt nefondate, casarea acestora în totalitate și trimiterea cauzei spre rejudecare la fond.
Dezbaterile fiind terminate, instanța a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1202 din 19.02.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosar nr. 14521/2006 ( dosar nou - ), s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință și s-a respins formulată de reclamanții., în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului B pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtei.
În motivarea acestei soluții s-a reținut că pentru promovarea unei acțiuni în justiție trebuie îndeplinite mai multe condiții: cel care recurge la ea trebuie să afirme existența unui drept, să justifice interesul de a recurge la serviciul justiției, iar părțile să aibă capacitate de folosință, precum și calitatea procesuală de a figura în proces.
Potrivit art.5 din Decretul nr.31/1954 capacitatea procesuală de folosință este aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, iar art.41 alin.1 Cod procedură civilă prevede că "orice persoană care are folosința drepturilor civile poate fi parte în judecată".
Calitatea de pârât în prezenta cauză o are Primăria municipiului B, însă această structură instituțională administrativă nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane juridice enumerate limitativ de art.26 din Decretul nr.31/954 și nici nu a luat ființă ca persoană juridică conform art.28 din actul normativ menționat.
Potrivit art.91 din Legea nr.215/2001 primăria comunei sau orașului reprezintă o structură funcțională cu activitate permanentă, care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale, Legea anterior enunțată nu cuprinde nicio dispoziție în sensul acordării personalității juridice primăriei, însă, în același timp prevede, în art.19, că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice cu patrimoniu și capacitate juridică deplină.
Având în vedere dispozițiile legale, enunțate, instanța a constatat că primăria este o structură instituțională fără personalitate juridică, astfel încât, față de dispozițiile art.41 alin.1 Cod procedură civilă, nu poate sta parte într-un proces civil.
Împotriva acestei hotărâri, s-a declarat apel d e către reclamanți, înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. -; prin civ. 264/A/8.10.2007 s-a respins ca nefondat apelul, reținându-se că instanța de fond a apreciat în mod corect în raport de dispozițiile art.41 alin.1 și art.137 Cod procedură civilă, respectiv de dispozițiile Decretului nr.31/1954 și Legii nr.215/2001, că intimata-pârâtă nu are capacitate procesuală de folosință, în dosarul care avea ca obiect constatarea calităților de moștenitori ai apelanților-reclamanți, față de defuncții G și.
Faptul că prin Legea nr.10/2001 - Primăria comunei, orașului sau municipiului este consiliul ca unitate deținătoare, nu schimbă cu nimic cele reținute de instanța de fond privind lipsa calității procesuale de folosință în cazul dedus judecății.
În mod corect s-a reținut că, potrivit Decretului nr.31/1954 și Legii nr.215/2001, primăria ca structură fundamentală, nu are personalitate juridică.
În termen legal, motivat și legal timbrat cu timbru judiciar de 0,5 lei și taxă de timbru de 10 lei, împotriva acestei soluții au declarat recurs reclamanții, înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Criticând hotărârile instanțelor de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, recurenții au invocat următoarele:
- nu s-a ținut seama de faptul că nu pot finaliza procedura la Legea 10/2001, pârâta negându-le, după ce le-a recunoscut dreptul la despăgubiri, calitatea de moștenitori ai defuncților G și; astfel, aceasta nu i-a mai chemat pentru discutarea ofertei compensatorii, solicitându-le în schimb certificat de moștenitor ori hotărâre judecătorească care să le constate această calitate; ori în condițiile în care nu toți moștenitorii au acceptat succesiune și nici nu sunt în țară, nu pot obține certificatul de la notar, singura lor șansă fiind hotărârea judecătorească. -li-se și această posibilitate, prin respingerea acțiunii, deși pârâta este instituția menționată de Legea 10/2001ca instituție publică administrativ teritorială ( având sediu, conducere, conturi, siglă, etc.), pierd dreptul de acces la instanță și șansa de a le fi soluționată notificarea.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și față de dispozițiile art.304, 312 Cod procedură civilă constată că acesta este nefondat justificat de considerentele ce se vor dezvolta:
Potrivit dispozițiilor art. 22 pct. 1din Legea 10/2001, republicată, notificarea făcută de persoana îndreptățită se adresa persoanei juridice deținătoare.
Art. 28 din același act normativ, prevedea singura situație în care primăria era implicată în procedură, respectiv primea notificarea pentru imobilele din raza sa teritorială ai căror deținători nu se cunoșteau, însă aceasta implicare nu o obliga decât la a identifica deținătorul și a i-l comunica notificatorului, fără a- conferi competențe în soluționarea notificării.
Această concluzie se desprinde din prevederile alin.3 al articolului 28, care exclude primăria ca și parte la judecarea situației când nu se identifică unitatea deținătoare - calitate având statul prin Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și din dispozițiile Legii 215/2001- a administrației publice locale - care nu amintește primăria nici ca unitate administrativ teritorială, nici ca autoritate a administrației publice locale, singurele care au personalitate juridică și pot sta în proces ( vezi art. 19, 21,67 ).
De asemenea, aceste dispoziții vin în completarea dispozițiilor art. 41 alin.1 Cod procedură civilă și ale art. 5 din Decretul 31/54.
Drept urmare, în mod legal, s-a reținut de către instanțele de fond că pârâta nu are capacitate procesuală de folosință, și deci nu poate sta în judecată.
Referitor la criticile vizând nesocotirea interesului reclamanților în promovarea acțiunii, este de remarcat că acesta nu a fost prejudiciat, întrucât nu s-a dovedit că ar exista și că ar fi actual; astfel, deși s-a invocat că li s-a solicitat - ulterior emiterii Dispoziției 148/2002 ( fl. 12-13 fond ), prin care li s-a stabilit dreptul la despăgubiri pentru imobilele ( casă și teren ) din B,- - dovezi ale calității de moștenitori ai defuncților G și, nu s-a făcut o astfel de dovadă nici până în fața instanței de recurs (sarcina revenindu-le conf. art. 1169 Cod civil, chiar și în cazul acțiunilor întemeiate pe art. 111 Cod procedură civilă).
De asemenea, chiar dacă li s-ar fi solicitat astfel de dovezi, cum solicitarea survenea ulterior recunoașterii calității lor de persoane îndreptățite prin emiterea Dispoziției 148/2002, acestea puteau fi contestate în contencios, prin contestarea adreselor solicitatoare.
Mai mult, dacă Comisia locală B de aplicare a Legii 10/2001 a refuzat ulterior emiterii Deciziei 148/2002 înaintarea ofertei de acordare a despăgubirilor către organele abilitate legal, reclamanții puteau solicita instanței obligarea Primarului pentru comisie la îndeplinirea acestei obligații legale.
Prin urmare, nu se poate reține că reclamanții recurenți sunt lipsiți de modalități concrete și legale de a-și realiza efectiv drepturile valorificate în cadrul procedurii instituite de Legea 10/2001
Și nu în ultimul rând, referitor la posibilitatea recurenților reclamanți de exercitare a dreptului constituțional de acces la justiție, este de reținut că acesta nu este absolut, în sensul că se poate exercita în orice condiții și cu încălcarea normelor ce guvernează promovarea și susținerea unei acțiuni.
Față de toate cele reținute, constatând și că nu sunt alte motive care să fie analizate din oficiu, recursul va fi respins ca nefondat
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de, și - împotriva sentinței civile nr.264/A/8.10.2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- ca nefondat.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 februarie 2008.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
GREFIER,
red.sent.
red.dec.. /
red.dec.rec./29.02.2008
tehnored./7.03.2008/2 ex.
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Doru Octavian Pîrjol
