Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 317/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 317/2009
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Cristina vicepreședinte
Grefier
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 192/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru intimații reclamanți, și, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenții pârâți și, au depus la dosar prin registratura instanței, cereri prin care arată că renunță la judecarea recursului, cerând retragerea acțiunii de recurs, precizând totodată și faptul că nu au angajat avocat (fl. 27, fl. 33-34). Se mai arată că s-au depus concluzii scrise din partea intimaților reclamanți, formulate prin avocat.
Recursul este netimbrat și nu a fost comunicat tuturor părților din proces, față de nr. insuficient de exemplare.
Mandatarul intimaților reclamanți, avocat, solicită instanței a lua act de cererea de renunțare la judecarea recursului, formulată de recurenții pârâți. Cu cheltuieli de judecată, depune chitanță.
Față de actele dosarului și cele invocate, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr.2765/2008 dată de Judecătoria Hunedoara și încheierea de îndreptare a erorii materiale s-a admis acțiunea introdusă de reclamantele, și împotriva pârâților, G, și și s-a constatat nulitatea absolută a contractului de întreținere
-//-
autentificat sub nr.1574/24.04.1990 de notariatul de Stat H, act încheiat între și reclamantul, cu privire la clauza de identificarea imobilului din CF 801, nr. top 107/1,108/1 și s-a dispus modificarea acestei clauze în sensul de a se trece CF.114 nr.top.327/2, 328/2.
S-a constatat apoi nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 7859/10.11.1994 de același notariat, act încheiat între, și în ce privește aceeași clauză de identificare a imobilului dispunându-se a se modifica clauza și a se trece Cf 114 cu nr. top. 327/2, 328/2.
S-a dispus rectificarea înscrisurilor efectuate în CF 801 nr.top. 107/1, 108/1 la pozițiile 19, 20, 21, 22 în sensul ca imobilul ce face obiectul acestor înscrieri să fie trecut în CF 114 cu nr.top. 327/2, 328/2 cu suprafața de 1914 mp, rectificându-se în sens corespunzător și CF 114.
S-a constatat apoi nulitatea absolută a certificatului de moștenitor nr.68/26.04.1999 eliberat de BNP cu privire la masa succesorală și moștenitorii defunctei (născută ) decedată la 30.05.1998 și s-a constatat că singura moștenitoare a defunctei este conform testamentului AUTENTIFICAT SUB NR. 357/22.01.1998 DE BNP; s-a constatat că masa succesorală după se compune din imobilul situat în, sat, nr.45, înscris în CF 114 cu nr.top. 327,328. S-a constatat apoi nulitatea absolută a contractului de întreținere autentic cu nr. 497/1999 încheiat între, și cu privire la imobilul înscris în CF 114 nr.top.327, 328. S-a dispus radierea dreptului de proprietate a pârâților și din aceasta carte funciară, adică CF 114 de la pozițiile 12,13,14 și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietar al reclamantei asupra imobilului înscris în CF 114 cu nr. top.327, 328/1.
S-a respins cererea reconvențională introdusă de pârâții și împotriva reclamanților și.
În motivarea hotărârii s-a reținut că antecesorii lui și, adică și soțul ei au avut un teren pe care au construit 2 case în localitatea; că acest imobil a fost înscris în CF 114, însă din eroare la data încheierii contractului de întreținere din 24.04.1990 prin care a înstrăinat reclamantului casa și terenul s-a trecut în contract eronat identificarea imobilului, respectiv s-a scris CF 801 și nu cf 114, dat fiind că mai era proprietară și în CF 801, și le-a confundat ca număr de CF și topo. Eroarea a avut la bază și o adeverință a primăriei unde se menționa că imobilul transmis ar fi înscris în CF 801. S-a mai arătat că ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 7859/ 10.11.1994, reclamantul a vândut același imobil către părinții săi
-//-
și, ocazie cu care s-a trecut tot greșită identificarea imobilului ca fiind cel din CF 801, în loc de CF 114.
S-a arătat că anterior acestui litigiu părțile s-au mai judecat pentru rectificare de CF care acțiune însă, nu a fost admisă nesolicitându-se anularea acelor acte care au stat la baza întabulării greșite.
S-a reținut că defuncții și au avut o fiică numită decedată la 22.06.2000, care la rândul ei a avut 2 fiice pe reclamanta (căsătorită cu reclamantul ) și pe pârâta (căsătorită cu pârâtul ). Referitor la reclamantul s-a arătat că este copilul reclamanților și.
S-a mai reținut că potrivit raportului de expertiză topo efectuat, imobilul ce apare înscris în CF 801 se află în folosința și posesia pârâților G și, iar pârâții și au fost chemați ca pârâți în calitate de moștenitori ai proprietarilor tabulari ai imobilului, adică ai lui, și.
Cu privire la cealaltă casă și teren situate în la nr.45 care aparținut lui s-a arătat că a fost înscrisă de la început în cartea funciară -corectă, adică în 114 cu nr.top. 327, 328.
Legat de acest imobil s-a constatat că prin testamentul lăsat de, cel cu nr. 357/1998, aceasta i-a lăsat reclamantei toată averea sa, iar reclamanții locuind cu aceasta până la deces au acceptat tacit succesiunea după ea, prin folosirea bunurilor din averea defunctei.
Prin certificatul de moștenitor nr. 68/1999 s-a constatat însă că este singura moștenitoare a defunctei și deși reclamanta era moștenitoare testamentară universală nu a fost chemată la dezbaterea succesiunii, neavând cunoștință de emiterea certificatului de moștenitor. S-a arătat că necitarea unui moștenitor la dezbaterea succesiunii atrage nulitatea absolută a certificatului de moștenitor. S-a reținut apoi că singura moștenitoare a defunctei este reclamanta ( nepoata ei de fiică) în baza testamentului, care nu a fost atacat în timpul vieții de fiica defunctei și mama reclamantei, adică de, iar masa succesorală este compusă din imobilul înscris în CF 114 nr.top. 327,328 și situat la nr. poștal 45.
S-a arătat că acțiunea reconvențională a pârâților vizând nulitatea absolută a testamentului autentificat sub nr.357/22.01.1998 este neîntemaiată deoarece nu s-a invocat nici un motiv de nulitate, iar cererea lor de reducțiune testamentară la cotitatea disponibilă nu poate fi admisă pentru că pârâții sunt străini de moștenirea defunctei și nu au calitate procesuală activă să solicite reducțiunea testamentului lăsat de o persoană pe care nu o moștenesc. În plus, o astfel de cerere, s-a arătat că este și prescrisă, de la decesul defunctei trecând mai mult de 3 ani.
-//-
Reținându-se că în masa succesorală a defunctei intră imobilul situat la nr.45 în, înscris în CF 114 cu nr.top. 327,328, iar singura ei moștenitoare este. S-a constatat apoi și nulitatea absolută a contractului de întreținere autentificat cu nr. 497/1999 de BNP, încheiat cu privire la acest imobil între pe de o parte și pârâții și pe de altă parte, dispunându-se radierea din CF a acestor proprietari și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului în Cf 114 cu nr. top. 327,328/1 nou, (acordat de expertiză) așa cum s-a arătat în încheierea de îndreptare a erorii materiale.
Referitor la identificarea celor două imobile s-a arătat că potrivit expertizei, reclamanții folosesc 1914 mp și casă din cărămidă cu fundație de piatră, grajd cu șură și bucătărie de vară, anexe gospodărești, curte și grădină, existente pe nr. top. 327,328 din CF 114.
Pârâții s-a reținut că folosesc o suprafață de 863 mp, altă casă din cărămidă cu fundație de piatră, acoperită cu țiglă, bucătărie vară, grajd cu șură, anexe, curte și grădină.
Referitor la imobilul deținut de reclamanții s-a subliniat încă odată că el este eronat notat în CF 801 cu nr. top.108/1, 107/1, în realitate situându-se pe nr. top.327,328 din CF 114.
Împotriva sentinței au declarat apel, și solicitând ca dreptul de proprietate a lui să se înscris în Cf 114 cu nr. top. 327, 328/1, în loc de 327, 328/2.
Ulterior aceștia au precizat că renunță la apel dacă li se admite cererea de îndreptare a erorii materiale, ceea ce s-a realizat, prin încheierea dată de Judecătorie la 8.12.2008 prin care s-a dispus înscrierea în CF 114 la nr. top. 327,238/1 în loc de 327,328/2 cum din eroare s-a menționat în dispozitivul sentinței.
Pârâții și au declarat de asemenea, apel solicitând a se modifica parțial hotărârea în sensul ca aceasta să fie menținută doar sub aspectul rectificării de Cf, vizând notarea greșită a imobilului reclamanților în CF 801 și a se respinge în rest acțiunea reclamanților.
În motivarea apelului au arătat că soluția dată de instanță în sensul constatării nulității certificatului de moștenitor emis după defuncta, este vădit nelegală, reclamanta exhibând prima dată testamentul de care se prevalează după 10 ani de la decesul testatoarei, ori conform teoriei și practicii judiciare, un testament care nu e adus la cunoștință în termenul legal nu poate fi opus moștenitorilor legali. S-a mai arătat că prin sentința civilă nr.891/2004 a Judecătoriei Hunedoaras - respins ca prescrisă cererea de anulare a certificatului de moștenitor, sentința intrând în puterea lucrului judecat. S-a precizat apoi că reclamanta neavând vocație succesorală după defuncta, testamentul este lipsit de eficiență juridică. S-a arătat că și cererea de constatare a nulității contractului de întreținere din 1999 este neîntemeiată, reclamanții nefiind părți contractante și neavând deci calitate procesuală activă, iar obiectul contractului l-
-//-
reprezentat un bun aflat în proprietatea creditoarei întreținerii, cu titlu de moștenire, așa că în cauză nu subzistă motive de anulare a contractului. S-a mai arătat că reclamanții deși au în proprietate casa lor, doresc să devină proprietari și pe cea a pârâților.
Prin decizia civilă nr.192/A/2009, Tribunalul Hunedoaraa admis apelul declarat de pârâții și a schimbat parțial sentința atacată în sensul că a respins cererile reclamanților împotriva acestor pârâți, având ca obiect constatarea nulității certificatului de moștenitor nr.68/1999, a calității de moștenitoare a def., constatarea masei succesorale după defunctă, constatarea nulității absolute a contractului de întreținere autentificat sun nr.497/1999, radierea dreptului de proprietate al pârâților și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei.
A fost înlăturată obligația de plată a sumei de 1100 lei, cheltuieli de judecată în sarcina pârâților în primă instanță.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței atacate.
A fost anulat ca netimbrat apelul reclamanților și s-au compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că apelul reclamanților nu a fost timbrat de către aceștia, astfel că, în conformitate cu art. 20 alin.3 din Legea 146/1997, a fost anulat ca netimbrat.
Referitor la apelul pârâților s-a constatat că aceștia au cerut a se menține soluția primei instanțe doar privitor la rectificarea înscrierilor făcute în CF 801, respectiv la notarea imobilului reclamanților în CF corectă, adică în CF 114. Având în vedere că rectificarea nu poate fi dispusă fără a se anula mai întâi și parțial, actele ce au stat la baza înscrierii greșite în CF 801, instanța de apel a reținut că și dispozițiile sentinței de constatare a nulității parțiale a contractului de întreținere nr.1574/1990 și a celui de vânzare-cumpărare cu nr. 7859/1994, în ce privește identificarea cu date de CF a obiectului lor material, sunt corecte și legale așa încât sentința atacată a fost menținută ca legală și temeinică sub aceste aspecte.
Ca atare s-a concluzionat că obiect al apelului pârâților îl reprezintă doar dispozițiile hotărârii începând cu aliniatul 5 al dispozitivului (pagina 10 hotărârii), mai exact soluția dată de instanță cu privire la imobilul deținut de ei, adică pârâții și și întabulat pe aceștia, situat la nr.45 (cel al reclamanților fiind situat la nr. poștal 44 al localității.
S-a reținut faptul că acest imobil notat în Cf 114 cu nr. top. 327,328 sub B 12, 13 și 14 în favoarea pârâților și se referă la curte și grădină, dobândite de pârâți de la ( înscrisă sun B 11) prin contract de întreținere ( cel cu nr.497/26.04.1999) și la construcții, întabulate pe baza adeverinței 243/1999 a Primăriei, întabularea pârâților atât cu terenul cât și cu construcția făcându-se în 2002 (69 dos. apel).
, care a transmis terenul pârâților prin contract de întreținere, a fost întabulată în CF 114, în 26.04.1999 în baza
-//-
certificatului de moștenitor nr. 68/1999 atacat în prezenta cauză de către reclamanți.
Acest certificat de moștenitor emis după nu este lovit de nulitate absolută cum a reținut prima instanță, pe motiv că de la dezbaterea succesiunii după defunctă, nu ar fi fost citată nepoata de fiică a defunctei, adică reclamanta ce deținea testament universal.
Nici în anul 1999 când s-a instrumentat dosarul succesoral după defuncta și nici ulterior, (până la data nașterii primului litigiu în 15.05.2007) reclamanta nu a adus la cunoștință pârâtei faptul că ar deține un testament lăsat de defuncta lor bunică.
Prin urmare, câtă vreme beneficiarul acestui testament nu l-a prezentat moștenitorilor legali ai defunctei în termenul de opțiune succesorală de 6 luni de la decesul testatoarei, (survenit la 30.05.1998), ba mai mult de atâta, nu a consultat nici situația de CF a imobilului la care se referea implicit testamentul și care imobil teren figura întabulat din anul 1999 pe fiica defunctei, acest beneficiat nu se mai poate prevala de testament și să-l opună unor terțe persoane, adică pârâții care au devenit proprietari pe teren în temeiul unui act translativ de proprietate cu caracter sinalagmatic (contract de întreținere).
Pârâții și sunt dobânditori de bună-credință asupra terenului transmis lor prin contract de întreținere de către, și acest contract nu prezintă nici un motiv de nulitate pentru a fi desființat, prin ei dispunându-se de un bun ce constituia proprietatea tabulară a lui către pârâți.
Dacă reclamanta ar fi avut pretenții de la succesiunea bunicii sale, dat fiind că era beneficiara testamentului lăsat ei la 22.01.1998 de defunctă, ar fi trebuit să-și fructifice aceste drepturi derivând din testament, în termenul legal de opțiune succesorală.
Așadar apărările reclamantei cu acceptarea tacită a succesiunii după nu au temei juridic, ea neexihibând testamentul și nefructificând drepturile conferite de el în termenul de opțiune succesorală, a devenit astfel o persoană fără vocație succesorală.
Culpa pentru acest fapt îi aparține în exclusivitate, căci cunoștea sau trebuia să cunoască împrejurarea că la moștenirea defunctei sunt chemați în primul rând copiii și apoi nepoții de fii, dată fiind proximitatea gradului de rudenie.
Este greu de acceptat că reclamanta, nepoată de fiică a defunctei, nu a știut că mama ei și a pârâtei, adică a dezbătut succesiunea după defuncta sa mamă.
În situația în care acceptând, totuși că nu a cunoscut despre acceptarea succesiunii de către mama sa, cum s-a arătat, reclamanta trebuia să uzeze de testament la vremea potrivită și să nu se prevaleze de el la aproape 10 ani și după ce moștenitorul legal și apoi terțe
-//-
persoane au dobândit dreptul de proprietate asupra bunurilor rămase în averea succesorală.
Față de aceste considerente apelul pârâților și s- apreciat fondat, urmând a se modifica parțial sentința atacată.
Reținându-se că nu are calitate de moștenitor testamentar al bunicii sale, testamentul de care se prevalează ea neputând să mai producă efecte juridice, fiind caduc acțiunea și a celorlalți reclamanți formulată împotriva pârâților pentru nulitatea certificatului de moștenitor după defuncta, a fost respinsă ca neîntemeiată, ca și cererea de constatare a nulității contractului de întreținere intervenit între și aceeași pârâți, precum și cererea accesorie de radiere și înscrierea dreptului în Cf și acordare cheltuieli de judecată pentru reclamanți.
Referitor la cererea reclamanților de constatare a masei succesorale după defuncta, s-a reținut că aceștia nu au calitate procesuală activă să formuleze această cerere, iar pentru construcție, respectiv cea întabulată pe pârâții și situată la nr.45 nu justifică nici interes în cauză, ea fiind proprietatea acestora prin construire așa cum s-a dovedit și cu martori și cum rezultă din CF 114.
În conformitate cu att. 276.pr.civ. au fost compensate cheltuielile de judecată ale părților în ambele instanțe.
Împotriva acestei sentinței au declarat recurs pârâții și, solicitând modificarea parțială a deciziei, în sensul admiterii apelului și cu privire la identificarea și stabilirea suprafeței terenului ce a format obiectul contractului de întreținere din 1990, respectiv a contractului de vânzare-cumpărare din 1994. S-a solicitat, de asemenea, să se înlăture din sentința primei instanțe parcelarea terenului înscris în CF 114, nr. top 327, 328.
În expunerea de motive, recurenții susțin, în esență, că decizia atacată este nelegală întrucât instanța de fond a subparcelat terenul cu nr. top 327-328, deși nu a existat capăt de cerere având ca obiect acest partaj.
Se arată, de asemenea, că în mod greșit s-a considerat că obiectul contractului de întreținere l-a constituit cota de 2/3 din imobilul înscris în CF 114, pentru că în contract s-a trecut numai cota de 2/16 din teren.
În drept se invocă art. 304 pct. 7 și 9.
Intimații au solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
În data de 27.07.2009, recurenții au depus cerere prin care arată că renunță la judecarea recursului (fl. 27), reiterând acea cerere și prin înscrisul depus în 14.09.2009.
Față de această împrejurare, având în vedere și poziția intimaților, exprimată la termenul din 25.09.2009, în baza art. 246. proc. civ. Curtea va lua act de renunțarea pârâților la judecarea cererii de recurs.
În baza art. 274. proc. civ. raportat la art. 246 al 3. proc. civ.
-//-
(continuarea deciziei civile 317/2009 dată în dosar -)
recurenții vor fi obligați să plătească reclamanților suma de 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocatului ales.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Ia act de renunțarea pârâților și la judecarea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 192/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil -.
Obligă recurenții să plătească intimaților, și suma de 200 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
Red.
Tehn. 11 ex/05.10.2009
-,
-
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Daniela Mărginean, Cristina
