Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 183/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 183
Ședința publică de la 09 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Protea
JUDECĂTOR 2: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 3: Mona Maria
Grefier -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 1/R din 9 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul, lipsă fiind recurenta și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Interpelat, recurentul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Recurentul solicită a se avea în vedere toate actele depuse la dosar.Interpelat dacă recurenții au interes să atace hotărârea tribunalului, arată că aceștia nu au interes.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâtul să se constate existența servituții de trecere restrânse și parțiale limitată la 1 lățime și 35 lungime pe terenul proprietatea lor în favoarea fondului dominant și prescripția extinctivă pe o porțiune a servituții instituite prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 863/17.07.1962.
Prin sentința civilă nr. 1173/24.04.2007, Judecătoria Bârlada respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că, prin actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 863/19-07-1962 s-a constituit în favoarea imobilului cumpărat de pârâtul, de către vânzătorul, un drept de servitute de trecere cu o lățime de 10 și o lungime de 45. Fondul aservit a fost înstrăinat succesiv, fără ca servitutea să fie menționată în înscrisurile întocmite.
Conform art. 627 Cod civil, "dacă proprietarii a două proprietăți, între care există un semn văzut de servitute, înstrăinează una din proprietăți, fără ca contractul să conțină nici o convenție atingătoare de servitute, ea urmează de a exista într-un mod activ sau pasiv în favoarea fondului înstrăinat, sau asupra fondului înstrăinat".
In situația în care în actul de înstrăinare nu există nici o clauză referitoare la servitute, există prezumția că părțile au înțeles să mențină acea servitute. Servitutea de trecere, chiar dacă nu a fost menționată expres în contractul de schimb nr. 2966/23-09-1999, s-a menținut ca efect al înstrăinărilor ulterioare constituirii sale, astfel încât a fost dobândită și de reclamanții și.
De altfel, prin decizia civila nr. 1696/03-11-2004 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 4560/2004 s-a constatat că situația de fapt nu s-a modificat, servitutea de trecere și limitele acesteia fiind menținute așa cum au fost stabilite prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 863/19-07-1962.
Drept urmare, instanța a apreciat că acțiunea în constatarea unei servituți de trecere restrânsă și parțială, în fapt o acțiune în constituirea unei alte servituți, nu este admisibilă.
Potrivit art. 623 Cod civil, "servituțile continue și aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani". Drept urmare, doar servituțile continue și aparente se pot dobândi prin uzucapiune și tot numai ele se pierd prin neîntrebuințare. Servitutea de trecere este o servitute necontinuă și aparentă, astfel încât nu poate fi pierdută ca urmare nefolosirii în întregime.
Tribunalul Vaslui, prin decizia civilă nr. 1/R din 09.01.2008, a admis apelul declarat de reclamanții și, a desființat în tot sentința apelată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Pronunțând această decizie, tribunalul a reținut că acțiunea reclamanților are două capete de cerere: constatarea unei servituți de trecere restrânse și parțiale, limitat la 1 lățime și 35 lungime pe terenul proprietatea acestora în favoarea fondului dominant și prescripția extinctivă pe o porțiune a servituții instituite prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 863/17.07.1962. Instanța de fond, așa cum rezultă din considerentele hotărârii apelate, a invocat excepția inadmisibilității doar celui de-al doilea capăt de cerere, motivând inadmisibilitatea acțiunii numai în cel privește, iar cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere a motivat hotărârea pe fondul cauzei. Din dispozitivul hotărârii rezultă că instanța de fond a respins acțiunea reclamanților ca fiind inadmisibilă în totalitate, existând în aceste fel contradicție între dispozitiv și considerentele hotărârii, ceea ce echivalează cu o nepronunțare asupra fondului cauzei,fiind aplicabile în cauză dispozițiile art. 297 al. 1 Cod procedură Civilă.
Reclamanții și au declarat recurs considerând că decizia tribunalului este nelegală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, ei susțin că instanța nu s-a pronunțat cu privire la inadmisibilitatea acțiunii.
Recurenții învederează că, potrivit jurisprudenței, dreptul de acces la instanță nu este unul absolut, el putând fi supus unor limitări legale, cu condiția ca aceste limitări să nu atingă însăși substanța dreptului.
recurenții că, soluția instanței de fond nu vizează fondul cererii cu care a fost investită ceea ce contravine dreptului de acces la instanță, astfel cum acesta este garantat de art. 21 din Constituția României și art. 6 din
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat, deoarece cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanța de fond unde se vor analiza cele două capete de cerere, care sunt strâns legate între ele și nu pot fi analizate separat.
La termenul de judecată din 09.05.2008, curtea, din oficiu, a pus în discuția contradictorie a părților lipsa de interes a reclamanților în promovarea recursului.
În acest sens, Curtea reține că, prin cererea cu care au investit, instanța de fond, reclamanții au solicitat să se constate existența servituții de trecere restrânse și parțiale, limitată la 1 lățime și 35 lungime, pe terenul lor în favoarea fondului dominant (proprietatea pârâtului) și intervenirea prescripției achizitive cu privire la o porțiune a servituții instituite prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 863 din 17.07.1962.
Prin decizia atacată, tribunalul a admis apelul reclamanților-apelanți, a desființat sentința instanței de fond, care respinsese acțiunea ca inadmisibilă și a trimis cauza spre rejudecarea fondului,
Prin soluția pronunțată, tribunalul s-a pronunțat tocmai asupra admisibilității acțiunii reclamanților, reținând că aceștia au deschisă calea în justiție pentru a-și valorifica drepturile din cererea cu care au investit instanța de fond.
Raportat la soluția tribunalului d e trimitere a cauzei pentru a se cerceta fondul litigiului dedus judecății, reclamanții nu justifică un folos practic, imediat în promovarea căii de atac a recursului prin care au invocat tocmai dreptul lor de acces la o instanță și la un proces echitabil, drept ce le fusese, deja, recunoscut prin decizia atacată.
În consecință, Curtea reține că instanța de apel s-a pronunțat asupra admisibilității acțiunii promovate de reclamanții-recurenți, și a procedat la o corectă aplicare a art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, atunci când a trimis cauza spre rejudecarea fondului la prima instanță de control judiciar.
Față de cele ce preced, motivul de recurs înscris în art. 304 punctul 9 Cod procedură civilă nu este operant în cauză, urmând a respinge, recursul declarat de reclamanți și a menține decizia tribunalului, conform art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 1/R din 9 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 Mai 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: -,
06.06.2008
2 ex.-
Președinte:Georgeta ProteaJudecători:Georgeta Protea, Cristina Văleanu, Mona Maria
