Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 2285/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2285/R/2009
Ședința publică din data de 30 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 2: Anca Adriana Pop
JUDECĂTOR: ---
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 407 din 25 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâtul intimat -, având ca obiect acțiune în constatare - constatarea calității de bun comun.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reclamanta recurentă personal și asistată de av. și pârâtul intimat personal și asistat de av..
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este timbrat cu timbru judiciar în valoare de 0,30 lei ( 2 verso) și cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei ( 3).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 30.10.2009, prin fax, pârâtul intimat a depus la dosarul cauzei întâmpinare. Se comunică un exemplar cu reprezentanta reclamantei recurente.
Totodată se constată că la data de 28.10.2009, prin serviciul de registratură al instanței, reclamanta recurentă a depus o cerere de acordare de asistență judiciară, însoțită de adeverință de la locul de muncă, certificat de atestare fiscală și o declarație pe proprie răspundere, prin care solicită, în principal, scutirea de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, iar în subsidiar o reducere sau eșalonare a acestor taxe.
Instanța stabilește că, în funcție de pretențiile reclamantei, aceasta datorează o taxă judiciară de timbru în valoare de 1596,75 lei și un timbru judiciar de 4,7 lei, urmând a lăsa cauza la o strigare ulterioară, pentru a soluționa cererea formulată de reclamanta recurentă, având ca obiect acordarea ajutorului public judiciar.
La a doua strigare a cauzei, se prezintă reclamanta recurentă personal și asistată de av. și pârâtul intimat personal și asistat de av..
Curtea procedează la pronunțarea în ședință publică a încheierii civile prin care a fost soluționată cererea recurentei de acordare a ajutorului public judiciar.
Se constată, astfel, că s-a soluționat cererea de acordare a ajutorului public judiciar, în sensul admiterii acesteia, acordându-se reclamantei recurente ajutor public judiciar sub forma eșalonării taxei judiciare de timbru aferentă recursului, în cuantum de 1596,75 lei, în 24 rate lunare, fiecare lunară în cuantum de 66,53 lei, începând cu data de 30.10.2009.
Reprezentanta reclamantei recurente, în scopul edificării asupra stării reale de fapt, solicită acvirarea la prezentul dosar a dosarului cu nr. 7989/1996 al Tribunalului Cluj, care are ca obiect partaj între pârâtul intimat și părinții acestuia.
Reprezentanta pârâtului intimat se opune solicitării făcute de reprezentanta reclamantei recurente, întrucât nu are legătură cu prezenta cauză, respectivul dosar având alte părți, vizează valoarea întregului imobil, iar raportat la dispozițiile art. 305.pr.civ. această probă nu poate fi administrată în recurs.
Reprezentanta reclamantei recurente depune la dosar un set de înscrisuri, pentru a dovedi faptul că edificarea construcției corpului B, precum și racordarea la utilități s-a realizat după anul 1992, precum și un înscris olograf, reprezentând o scrisoare în care sunt relevate aspecte legale de construcția corpului Se comunică și cu reprezentanta pârâtului intimate toate înscrisurile depuse la dosar.
Instanța, după deliberare, respinge cererea formulată de reprezentanta reclamantei recurente, respectiv de acvirare a dosarului nr. 7989/1996 al Tribunalului Cluj la prezentul dosar, pentru considerentul că nu are legătură cu prezentul dosar și pentru că s-a formulat și în recurs un motiv privind acest aspect. Totodată, instanța invocă excepția de inadmisibilitate a motivelor de recurs referitoare la reaprecierea probelor.
Reprezentanta reclamantei recurente mai depune la dosarul cauzei înscrisuri din dosarul solicitat a fi acvirat, pe care le comunică și reprezentantei pârâtului intimat.
Nefiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile orale și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului și, în principal, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, modificarea hotărârii nefiind posibilă întrucât este necesară administrarea de probe noi care nu pot fi administrate în recurs, iar în subsidiar, reținerea cauzei spre rejudecare, modificarea deciziei atacate în sensul de a se constata existența unui drept de creanță în cuantum de 50% din lucrările de construcție și finisaje realizate la corpul B, arătând că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală, neluând în considerare întreaga probațiune administrată, pronunțând astfel o hotărâre inechitabilă. Cu obligarea pârâtului intimat la plata cheltuielilor de judecată.
Reprezentanta pârâtului intimat solicită admiterea excepției invocate de instanță, referitoare la inadmisibilitatea motivelor de recurs ce privesc reaprecierea probelor. Privitor la casarea hotărârii, arată că aceasta poate interveni doar în cazurile limitativ prevăzute de art. 304.pr.civ. Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate a hotărârilor pronunțate în cauză, ca fiind legale și temeinice, arătând că din probatoriul administrat a rezultat că extinderea corpului B de clădire s-a realizat anterior încheierii căsătoriei dintre părți, contribuția reclamantei recurente fiind doar la lucrările de amenajare și îmbunătățire ale acestei construcții, în cotă de parte. Cu obligarea la cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 14246/18.12.2008, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-, s-a respins excepția inadmisibilității invocată de pârât, s-a respins cererea principală precizată formulată de reclamantul, născută, în contradictoriu cu pârâtul; s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtă și, în consecință, s-a constatat existența unui drept de creanță în favoarea reclamantei, în cotă de 50%, asupra lucrărilor de îmbunătățire și amenajare - în valoarea de 52.750 lei - potrivit expertizei tehnice efectuată de expert judiciar inginer G, efectuate la imobilul situat în C-N,-, corpul B, înscris în CF nr. 37067 C, nr. top 16185; s-a constatat că asupra cotei de din imobilul înscris sub A + 1 în această CF pârâtul are un dreptul de proprietate exclusiv, dobândit prin donație; reclamanta a fost obligată la plata sumei de 5.556 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că prin sentința civilă nr. 7787/26.10.2006 a Judecătoriei Cluj -N, s-a desfăcut prin divorț căsătoria dintre părți, încheiată la 25.05.1991, reclamanta reluându-și numele purtat anterior căsătoriei, acela de.
Art. 30. fam. instituie prezumția comunității de bunuri, stipulând că bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt bunuri comune ale soților.
Potrivit CF nr. 37067 C-N la nr. top 16185 este înscris imobilul loc de casă în-, cu două corpuri de clădire, corpul A și corpul B, sub B 7 și 8 fiind înscriși și asupra cotei de - a parte din construcția de sub A + 1, sub B 10, cu titlu de donație, asupra cotei de - a parte reprezentând porțiunea de proprietate de sub B 9 lui este întabulat pârâtul, iar sub B 11 și 12 sunt înscriși numiții și, asupra terenului de 511 mp.
Prin autorizația de construire nr. 15514/509/31.08.1992, s-au autorizat lucrări de extindere la casa familială parter + un etaj de pe terenul din-, din CF nr. 37067 nr. top 16185, la parterul imobilului extinzându-se cu o centrală termică, un antreu și un wc de serviciu, iar la etaj două dormitoare, baie, balcon, hol.
Din coroborarea declarațiilor martorilor audiați în cauză, cu împrejurarea că actul de donație este anterior înscrierii în CF a corpului A și B de clădire, este de apreciat că, cota de - a parte ce a revenit pârâtului cu titlu de donație se referă la înscrierea veche de sub A + 1 și că în timpul căsătoriei părților acestea au procedat la lucrări de finisare a unei construcții deja existente și extinse pe terenul proprietatea pârâtului și a mamei acestuia, lucrările de finisare a extinderii construcției corpului B constituind bun comun al soților.
Instanța a luat în considerare, pentru evaluarea dreptului de creanță al soților, evaluarea făcută în expertiză întocmită în cauză de exp. ing. G, conform căreia valoarea de piață a corpului 2 de clădire este de 211.000 lei, iar valoarea finisajului este de 52.750 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta, fostă, solicitând schimbarea sentinței, în principal în sensul admiterii în întregime a acțiunii reclamantei, iar în subsidiar, în sensul de a se constata existența dreptului său de creanță în cotă de 50% asupra întregii extinderi realizate la corpul B de clădire.
Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 407/A/25.06.2009, pronunțată în dosar nr-, a respins ca nefondat apelul reclamantei, care a fost obligată la 1.500 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului pârât, cu motivarea că starea de fapt reținută de prima instanță, respectiv că extinderea corpului de clădire a avut loc anterior căsătoriei părților, iar după căsătorie s-au făcut numai lucrări de finisare, este corectă, în acord cu probatoriul administrat în cauză.
De asemenea, corectă este și soluția dată de prima instanță cererii reconvenționale, având în vedere că pârâtul a dobândit prin donație din construcția în formă inițială, iar nu în forma actuală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamanta, fostă, solicitând, în principal, în temeiul art. 312 alin. 3.proc.civ. admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel întrucât modificarea deciziei recurate nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi, care nu pot fi administrate în recurs. În subsidiar, în temeiul art. 304 pct. 9.proc.civ. s-a solicitat modificarea în totalitate a deciziei recurate, în sensul constatării unui drept de creanță al recurentei în cotă de 50% din extinderea realizată la corpul B de clădire, incluzând și lucrările de finisare și de îmbunătățire.
În motivarea recursului s-a arătat că doar după pronunțarea deciziei recurate, recurenta a aflat despre dosarul nr. 3560/1996 al Judecătoriei Cluj -N și despre dosarul nr. 7989/1996 al Tribunalului Cluj, dosare care au avut ca obiect și imobilul din prezentul litigiu, cu ocazia administrării probațiunii în dosar nr. 3560/1996, luându-i-se pârâtului interogatoriu, prin care a recunoscut că s-a început construirea corpului B de clădire în anul 1998, răspuns care vine în contradicție cu răspunsurile la interogatoriu luat în prezentul dosar, recurenta reiterând, în cuprinsul memoriului de recurs, pe larg, răspunsurile pârâtului la interogatoriu, concluzionând în sensul că contradicția dintre răspunsurile date de pârât la interogatorii datorându-se faptului că susținerile acestuia nu sunt reale.
S-a mai arătat de către recurentă că instanța de apel a dat o interpretare trunchiată probațiunii testimoniale, luând în considerare doar depozițiile martorilor propuși de intimat și înlăturând probațiunea testimonială a reclamantei, recurenta reproducând în mod detaliat declarațiile martorilor HG, și arătând că în mod eronat instanța de apel nu a luat în considerare declarația martorului.
Recurenta a invocat respingerea nejustificată de către instanța de apel a cererii sale de suplimentare a probațiunii, prin audierea a încă doi martori, și, considerând că această solicitare este lipsită de utilitate, deși prin această probațiune testimonială recurenta dorea să dovedească faptul că realizarea extinderii corpului B de clădire s-a făcut după încheierea căsătoriei, prin contribuția egală a părților, prin aceasta instanța de apel încălcând dispozițiile art. 295 alin. 1 și 2.proc.civ.
Instanța de apel, arată recurenta, a apreciat greșit proba cu înscrisuri, constând în chitanțele depuse de recurentă, în sensul că este irelevant, în opinia instanței de apel, momentul achiziționării materialelor pentru începerea lucrărilor efective.
S-a mai arătat de către recurentă că autorizația de construire nr. 15514/509/31.08.1992 este un act administrativ care se bucură de o prezumție de legalitate și de temeinicie și care atestă data executării lucrărilor de extindere, dată care este reținută și în expertiza întocmită de expert G, precum și în expertiza efectuată de expert în dosar nr. 7989/1996 al Tribunalului Cluj.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul intimat a solicitat respingerea în întregime a recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, cu motivarea că în motivarea recursului nu se invocă nici un motiv de nelegalitate dintre cele prevăzute expres de art. 304.proc.civ.
Recursul este fondat.
Într-adevăr, în marea lui majoritate, memoriul de recurs conține doar motive de netemeinicie a hotărârii recurate, motivele de recurs fiind axate preponderent pe greșita apreciere de către instanța de apel a probelor administrate în cauză și limitându-se la reproducerea exhaustivă a depozițiilor testimoniale, a interogatoriului pârâtului, înscrisurilor de care s-a prevalat reclamanta, etc. toate aceste motive de recurs intrând sub incidența excepției inadmisibilității, fundamentată pe abrogarea expresă a prevederilor art. 304 pct. 10 și 11.proc.civ.
de a cuprinde critici de strictă nelegalitate aduse hotărârii instanței de apel, memoriul de recurs conține, aproape în cvasitotalitatea sa, motive de netemeinicie, fără să facă o analiză a nelegalității deciziei instanței de apel, limitându-se practic la o reproducere a stării de fapt a cauzei, la o analizare a probațiunii administrate în cauză și la o subliniere a erorilor și omisiunilor pe care instanța de apel le-a făcut cu ocazia interpretării probațiunii.
Se constată, așadar, de către C că, în cauză, își găsește incidență excepția inadmisibilității acestor motive de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, excepție fundamentată pe împrejurarea că, în marea lor majoritate, motivele de recurs conțin critici de netemeinicie a hotărârii recurate, reproduceri exhaustive și detaliate ale interogatoriilor luate pârâtului în acest dosar și în alte dosare, ale declarațiilor martorilor, etc. singurul eventual motiv de nelegalitate conținut în memoriul de recurs, și care s-ar putea circumscrie punctului 9 al art. 304 proc. civ. fiind cel referitor la greșita respingere de către instanța de apel a cererii reclamantei de suplimentare a probațiunii, această conduită a instanței de apel încălcând, în opinia recurentei, dispozițiile art. 295 alin. 1 și 2.proc.civ.
Toate celelalte motive de recurs, referitoare la reproduceri ale stării de fapt, ale probațiunii administrate în cauză, reiterări ale istoricului cauzei, etc. intră sub incidența excepției inadmisibilității, întrucât vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, aspecte care s-ar fi încadrat în punctele 10 și 11 ale art. 304. proc. civ. în prezent abrogate.
Ca urmare a abrogării punctului 10 al art. 304 proc. civ. prin art. I pct. 1111din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, respectiv, ca urmare a abrogării punctului 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, în recurs nu mai pot fi invocate nici un fel de aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, ci doar chestiuni de strictă nelegalitate, dintre cele care se circumscriu art. 304 pct. 1-9 proc. civ.
În consecință, în recurs nu mai pot fi invocate motive care să vizeze modalitatea în care primele două instanțe au administrat ori au interpretat probele din dosar, care să se refere la reproduceri ale stării de fapt, ale istoricului cauzei, a raporturilor dintre părți, ori care să tindă la o reapreciere a probațiunii administrate, ori la o schimbare a stării de fapt, instanța de recurs fiind ținută să se raporteze strict la starea de fapt stabilită de primele două instanțe și fiind obligată de a se abține de la orice reanalizare a probelor deja administrate.
Așa fiind, Curtea constată că excepția inadmisibilității, invocată de instanță, la termenul de judecată din 30 octombrie 2009, este fondată, urmând să fie admisă ca atare, cu consecința neluării în seamă a tuturor motivelor de recurs care vizează aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate.
În ceea ce privește motivul de recurs care, afirmativ, s-ar circumscrie punctului 9 al art. 304. proc. civ. Curtea constată următoarele:
Prin memoriul de apel reclamanta a solicitat instanței de apel suplimentarea probațiunii prin audierea a doi martori, și, care cunosc starea de fapt a cauzei și pe care reclamanta s-a obligat să-i prezinte în termen util, cerere reiterată în ședința publică din data de 25 iunie 2009 ( 6,. 30 dosar apel).
Instanța de apel a respins această cerere, cu motivarea că urmează să reevalueze probele deja administrate la instanța de fond.
Potrivit art. 129 alin. 5.proc.civ. judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinicie și legale, ei putând să ordone administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
În temeiul efectului devolutiv al apelului, în deplina concordanță cu dispozițiile art. 295 alin. 2.proc.civ. instanța de apel va putea încuviința refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanță, precum și administrarea probelor noi propuse în condițiile art. 292.proc.civ. dacă consideră că sunt necesare pentru soluționarea cauzei, această prerogativă legală fiindu-i conferită instanței de apel în considerarea faptului că ea este obligată de art. 295 alin. 1.proc.civ. să verifice, în limita cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță.
Art. 292 alin. 1.proc.civ. prevede că părțile nu se vor putea folosi înaintea instanței de apel d e alte motive, mijloace de apărare și dovezi, decât cele invocate la prima instanță sau arătate în motivarea apelului ori prin întâmpinare, însă, instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Se constată, așadar, că întreaga economie a textelor legale mai sus invocate conferă instanței de apel nu numai posibilitatea dar și îndrituirea de a suplimenta probațiunea administrată în fața primei instanțe, ori de a readministra toate probele administrate deja de instanța de fond, toate acestea în scopul de a se asigura corecta stabilire a stării de fapt a cauzei și de a se verifica modul în care instanța de fond a aplicat legea la starea de fapt deja stabilită.
Câtă vreme cererea de suplimentare a probațiunii a fost formulată de către reclamanta apelantă prin chiar memoriul de apel, în condiții absolut procedurale conform art. 292 alin. 1.proc.civ. respingerea acestei cereri de către instanța de apel, cu motivarea că va reevalua probele deja administrate, încalcă dispozițiile art. 295.proc.civ. și ale art. 129.proc.civ. echivalând practic cu o necercetare a fondului cauzei de către instanța de apel.
Așa fiind, în temeiul tuturor considerentelor anterior expuse și a prevederilor art. 304 pct. 9.proc.civ. rap. la art. 312 alin. 5.proc.civ. se va admite recursul, se va casa în întregime decizia recurată, cu consecința trimiterii cauzei pentru rejudecarea pe fond a apelului reclamantei, la aceeași instanță, urmând ca instanța de rejudecare să ia în considerare toate aspectele invocate de reclamant în cuprinsul memoriului de apel, și să administreze toate probele procedurale solicitate de apelantă prin memoriul de apel, precum și orice alte probe, testimoniale, cu înscrisuri, etc. a căror necesitate va rezulta din dezbateri, pentru corecta stabilire a stării de fapt a cauzei și pentru aflarea adevărului în cauză.
Cheltuielile de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta () împotriva deciziei civile nr. 407/A din 25 iunie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza pentru rejudecarea apelului la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - --- - ---
Red./dact.MM
6ex./03.11.2009
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Anca Adriana Pop
