Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 2872/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2872/R/2009
Ședința publică din 11 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
-- -
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN, PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUN. C-, împotriva deciziei civile nr. 422/A/ din 29 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta intimată, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se prezintă reprezentantul reclamantei intimate, avocat, din Baroul Cluj, cu împuternicire avocațială la 9 din dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost introdus și motivat în termen legal și a fost comunicat reclamantei intimate.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că prin registratura instanței, la data de 13.11.2009, reclamanta intimată a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în recurs. Totodată, constată că la data de 17.11.2009, pârâtul recurent a depus o cerere la care a anexat nr. 2401/12.11.2009, care atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, recursul fiind astfel legal timbrat.
Reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, în sumă de 2.380 lei și arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Curtea pune în vedere reprezentantului reclamantei intimate să indice care este valoarea cotei de 68/163,32 parte din imobilul în litigiu, pentru verificarea timbrajului achitat la fondul cauzei și în apel, precum și pentru verificarea competenței pentru exercitarea căii de atac.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că a indicat valoarea de 50.000 RON, iar această valoare nu a fost contestată și nu a fost pusă în discuție nici de către instanța de fond. Totodată, arată că a achitat taxa judiciară de timbru odată cu introducerea acțiunii și solicită lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a verifica și a indica fila din dosarul de fond la care se găsește dovada achitării taxei judiciare de timbru pentru fondul cauzei.
Instanța lasă cauza la a doua strigare, pentru a da reprezentantului reclamantei intimate posibilitatea de a face dovada achitării timbrajului pentru fondul cauzei și pentru apel.
La a doua strigare a cauzei, a apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantei intimate, avocat, lipsă fiind reprezentantul pârâtului recurent.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că a achitat taxa judiciară de timbru raportat la valoarea indicată în cererea de chemare în judecată, dovada aflându-se la 8 din dosarul de fond.
În urma verificărilor efectuate, Curtea constată că reclamanta a achitat pentru fondul cauzei o taxă judiciară de timbru în valoare de 2.256 lei, conform chitanței nr. 8188/08.02.2008, depusă la 8 din dosarul de fond.
Curtea, din oficiu, invocă și pune în discuție un motiv de recurs de ordine publică în temeiul art. 306 alin. 2.pr.civ. și art. 304 pct. 1.pr.civ. referitor la nelegala constituire a completului de judecată care a soluționat cauza în apel și cu privire la calea de atac promovată de pârâtul Statul Român prin Consiliul Local al Mun. C-, reținând și prevederile art. 221.pr.civ.
Reprezentantul reclamantei intimate arată că practic este de acord cu admiterea motivului de recurs de ordine publică și totodată punându-se în discuție excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului Local al Mun. C-N, arată că partea pe care o reprezintă nu a avut interesul să solicite recalificarea căii de atac în recurs.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin Sentința civilă nr. 6173/24.04.2009, pronunțată de Judecătoria Cluj -N, în dosarul nr-, s-a dmis acțiunea formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâtul Statul R prin Consiliul local al municipiului C N, cu sediul în C-
S-a dispus dezmembrarea imobilului apartament nr. 27 situat in C-N,-, cu nr. topo 367/1/XXVII înscris în CF - C-N, sub A+ 27 în trei apartamente, conform raportului de expertiza întocmit de expert, astfel cum a fost corectat de instanța și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel: apartament nr. 27/1, situat la parterul casei compus din 1 camera, 2 -uri si 3 wc-uri, cu suprafața utilă de 24,21 mp, cu cota din pic de 1,38/100 parte inscrisa în CF col.-; apartament nr. 27/2, situat la parterul casei cu intrare din curtea interioara compus dintr-o camera si un depozit la subsol cu intrare din strada -, cu suprafața utilă de 79,64 mp, cu cota din pic de 4,53/100 parte; apartament nr. 27/3 situat la parterul casei P+ E cu intrare din strada - compus dintr-o cameră, o bucătărie și 2 anexe, cu suprafața utilă de 59,47 mp și cu cota din pic de 3,39/100 parte.
A constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra unei părți din imobilul situat în C-N,-, compus din 1 camera la parter și 1 depozit la subsol care se identifică din punct de vedere tabular cu apartamentul nr. 27/2.
A dispus întabularea în CF nou format C-N a dreptului de proprietate al reclamantei asupra apartamentului nr. 27/2 cu suprafața utilă de 79,64 mp și a cotei de 4,53/100 parte din părțile indivize comune în CF colectiv - C N, cu titlu de lege.
A obligat pârâtul la 3797 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Pentru a pronunța această sentință judecătoria a reținut următoarele:
Prin Decretul de naționalizare nr. 92/1950, imobilul înscris în CF nr. 3797 C-N, nr. topo 367, compus din casa cu etaj din piatră, la parter cu 11 localuri pentru prăvălii, 7 camere, 3 bucătării, 2 localuri pentru magazii și dependințe: la etaj cu 21 camere, 4 bucătării, dependințe, curte și grădină în suprafață de 374 stjp, situat administrativ în loc. C-N,-, jud.C, a trecut în proprietatea Statului Român (11).
Prin Decizia nr. 35/1963 a Sfatului Popular al Orașului C, s-a dispus darea în administrare operativă a unei camere din imobilul înscris în CF nr. 3797 C-N Oficiului Farmaceutic Regional C, operațiune consemnată în foia de proprietate la poziția B 17.
Imobilul astfel delimitat compus din o cameră la parter în suprafață de 50 mp și o pivniță în suprafață de 18 mp, a fost folosit de către Oficiul Farmaceutic până în anul 1990.
- Farmaceutica - s-a constituit în temeiul Legii nr. 15/1990, prin nr.HG15/1991, prin reorganizarea fostului Oficiu Farmaceutic Regional
La constituirea societății, în conformitate cu nr.HG945/1990 o comisie desemnată de Ministerul Sănătății prin Decizia nr. 5490/20.09.1990 (13) a făcut inventarierea patrimoniului noii societăți cu capital de stat, imobilul din C N,-, cu nr.de inventar 10.001 înglobat în capitalul social inițial, fiind menționat în lista mijloacelor fixe cu destinația de depozit (18).
Potrivit Certificatului de înmatriculare seria A nr. - din data de 23.09.1999 (77), în anul 1999 - Farmaceutica - și-a schimbat denumirea în - -.
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert și care face parte integranta din prezenta hotărâre, astfel cum a fost corectată de către instanța de judecată (82-96), imobilul în cauză este situat în C N,-, este constituit dintr-o cameră la parter de 50,62 mp și un depozit la subsol de 29,02 mp, fiind o parte componentă a apartamentului nr.27 înscris în CF -C N cu nr. topo 367/1/XXVII.
Din cele enunțate instanța de fond a reținut că reclamanta s-a constituit ca societate comercială în temeiul Legii nr. 15/1990.
Potrivit art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobândite cu alt titlu.
Pentru dobândirea dreptului de proprietate, art. 19 prevede inventarierea patrimoniului unităților economice de stat supuse transformării în societăți comerciale, precum și evaluarea și stabilirea capitalului societăților comerciale înființate pe aceasta cale, în condițiile stabilite prin hotărâri ale Guvernului.
În aplicarea acestor dispoziții legale, conform prevederilor nr.HG 945/1990, privind inventarierea și reevaluarea patrimoniului unităților economice de stat, imobilul în litigiu a fost cuprins în patrimoniul antecesoarei în drepturi a reclamantei, aflându-se în administrarea acesteia la data constituirii ca societate comercială, astfel că aceasta a dobândit dreptul de proprietate asupra bunului în litigiu, în temeiul Legii nr. 15/1990.
În speță instanța a reținut că, imobilul în litigiu a fost atribuit antecesoarei în drepturi a reclamantei în administrare de către Statul Român, drept înscris și în cartea funciară.
Totodată antecesoarea în drepturi a reclamantei și-a înscris imobilul pe lista mijloacelor fixe, achitând taxele și impozitele legale și exercitând un drept de administrare operativă.
După apariția Legii nr. 15/1990, antecesoarea în drepturi a reclamantei exercitat asupra imobilului în litigiu un drept de proprietate extratabulară, întemeiat pe prevederile Legii nr. 15/1990.
În consecință, instanța a apreciat că Statul R, în calitate de proprietar, a avut în anul 1963 competenta să dispună, prin Decizia nr. 35, transmiterea imobilului în litigiu în administrarea Oficiului Farmaceutic
Acest drept de administrare a fost recunoscut unităților de stat, anterior anului 1989, asupra bunurilor din proprietatea socialistă de stat. Unitățile de stat au fost reorganizate prin Legea nr. 15/1990 ca regii autonome și societăți comerciale, o asemenea societate devenind și reclamanta.
Intrucât potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 s-a prevăzut că bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia cu excepția celor dobândite cu alt titlu, reclamanta a fost ținută în prezentul litigiu să facă dovada existenței bunului respectiv în patrimoniul său, respectiv în administrarea sa directă.
Din probele de la dosar a rezultat că reclamanta are înscris imobilul în litigiu în lista mijloacelor fixe, acesta aflându-se în administrarea directa și folosința reclamantei.
Apărarea pârâtei în sensul că imobilul a fost revendicat la Legea nr. 10/2001 nu a putut fi reținută de către instanța de fond, având în vedere că prin Sentința civilă nr. 11373/2003 pronunțată de Judecătoria Cluj -N, s-a constatat nelegalitatea actului de naționalizare asupra imobilului situat în C-N,-, jud.C, respectiv asupra cotei de 120/900 parte înscrisă sub, asupra cotei de 115/900 parte înscrisă sub și 9 și asupra cotei de 120/900 parte, înscrisă sub și 10, fără însă a se constatat nelegalitatea actului de naționalizare asupra imobilului înscris sub 7 aflat în administrarea fostului Oficiu Farmaceutic Regional
În considerarea motivelor de fapt și de drept instanța a admis acțiunea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Consiliul local al municipiului C-
Prin decizia civilă nr. 422/A din 29 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului Local al municipiului C-N în declararea apelului și s-a respins ca nefondat apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului C-
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în conformitate cu art. 294 alin. 1.proc.civ. în apel nu se poate schimba calitatea părților. În primă instanță apelantul a participat la judecată în calitate de reprezentant al Statului Român, prin urmare avându-se în vedere dispozițiile art. 294 alin. 1. proc. civ. excepția invocată a fost admisă deoarece apelul putea fi exercitat doar de părțile din litigiu, fapt pentru care apelant putea fi doar Statul Român prin Consiliul local al municipiului C-N, nici într-un caz Consiliul local al municipiului C-N în nume propriu.
Față de faptul că s-a încercat schimbarea calității părților în apel, în temeiul art. 296. proc. civ. s-a respins, urmare a admiterii excepției, apelul declarat de Consiliul Local al Municipiului C-
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Consiliul local al municipiului C-N, solicitând în principal casarea hotărârii iar în subsidiar modificarea deciziei în sensul admiterii apelului și pe cale de consecință respingerea acțiunii introductive.
În motivarea recursului a arătat că, instanța fondului nu a luat în considerare faptul că atât la instanța de fond cât și în apel toate actele au fost depuse de către Consiliul Local al municipiului C-N, având în vedere că acesta figurează ca și reprezentant al Statului Român și doar în această calitate putea formula și apelul în prezenta cauza.
Invederează instanței că, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. 5 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia în litigiile prevăzute la alin. 4, statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor, iar unitățile administrativ-teritoriale, de către consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului B sau de consiliile locale, care dau mandat scris, în fiecare caz, președintelui consiliului județean sau primarului.
În al doilea rând reiterează excepția tardivității precizării și completării de acțiune, având în vedere prevederile art. 114 și 132 Codul d e procedură civilă, iar în al șaptelea termen de judecată consideră că este tardiv a se face o astfel de precizare. De asemenea, consideră că în mod greșit instanța fondului nu s-a pronunțat asupra acestei excepții, în conformitate cu prevederile art.129 proc.civ.
Arată că instanța fondului a ignorat prevederile art. 21. alin. 5 din Legea 10/2001, republicată, pentru imobilul în litigiu a fost depusă notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 de către numiții -, -, -- și. Dosarul constituit în baza notificărilor mai sus menționate nu a fost soluționat de către Comisia de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/2001. Astfel, consideră că în mod greșit a respins instanța fondului cererea de suspendare formulată în baza acestui text de lege, întrucât nu există certitudine că apartamentul nr. 27, sau parte din acesta va rămâne în proprietatea Statului R în administrarea Consiliului Local al municipiului C-
Motivarea instanței fondului nu este temeinică și legală, având în vedere faptul că Legea nr. 10/2001 este o lege specială, iar sentința civilă nr. 11373/2003 reținută de instanța fondului nu are nici o relevantă asupra procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 10/2001, deoarece chiar art. 2 din același text normativ prevede că Decretul nr. 92/1950 este un act de preluare abuziv, iar înscrierea de sub, la care face referire instanța fondului, s-a făcut în temeiul aceluiași act. De asemenea, prin sentința civilă nr. 11373/2003 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosarul nr. 1527/2003 s-a constatat irevocabil nelegalitatea actului de naționalizare asupra imobilului situat în C-N-, respectiv asupra cotei de 120/900 parte înscrisa sub B+ 1, asupra cotei de 115/900 parte înscrisa sub,9 și asupra cotei de 115/900 parte înscrisă sub, 10 în nr. 3797 Este evident că această hotărâre vizează o cota parte ideală din întreg imobilul și implicit din spațiile care fac obiectul cauzei.
În CF nr. 3797 C, în care a fost înscris inițial imobilul situat în municipiul C-N-, cu nr. top. 367 casă și teren în suprafață de 374 stj. Potrivit înscrierii de sub B 13-14 din nr. 3797 C, întreg imobilul a trecut în proprietatea Statului Român și administrarea Sfatului Popular al Orașului C în baza Decretului nr. 92/1950, cu titlu de naționalizare. Este adevărat că sub, în aceeași carte funciară este înscris dreptul de administrare al 0ficiului Farmaceutic C asupra unei camere din imobilul de sub A+ 1, fără ca această încăpere să fie identificată sau descrisă în vreun fel. Raportat la această înscriere susținerile instanței de fond în sensul că fostul Oficiu Farmaceutic Caf ost titulara unui drept de proprietate asupra cotei de 68/163,32 parte din actualul apartament nr. 27 al imobilului sunt nedovedite.
Instanța fondului susține că o cotă din actualul apartament nr. 27 constituie proprietatea reclamantei în temeiul art. 20 alin. 2 al Legii nr. 15/1990. Art. 20 din Legea nr. 15/1990 prevede că bunurile din patrimoniul societăților comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobândite cu alt titlu, iar potrivit art. 2 din nr.HG 15/1991 societățile comerciale farmaceutice pe acțiuni se înființează prin preluarea activului și pasivului de la oficiile farmaceutice cuprinse în anexa nr. 1, care se desființează. Valoarea capitalului social al acestora va fi definitivat după finalizarea evaluării patrimoniului, conform Hotărârii Guvernului nr. 945/1990.
Rezultă că dreptul de administrare înscris în în favoarea fostului Oficiului Farmaceutic C s-a menținut și după intrarea n vigoare a Legii nr. 15/1990 și a nr.HG 15/1991 și nu s-a transformat în drept de proprietate așa cum greșit susține instanța fondului.
Inscrierea dreptului de proprietate al Statului Român, în administrarea operativă a Consiliului Local al Municipiului C-N asupra apartamentului nr. 27 și implicit asupra spațiului în litigiu - respectiv 1 cameră cu suprafața de 50 mp situată la parterul imobilului și 1 cameră în suprafața de 29 mp situată la subsol - a avut loc în anul 1997 și nu a fost contestată de reclamantă deși în prezent susține că la acea dată era titulara unui drept de proprietate extratabulară asupra imobilului.
In ceea ce privește raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză, invederează ca, deși nu s-a solicitat sistarea indiviziunii asupra apartamentului, instanța fondului nu a cenzurat raportul de expertiză sub acest aspect.
De altfel, instanța fondului nu ține cont de prevederile legale incidente, conform cărora sistarea indiviziunii poate avea loc numai între coproprietari astfel că atâta timp cât reclamanta nu are stabilit și înscris în cartea funciară un drept de proprietate asupra unei cote părți ideale, nu este în măsură să solicite sistarea indiviziunii asupra imobilului.
In ceea ce privește cheltuielile de judecată consideră că, soluția de reducere a onorariului avocațial este justificată prin prisma gradului redus de complexitate al cauzei.
- -, prin întâmpinarea de la 6-8 solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
Valoare necontestată până în prezent a cotei de 68/163,32 parte din imobilul în litigiu, obiect al acțiunii, este de 50.000 RON (fila 6 dosar fond).
Potrivit art. 2821alin. 1 Cod procedură civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în prima instanță în litigii al căror obiect are o valoare de pana la 1 miliard (100.000 după denominare) lei inclusiv.
Prin urmare, potrivit art. 299 Cod procedură civilă, hotărârile date fără drept de apel sunt supuse doar recursului iar acesta se soluționează de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel sau în fond.
Potrivit art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, recursurile se judecă în complet format din 3 JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
Judecând cauza în complet de 2 judecători în loc de completul de 3 judecători tribunalul a încălcat dispozițiile legale privind alcătuirea instanței.
Față de cele menționate anterior și în temeiul prevederilor art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă cât și al art. 312 alin. 3, art. 299 alin. 1 și art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N împotriva deciziei civile nr. 422/A/ din 29.09.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza la Tribunalul Cluj pentru rejudecare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N împotriva deciziei civile nr. 422/A/ din 29.09.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în întregime și trimite cauza la Tribunalul Cluj pentru rejudecare în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
--- - - - - -- -
GREFIER
-
de, dactilografiat de Sz.
În 4 ex. la data de 04.01.2010
Judecător apel -, - Tribunalul Cluj
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț
