Acțiune în constatare jurisprudenta. Decizia 320/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 320
Ședința publică de la 05 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Mona Maria Pivniceru
JUDECĂTOR 3: Liliana
Grefier -
S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 123 din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta asistată de avocat și intimatul asistat de avocat, lipsă fiind intimații și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosar s-a depus prin serviciul de registratură întâmpinare formulată de recurentă însoțită de o serie de înscrisuri, cu duplicat (5 file).
Instanța constată că întâmpinarea a fost formulată peste termenul prevăzut de lege și va fi păstrată la dosar drept concluzii scrise.
Interpelat, apărătorul recurentei arată că la fila 16 dosar recurs se află depus certificatul emis de Primăria comunei în care este menționată valoarea imobilului din litigiu de 4560 lei (ron).
Față de valoarea precizată, instanța, din oficiu, pune în discuția părților aspectul privind admisibilitatea căii de atac formulate, având în vedere că recurenta nu a exercitat, în prealabil, calea de atac a apelului.
Avocat solicită respingerea excepției, apelul a fost formulat de soțul recurentei, care a între timp, în aceste condiții recurenta, în calitate de succesoare, a înțeles să formuleze prezentul recurs. Solicită a se avea în vedere faptul că instanța de fond a indicat apel calea de atac, tribunalul a declinat competența și a soluționat pricina.Mai arată că recurenta nu a beneficiat de asistență juridică.
Avocat arată că, astfel cum s-a menționat și prin întâmpinare, recursul declarat de este inadmisibil, aceasta nu a promovat calea de atac a apelului, în calitate de moștenitoare a lui aceasta a formulat prezentul recurs ce este inadmisibil, având în vedere prevederile art. 282 Cod procedură civilă cât și valoarea imobilului ce face obiectul litigiului.
Consideră apărătorul că recursul formulat nu este inadmisibil și solicită obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr. 19/29.05.2008 reprezentând onorariu avocat de 500 lei.
Declarându-se dezbaterile înscrise, instanța rămâne în pronunțare asupra aspectului privind admisibilitatea căii de atac formulate de rițac Dori
.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 11982/23.10.2007 a Judecătoriei Iașis -a admis excepția lipsei de interes în formularea cererii de chemare în judecată invocată din oficiu de instanță.
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, ca lipsită de interes.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că cele două certificate de nr. 108/18.02.1971 și nr. 1190/28.05.1976 pe care reclamantul își fundamentează cererea de chemare în judecată nu valorează titluri de proprietate, acestea având doar valoarea declarativă.
În schimb, moștenirea legală constituie mod de dobândirea a dreptului de proprietate ( art. 644 cod civil ) însă doar în condițiile în care reclamantul ar fi făcut dovada că dreptul de proprietate cu privire la cele 2 bunuri imobile făcea parte din patrimoniul autorilor săi și, dovadă ce nu a fost făcută pentru a justifica un interes născut și actual în a uza de calea acțiunii în constatarea dreptului de proprietate fundamentată pe art. 111 Cod procedură civilă,
Pârâtul nu a contestat niciodată vreun eventual drept ce reclamantul ar avea asupra celor 2 bunuri imobile din localitatea de natură a justifica un interes născut și actul de opunere a dreptului de proprietate pe calea acțiunii constatare reglementată de art. 111 Cod procedură civilă, reclamantul având la îndemână pentru apărarea posesiei acțiunea posesorie sau acțiunea în revendicare pentru apărarea proprietății în condițiile în care va dovedi dreptul de proprietate.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, apel ce a fost respins ca neîntemeiat de Tribunalul Iași prin decizia civilă nr. 123/18.02.2008.
Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut următoarele:
Analizând motivele de apel raportat la actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că apelantul nu a dovedit dreptul de proprietate al autorilor săi asupra imobilului - casă de locuit și teren în suprafață de 800. fiind cunoscut că certificatele de nu valorează titluri de proprietate, ci au doar o valoare declarativă.
În situația în care ar fi făcut o astfel de dovadă, ar fi justificat un interes născut și actual în promovarea acțiunii în constatare.
Totodată, nu există nici o probă că pârâtul i-a contestat dreptul de proprietate asupra imobilului pentru ca de asemenea să justifice un interes născut în promovarea acțiunii în justiție.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, se constată că instanța a pus în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și s-a pronunțat asupra ei, în sensul admiterii excepției.
Analizându-se excepția, tribunalul a constatat că este întemeiată motivat de faptul că potrivit certificatelor de nr. 108/18.02.1971 și nr. 1190/28.05.1976 pârâtul a renunțat la moștenirea rămasă de pe urma defuncților săi părinți, astfel încât în acțiunea în constatarea unui drept de proprietate asupra unui bun succesoral nu are calitate procesuală pasivă.
Totodată, așa cum a arătat și prin întâmpinare, acesta nu i-a contestat niciodată reclamantului dreptul de proprietate.
În condițiile în care instanța de fond s-a pronunțat asupra excepțiilor și a motivat soluția, reclamantul nu a suferit nicio vătămare, în sensul dispozițiilor art. 105 alin 2 Cod procedură civilă, instanța pronunțându-se în limitele investirii raportat la excepțiile invocate și la părțile aflate în litigiu.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, criticând-o pentru netemeinicie.
A susținut recurenta, în esență, că în mod greșit instanțele au reținut lipsa de interes a reclamantului în promovarea acțiunii și lipsa dovezilor privind dreptul lor de proprietate asupra unor bunuri pe care le deține încă din anul 1971.
Prin întâmpinare intimatul a invocat inadmisibilitatea recursului promovat de având în vedere atât împrejurarea că recurenta nu a declarat apel împotriva sentinței instanței de fond, cât și faptul că, raportat la valoarea pricinii, hotărârea pronunțată la fond putea fi atacată doar cu recurs, nu și cu apel.
În ședința publică din 05.09.2008 instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității recursului, rămânând în pronunțare asupra acesteia.
Recursul este inadmisibil.
Verificând actele dosarului Curtea reține că obiectul acțiunii introductive îl constituie constatarea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 800. situat în intravilanul satului, Comuna, județul Având în vedere atât caracterul patrimonial al acestei acțiuni, faptul că valoarea obiectului cererii nu depășește suma de 100.000 Ron, instanța constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 2821Cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârea dată în primă instanță în astfel de cauze nu este supusă apelului.
Prin urmare, instanța constată că recurenta nu are deschisă calea recursului la Curtea de APEL IAȘI, în cauză fiind deja soluționată calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de fond, prin decizia civilă nr. 123/18.02.2008 a Tribunalului Iași.
În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității și al celui constituțional al egalității în fața legii și autorităților.
Astfel, dacă, potrivit dispozițiilor art. 2821Cod procedură civilă hotărârea primei instanțe este supusă numai căii de atac a recursului, iar în cauză a fost exercitată calea de atac, ce a fost soluționată de tribunal, nu mai poate fi exercitat un nou recurs la Curtea de Apel.
Pentru aceste considerente instanța constată inadmisibil recursul declarat de recurentă, urmând a menține hotărârea recurată în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă.
Curtea constată însă că recursul este inadmisibil și din alt motiv.
Verificând dosarul atașat, instanța reține că recurenta, care a avut calitatea de reclamantă alături de, în prezent, nu a formulat apel împotriva hotărârii instanței de fond prin care s-a respins acțiunea, achiesând deci la aceasta.
Având în vedere atitudinea procesuală a reclamantei, faptul că recurenta a înțeles să formuleze recursul doar în nume propriu, nu și în calitate de al apelantului, după pronunțarea hotărârii de către instanța de apel, Curtea constată că reclamanta-recurentă nu are deschisă calea de atac a recursului nici pentru acest considerent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul formulat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 123 din 18 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:,
-
23.09.2008
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Mona Maria Pivniceru, Liliana
