Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 254/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 254/2009
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Cristina vicepreședinte
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P împotriva deciziei civile nr.50/A din 6 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr- având ca obiect acțiune în constatare, în contradictoriu cu reclamanta intimată - -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru pârâtul recurent Consiliul local al Municipiului P și avocat pentru reclamanta intimată - -
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior la cererea reprezentantei recurentului, pentru studiul întâmpinării.
Se constată că la dosar s-au depus concluzii scrise din partea pârâtului recurent Consiliul local al municipiului P- având atașat un se t de înscrisuri.
Avocatul reclamantei intimate mai depune la dosar, pur formal, un exemplar din întâmpinare, motivat de împrejurarea că aceasta a fost trimisă prin fax la termenul anterior iar ultima filă nu este completă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta pârâtului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea deciziei atacate în sensul admiterii excepției prescripției dreptului la acordarea despăgubirilor solicitate de reclamantă.
Arată că își susține motivele de recurs invocate în scris și în concluziile scrise, arătând, în esență, că imobilul în litigiu a trecut în administrarea reclamantei și nu în proprietatea acesteia, reclamanta nu mai este în termen pentru a solicita despăgubiri decurgând din întreținerea și repararea acesteia întrucât au trecut trei ani de la data efectuării lor, și oricum acestea cădeau în sarcina ei ca utilizatoare a construcției.
Mai susține că instanțele de fond au interpretat greșit actul dedus judecății, acțiunea reclamantei fiind una în constatare și nu una în pretenții.
Solicită cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru achitată.
Avocat pentru reclamanta intimată solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a deciziei pronunțate de instanța de apel. În continuare susține motivele de respingere invocate în întâmpinare, arătând, în esență că motivele invocate de recurentă și întemeiat pe prevederile art.304 pct.8 cod procedură civilă nu subzistă, instanța interpretând corect actul dedus judecății. Pe fond, învederează că susținerile recurentei nu sunt adevărate, reclamanta a fost proprietară a imobilului în litigiu, a făcut parte din patrimoniul acesteia dar s-a făcut un schimb între imobile în mod abuziv. Față de excepția prescripției dreptului la acțiune, solicită instanței să nu țină cont de aceasta întrucât a fost invocată abia în concluziile scrise. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține:
Prin sentința civilă nr.4182 din data de 24 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Petroșani, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta - - P împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului P și, în consecință, a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 106.124 lei cu titlu de despăgubiri; a mai fost obligat pârâtul să achite reclamantei suma de 5.540 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen și legal timbrat, a formulat apel pârâtul Consiliul Local al Municipiului P, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca neîntemeiată.
În motivarea apelului, pârâtul apelant a arătat, în esență, că prin Hotărârea Consiliului Local nr.89/1999, Consiliul Local al Municipiului P și-a însușit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municipiului P, domeniu din care face parte, conform anexei la hotărâre, și "", iar prin Hotărârea Consiliului Local nr.172/2003 s-a aprobat schimbul între spațiile în suprafață de 186 mp situate la etajul II al imobilului din strada 1 - 2. nr.90 P, închiriate de reclamanta intimată - -, spații aflate în proprietatea privată a municipiului P și - proprietatea reclamantei intimate - -
Prin sentința civilă nr.3119/1999 a Judecătoriei Petroșani, definitivă prin decizia civilă nr.2591/2003 a Curții de Apel Alba Iulia, reclamanta intimată - - Paf ost obligată să predea pârâtului apelant Consiliul Local al Municipiului P, bufetul " Parc", situat în zona agrement din municipiul P și edificată pe terenul înscris în CF nr.954
Față de acestea, s-a apreciat în motivarea apelului că se poate reține că încă din anul 2003 reclamanta intimată, cu rea credință, ocupă în mod abuziv imobilul - iar datorită acestei ocupări abuzive și a refuzului de a preda imobilului pentru care, prin HCL nr.106/2005 a fost aprobată concesionarea prin licitație publică, s-a produs un prejudiciu pârâtului apelant.
A apreciat apelantul că în mod greșit a reținut instanța că lucrările de îmbunătățire au fost executate de către reclamanta intimată- raportat la faptele stabilite în sensul că nu a fost indicată perioada în care reclamanta intimată a executat lucrările, însă, aceste lucrări nu puteau fi executate decât în perioada în care reclamanta intimată era proprietara imobilului, astfel că sumele pretinse sunt prescrise având în vedere dispozițiile art.3 din Decretul nr.167/1958, nu s-a depus un deviz de lucrări din care să rezulte valoarea acestor lucrări, iar prin procesul verbal încheiat în dosarul execuțional nr.318/2006, urmare a refuzului reclamantei intimate de a elibera imobilul, nu se face mențiunea existenței unor astfel de lucrări.
Pârâtul apelant a mai arătat că în nicio împrejurare nu a recunoscut existența unor lucrări făcute de către reclamanta intimată la imobilul, în mod greșit instanța reținând existența unei astfel de recunoașteri, iar temeiul îmbogățirii fără justă cauză- reținut de instanță pentru admiterea acțiunii- este greșit, întrucât imobilul la care reclamanta intimată pretinde că a executat îmbunătățiri era proprietatea pârâtului apelant conform sentinței civile nr.3119/1999 a Judecătoriei Petroșani, definitivă prin decizia civilă nr.2591/2003 a Curții de Apel Alba Iulia, faptul din care derivă pretențiile reclamantei intimate nefiind un "fapt juridic licit".
Prin decizia civilă nr.50/A/2009 Tribunalul Hunedoaraa respins ca nefondat apelul introdus de pârâtul Consiliul Local al Municipiului P, împotriva sentinței civile nr.4182/2008 pronunțată de Judecătoria Petroșani.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Ca urmare a disjungerii capetelor de cerere menționate, prin decizia civilă nr.615/CA/2008 a Tribunalului Hunedoaraa fost declinată competența de soluționare a acestor capete de cerere în favoarea Judecătoriei Petroșani, reținându-se natura civilă a acestor capete de acțiune.
În urma declinării de competență, s-a înregistrat la udecătoria Petroșani cauza, sub nr-, la data de 7 martie 2008.
În urma precizării acțiunii (filele 19-20), reclamanta mai solicită doar obligării pârâtului Consiliul Local al Municipiului P la plata sumei de 106.124 lei reprezentând valoarea reactualizată a investiției pe care reclamanta arată că a realizat-o la imobilul " ".
Acest imobil a fost predat, prin Decizia nr.84 din data de 5 mai 1979, emisă de Consiliul Popular al Municipiului P, în administrarea, întreprindere de stat care, în baza Legii nr.15/1990 a fost reorganizată, prin înființarea, în baza Deciziei nr.33/1991 a Prefecturii jud.H- a - -- reclamanta intimată din cauză (copia deciziei -fila 8 în dosarul nr.8199/2005 al Judecătoriei Petroșani, atașat).
În categoria bunurilor care au fost preluate de la întreprinderea de stat și incluse în patrimoniul - - s-a aflat și imobilul în litigiu, " "- bun care a fost înregistrat în evidențele tehnico-operative și contabile ale societății reorganizate, ca mijloc fix cu numărul de inventar 124 sub denumirea "Clădire Parc ", în anul 1977.
Începând cu anul 1994 imobilul a suferit degradări, iar pentru menținerea acestuia în circuitul economic, - a efectuat o serie de investiții, constând în înlocuirea învelitoarei din șindrilă cu învelitoare de tablă zincată și tablă din aluminiu- la corpul principal de clădire și amenajarea unui corp de cazare pe amplasamentul unor șoproane.
Valoarea acestor îmbunătățiri a fost stabilită prin expertiza tehnică ordonată în cauză, la suma de 106.124 lei (raport de expertiză tehnică -filele 55- 63 în dosar nr.8199/2005 al Judecătoriei Petroșani, atașat).
Acest raport nu a fost contestat de părțile cauzei.
În anul 1999, pârâtul Consiliul Local P adoptă Hotărârea nr.89/1999, modificată prin Hotărârea 59/2001, prin care bunul imobil activ comercial " ", proprietate a reclamantei "", societate comercială pe acțiuni, a fost trecut în domeniul public al municipiului P (inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al Municipiului P - poziția 147 și extras de carte funciară - file 21 din dosarul nr.8188/2005 al Judecătoriei Petroșani nr- al Tribunalului Hunedoara, atașat).
Trecerea bunului imobil în litigiu în domeniul public al municipiului a fost contestată în justiție de către reclamanta - - soluționarea litigiului realizându-se prin sentința civilă nr.3119/1999 a Judecătoriei Petroșani, definitivă prin decizia civilă nr.2591 din data de 17 decembrie 2003 Curții de Apel Alba Iulia, reclamanta intimată - - P fiind obligată să predea pârâtului apelant Consiliul local al Municipiului P, bufetul " Parc", situat în zone de agrement din Municipiul P și edificată pe terenul înscris în CF nr.954
Termenul de prescripție curge - conform dispozițiilor art.7 alin.1 din Decretul nr.167/1958 - d ela data nașterii dreptului la acțiune. Astfel că se reține în speță ca dată a începerii curgerii termenului de prescripție invocat de către pârâtul apelant, data de 17 decembrie 2003, dată începând cu care reclamanta intimată de putea adresa pe calea unei procedură judiciare în vederea realizării pretențiilor sale în despăgubire.
Reclamanta intimată a acționat în acest sens prin acțiunea civilă înregistrată la udecătoria Petroșani sub nr.8199/2005 din data de 1 noiembrie 2005, deci în interiorul termenului de prescripție prevăzut de art.3 alin.1 din Decretul 167/1958.
Întrucât, prin preluarea bunului în domeniul public al unității administrativ teritoriale, pârâta a realizat un spor de valoare- cu valoarea investițiilor pe care reclamanta le-a făcut în imobilul în litigiu, investiții a căror valoare reactualizată este de 106.124 lei RON- spor care își găsește corespondentul în diminuarea patrimoniului reclamantei, în mod întemeiat a fost obligată pârâta la plata acestui spor, astfel că apelul a fost apreciat ca fiind nefondat și a fost respins.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâtul Consiliul Locala al Municipiului P prin primar, invocând în drept prevederile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
În expunerea criticilor, după expunerea stării de fapt, se arată următoarele:
-cauza disjunsă înregistrată sub nr- a fost încadrată drept acțiune în constatare și cu toate acestea instanța de fond se pronunță asupra unei pretenții solicitate de reclamantă printr-o precizare de acțiune, pretenții nerecunoscute, deci inadmisibile, schimbând natura acțiunii.
-instanța de apel menține sentința atacată deși s-au depus înscrisuri care justificau faptul că administratorul - Com, cel ce a preluat cu chirie de la - -, a fost cel care a realizat amenajările la cabană. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestui aspect contrar art.195 rap.la art.297 Cod procedură civilă și nu a dispus completarea sau refacerea probelor.
-până în anul 2006 imobilul a fost deținut de către - deși exista titlu executoriu din 1999, de predare a imobilului - astfel reiese fără echivoc că reclamanta s-a îmbogățit fără justă cauză.
-greșit instanța de fond a apreciat că pârâta a recunoscut investițiile, întrucât pârâta nu a exprimat un punct de vedere în acest sens și nu s-a emis autorizație de construire.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate Curtea constată următoarele:
E de precizat că recurentul deși își întemeiază cererea de recurs pe motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art.304 pct.8 și 9 cod procedură civilă, nu arată distinct criticile care fundamentează fiecare motiv de recurs.
Din dezvoltarea motivelor de recurs ar rezulta încadrarea acestora în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Prima critică adusă hotărârii atacate, ce se vrea a justifica motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.8 Cod procedură civilă este de neprimit.
Dispozițiile art.304 pct.8 Cod procedură civilă nu sunt incidente în cauză întrucât acest motiv de recurs este aplicabil în situația în care instanța de apel a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, respectiv, a reținut un cu totul alt act juridic sau conținut în sens de negațiune- ceea ce în speță nu s-a dovedit.
De asemenea criticile ce vizează netemeinicia hotărârii atacate, cele referitoare la starea de fapt reținută de instanța de fond nu pot fi analizate în calea extraordinară a recursului după abrogarea pct.10 și 11 ale art.304 Cod procedură civilă prin legea de aprobare a OUG 138/2000.
Analizând recursul prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă Curtea constată că este nefondat pentru cele ce succed.
A doua critică formulată de către recurent este de neprimit.
Instanța de apel a respectat dispozițiile art.295 și 297 Cod procedură civilă.
Verificând cererea de apel și încheierile de ședință se constată că apelantul pârât nu a solicitat instanței încuviințarea refacerii sau completarea probelor administrate la prima instanță și nu a solicitat administrarea de probe noi.
Prin urmare, susținerile recurentei sunt vădit nefondate.
Potrivit dispozițiilor art.297 Cod procedură civilă instanța de apel desființează hotărârea primei instanțe și trimite cauza spre rejudecare doar în cazul în care constată că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.
Ori în speță nu era incident nici unul din cele două cazuri de desființare a hotărârii primei instanțe.
Susținerile recurentului referitoare la nepronunțarea asupra înscrisurilor depuse în fața instanței de apel exced prezentului control judiciar în calea de atac a recursului după abrogarea punctului 10 al art.304 cod procedură civilă.
Ultimele două critici vizează netemeinicia hotărârii și nu pot fi analizate de către instanța de recurs.
Față de susținerile privitoare la excepția prescripției invocată de recurentă prin concluziile scrise și susținută în dezbaterea recursului, se constată că nu pot fi primite.
Corect instanța de apel a reținut incidența dispozițiilor art.7 alin.1 din 167/1958 și data începerii curgerii termenului de prescripție, respectiv, 17.12.2003.
Pentru considerentele ce preced, întrucât în cauză nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat prezentul recurs.
În cauză nu se vor acorda cheltuieli de judecată întrucât intimata nu le-a solicitat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâtul Consiliul local al Municipiului P prin primar împotriva deciziei civile nr.50/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 Mai 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
Red.
Dact.2ex/2.06.2009
Jud..,
Jud.fond
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Daniela Mărginean, Cristina
